Acţiune având ca obiect refuzul nejustificat al autorităţii de a pune la dispoziţia unei persoane aflate în executarea pedepselor privative de libertate a unei serii de acte normative considerate ca făcând parte din categoria informaţiilor de interes publ
| Comentarii |
|
Art. 41 din Legea nr. 275/2006 reglementează, în mod special, dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informaţiile de interes public, stabilindu-se că „accesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informaţiile de interes public se realizează în condiţiile legii”. În ceea ce priveşte obligaţia de a comunica acte normative, aceasta se reduce la actele care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice, iar la art. 43 din lege se enumeră dispoziţiile legale şi documentele pe care penitenciarul este ţinut să le pună la dispoziţia persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi modalităţile în care se realizează accesul la informaţii. Prin urmare, recurentul reclamant nu are dreptul de a solicita orice acte normative, ci doar acelea prevăzute de lege, iar pârâţii au obligaţia de a furniza doar acele informaţii care se încadrează în dispoziţiile legale.
Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 185 din 16 martie 2011
Prin cererea formulată la data de 14.09.2010 și înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr. 3292/88/2010, reclamantul G.Ș. a chemat în judecată pe pârâții F.I., în calitate de Director al Penitenciarului T. și D.I., în calitate de Șef secție deținere interioară în Penitenciarul T. pentru a fi obligați să îi pună la dispoziție mai multe acte normative și decizii ale Directorului General al ANP.
în motivarea cererii, reclamantul a arătat că, a solicitat Directorului Penitenciarului T. cu cererea înregistrată sub nr. 1375/19.07.2010, să îi pună la dispoziție contra cost mai multe documente de interes public și documente privind executarea pedepselor privative de libertate, însă nu i s-a dat curs solicitării.
Prin sentința civilă nr. 2738/04.11.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea s-a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată sub nr. 1375/19.07.2010 reclamantul a solicitat conducerii Penitenciarului T. să îi acorde contra cost mai multe acte normative, respectiv: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Legea nr. 546/14.10.2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii; Legea nr. 27/13.01.2003 pentru înființarea comunei T., județ B., prin reorganizarea comunei B.; Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale; Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale; Legea nr. 687/2006 - Ordin al ministrului justiției - nu există; Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de călcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice; H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; H.G. nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; O.G. nr. 244/2002 - nu există; Deciziile directorului general al ANP nr. 430/2006, nr. 323/2009 (abrogată prin Decizia ANP nr. 430/2009) și nr. 499/2007.
A motivat prima instanță că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Astfel, actele normative emise de Parlament, Guvern sau ministere solicitate nu fac parte din informațiile de interes public pe care pârâții aveau obligația să le comunice în baza Legii nr. 544/2001. în conformitate cu prevederile art.5 alin. (1) lit. a) coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. (5) din același act normativ, accesul la informațiile de interes public care privesc organizarea și funcționarea instituțiilor publice se realizează prin afișarea sau prin consultarea la sediul unității.
La susținerea reclamantului potrivit cu care i-a fost încălcat dreptul la informațiile de interes public prevăzut de art. 41 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispune de organele judiciare în cursul procesului penal, instanța a considerat că pârâții nu aveau obligația de a pune la dispoziția persoanelor private de libertate decât actele normative prevăzute la art. 43, respectiv cele care privesc numai executarea pedepselor private de libertate și liberul acces la informațiile de interes public, respectiv: prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, ordinele emise în temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și regulamentul de ordine interioară a penitenciarului; aceste acte sunt puse la dispoziție persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba română sau în limba pe care o înțeleg, imediat după primirea în penitenciar, în locuri accesibile.
Accesul la actele normative enunțate mai sus se realizează în două moduri: la venirea în penitenciar, prin aducerea la cunoștință a actelor normative prevăzute la art. 43 din Legea nr. 275/2006. în acest sens, reclamantului i-au fost puse la dispoziție prevederile C.pen. și ale C.proc.pen. referitoare la executarea pedepselor private de libertate, ale Legii nr. 275/2006 și regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, ordinele emise în temeiul legii, Legea nr. 544/2001 și H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 prin intermediul mapei de cameră. Mapa de cameră reprezintă un dosar în care sunt actele normative mai sus menționate și care este permanent la dispoziția persoanelor private de libertate; la primirea în unitățile penitenciare se încheie un proces-verbal cu privire la faptul că i-au fost puse la dispoziție actele normative enunțate mai sus și că le are la dispoziție prin intermediul mapei de cameră. Un astfel de proces-verbal a fost încheiat și cu reclamantul la data de 08.07.2010 cu ocazia primirii în Penitenciarul T.; în timpul detenției, fiecare persoană privată de libertate poate solicita accesul oricând la textele actelor normative enumerate mai sus la supraveghetorul secției care le are la dispoziție.
Reclamantul a uzat de cele două moduri de acces la informațiile la care are acces potrivit legii.
Instanța a reținut că nu există obligația legală a pârâților de a-i furniza reclamantului copii ale actelor normative solicitate prin cererea nr. 1375/19.07.2010 deoarece acestea nu sunt informații de interes public astfel cum le definește Legea nr. 544/2001.
împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul G.Ș., care a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală.
