Obligaţia de a face. Sentința nr. 2707/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2707/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 10-05-2013 în dosarul nr. 1004/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ nr.2707
Ședința publica din data de 10 mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: P. L.
Pe rol judecarea cauzei in contencios administrativ avand ca obiect obligatia de „a face”, formulata de catre reclamantul C. D. I. domiciliat in Tulcea, ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta INSTITUTIA P. – JUDETUL TULCEA – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR TULCEA cu sediul in Tulcea, . B, judetul Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședință publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că cererea a fost timbrata cu 8 lei taxa judiciara de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, după care:
Nemaifiind motive de amanare, instanta constata dosarul in stare de judecata si lasa cauza in pronuntare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 08.03.2013 și înregistrată sub nr._, reclamantul C. D. I. a chemat în judecată SERVICIU PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE de CONDUCERE și ÎNMATRICULAREA VEHICULELOR din cadrul Instituției P. - Județul Tulcea -, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată la înmatricularea definitivă fără plata taxei pentru emisii poluante, a autoturismului ce-i aparține, marca FORD CONNECT cu număr de identificare WF0GXXTTPG6T46961.
Aceasta, în contextul în care autovehiculul a fost înmatriculat anterior în spațiul Comunității Europene, iar dispozițiile interne care condiționează operațiunea de înmatriculare de obligația plății taxei pentru emisii poluante în această situație, Legea 9/2012, contravin prevederilor ce derivă din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene.
În drept, s-au invocat dispozițiile Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene și prevederile art. 11 și 148 din Constituția României.
În dovedirea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
Pârâta Instituția P. Județului Tulcea - Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor nu a formulat întâmpinare.
Examinând cauza, în raport cu probele administrate, instanța reține că reclamantul este proprietarul autovehiculului marca FORD CONNECT cu număr de identificare WF0GXXTTPG6T46961, care a fost înmatriculat anterior în spațiul Comunității Europene, respectiv in Spania.
Prin cererea adresată instituției pârâte la data de 07.03.2013, reclamantul a solicitat înmatricularea autovehiculului fără plata taxei pentru emisii poluante.
Pe fondul cauzei, instanța reține că problema dedusă judecății constă în a lămuri dacă taxa pentru emisii poluante a cărei plată este prevăzută de legislația internă ca fiind obligatorie pentru autoturismele rulate provenite din spațiul comunitar, contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene - art. 110 (fost art. 90), urmând ca analiza prevederilor interne ce o instituie să aibă în vedere și dispozițiile art. 11 și 148 din Constituția României, ale Legii nr. 157/2005 și jurisprudenței Curții de Justiție.
Astfel, potrivit art. 11 alin. 1 și 2 din Constituție, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție statuează că, urmare aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2.
Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de C.J.E., în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a (9 martie 1978).
Potrivit considerentele C.E.J., redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională”.
În consecință, judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat, să aplice procedurile naționale în așa fel încât, drepturile prevăzute în Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
În privința normelor comunitare invocate, trebuie arătat că în conformitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Art. 90 din Tratatul C.E. reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
Relativ la reglementarea internă, se reține că legiuitorul român a introdus inițial o taxă de primă înmatriculare a autoturismelor prin Legea nr. 343/2000, modificată prin O.U.G. nr. 110/2006, art. 2142) – 2143) incluse în Codul fiscal stabilind obligația achitării, modul de calcul al taxei și scutirile de la plata acesteia.
Prin O.U.G. nr. 50/21 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial din 25 aprilie 2008, s-au abrogat art. 2141) – 2143) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind stabilit și cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehiculele care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Astfel, potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervenea cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și respectiv la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire în art. 3 și 9.
Din prevederile O.U.G. nr. 50/2008 rezulta că taxa de poluare se datora atât pentru autoturismele noi, cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state, și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de 1 iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Discriminarea instituită prin reglementarea taxei de poluare prev. de O.U.G. nr.50/2008 a fost constată în practica Curții de Justiției a Uniunii Europene în cauza I. T. contra Statului Român și cauza C–236/10–I. N. împotriva Direcției Generale a Finațelor Publice Gorj, Administrația Finanțelor Publice Târgu Cărbunești și Administrația Fondului pentru Mediu, asupra interpretării art.110 din Tratatul privind Funcționarea Curții Europene.
În cauza N., s-a reținut că ,,Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Potrivit art. 16 din Legea Nr. 9 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule publicată în Monitorul Oficial Nr. 17 din 10 ianuarie 2012, la data intrării în vigoare a acestei legi se abrogă O.U.G. nr. 50/2008 aprobată prin Legea nr. 140/2011, și Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008 ”.
Conform art. 4 din acest din urmă act normativ, obligația de plată a taxei intervine:
,, a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.”
Se constată astfel că începând cu data de 13 ianuarie 2012, prin . Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, discriminarea constatată a fost înlăturată.
Prin O.U.G. nr. 1/31 ianuarie 2012, s-a stipulat că, începând cu data intrării în vigoare a acesteia, aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i, ale art. 4 alin 2 și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate, ale art. 5 alin 1 din Legea nr. 9/2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013, motiv pentru care a fost constatat un tratament diferențiat în privința autoturismelor second hand de proveniență comunitară în raport cu autoturismele de același fel indigene.
Se constată astfel că după data de 1 ianuarie 2013 sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 9/2012, dispoziții care au aptitudinea de a înlătura dezacordul pe care l-a creat O.U.G. 50/2008 în raport cu normele comunitare.
În aceste condiții, este justificat refuzul instituției pârâte de a efectua înmatricularea autovehiculului în discuție fără plata taxei pe emisiile poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012, refuz care rezultă din nesoluționarea cererii reclamantului înregistrată la instituția pârâtă la data de 26.02.2013.
În consecință, față de aceste considerente, cererea a fost respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E:
Respinge, ca nefondată, acțiunea in contencios administrativ având ca obiect obligația de a face, formulata de către reclamantul C. D. I. domiciliat in Tulcea, ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta INSTITUTIA P. – JUDETUL TULCEA – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE SI INMATRICULARE A VEHICULELOR TULCEA.
Cu drept de recurs în 15 zile de la data comunicării, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.05.2013.
Președinte,Grefier,
L. N. P. L.
Red.jud.L.N./30.05.2013.
Tehnored.gref.P.L./05.06.2013/4ex.
.>
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 853/2013. Tribunalul TULCEA | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1359/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