A susținut recurentul că, în ședința din 21.10.2010 s-a discutat de Legea nr. 544/2001, iar în încheiere s-a consemnat cu totul altceva, respectiv Legea nr. 554/2004. A arătat că, pârâții nu au aplicat Legea din 2001 și până în anul 2010, și că nu sunt afișate legile, ci numai Legea nr. 275/2006, care se găsește la supraveghetor și nicidecum Legea nr. 275/2005, cum s-a consemnat în încheiere.
învederează instanței că, la intrarea în penitenciar, cadrele desemnate îi pun pe deținuți să semneze că au luat cunoștință de acele acte normative de la art. 43 din Legea nr. 275/2006 nu și pentru faptul că au primit acele acte aceasta fiind și situația sa. Astfel, a intrat în posesia unora din acte în luna octombrie 2010 la Spitalul PNT C., contract cost.
Mai arată că, în hotărâre, se menționează Legea nr. 544/2001 art. 5 alin. (1) lit. a), coroborate cu dispozițiile art. 5 alin. (5) din același act normativ, însă nu a solicitat acte normative prevăzute la acest articol. A solicitat acte normative emise de autorități și instituții publice prevăzute la art. 2 din Legea nr. 544/2001, aducând la cunoștință că Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României, Parlamentul României, conform art. 2 din Legea nr. 544/2001 sunt autorități și instituții publice, deoarece utilizează resurse financiare publice, aceste instituții funcționează și utilizează bani pentru autofinanțare și investiții, utilizează bani publici, banii contribuabililor la bugetul de stat. în consecință, art. 1 din Legea nr. 544/2001 prevede că accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.
Conform art. 15 din Legea nr. 275/2006 ANP este instituție publică, iar potrivit art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 1897/2006 penitenciarele sunt subordonate ANP. în art. 2 din Legea nr. 544/2001 lit. a) se precizează că prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate publică, orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale. Deci Penitenciarul T. este instituție care se subordonează ANP, care este instituție publică.
A mai susținut recurentul că toate penitenciarele, ca instituții publice, au obligația conform art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001 să pună la dispoziție persoanelor private de libertate orice informație solicitată, cu excepția celor prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, precizând că nu a solicitat acte normative exceptate conform art. 12. Mai arată că ANP are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de liberate, în conformitate cu art. 41 alin. (3) din Legea nr. 275/2006. Alin. (4) al aceluiași art. prevede că informațiile de interes public în penitenciar se realizează și prin publicații, emisiuni radiofonice și televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de către administrația penitenciarului: în Penitenciarul T. la nicio cameră nu este și nu funcționează niciun difuzor. Există difuzoare numai la curtea de plimbare la care se ascultă KISS FM. în camera în care locuiește din 22.11.2010, conducerea nu vrea să-i dea televizor, nu a primit nicio revistă din 2008. Din luna septembrie au început să dea câte un ziar pentru că este Adevărul de seară care este gratuit.
Mai arată recurentul că, în privința ROI și a mapei de cameră pe care le-a depus în instanță ca probă, a dorit să dovedească ce există în mapa de cameră. A primit și raport pentru că a trimis acele acte din mapa de cameră, conform art. 13 din Legea nr. 544/2001.
Intimatul pârât Directorul Penitenciarului T. - F.I., legal citat, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul reclamant ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, acțiunea reclamantului vizează refuzul nejustificat al pârâților, director al Penitenciarului T. și, respectiv, Șef secție deținere interioară în cadrul Penitenciarului T. de a pune la dispoziția reclamantului o serie de acte normative, considerate ca făcând parte din categoria informațiilor de interes public.
Art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, definește refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, iar excesul de putere este definit la lit. n) a aceluiași articol și reprezintă exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
în cauză, reclamantul a invocat încălcarea dreptului său de a avea acces la informațiile de interes public, drept recunoscut, atât de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cât și de Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Curtea constată că, instanța de fond a analizat în mod corect limitele în care dreptul pretins a fi vătămat poate fi exercitat, apreciind în mod legal și temeinic că, față de ceea ce reclamantul a solicitat, refuzul pârâților este unul justificat.
Astfel, art. 6 din Legea nr. 544/2001 consacră dreptul oricărei persoane de a solicita și obține de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public, precum și obligația corelativă a autorităților și instituțiilor publice de a asigura persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
Art. 2 lit. b) din lege stabilește că prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, iar la art. 5 alin. (1) lit. a) se prevede că „Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public: actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice”.
în acord cu dispozițiile menționate, care constituie de altfel cadrul normativ general în care se exercită dreptul de a avea acces la informații de interes public, art. 41 din Legea nr. 275/2006 reglementează, în mod special, dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informațiile de interes public, stabilindu-se totodată că „accesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informațiile de interes public se realizează în condițiile legii”.
în ceea ce privește obligația de a comunica acte normative, aceasta se reduce la actele care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice, iar la art. 43 din lege se enumeră dispozițiile legale și documentele pe care penitenciarul este ținut să le pună la dispoziția persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum și modalitățile în care se realizează accesul la informații.
Prin urmare, recurentul reclamant nu are dreptul de a solicita orice acte normative, ci doar acelea prevăzute de lege, iar pârâții au obligația de a furniza doar acele informații care se încadrează în dispozițiile legale. Ori, astfel cum a reținut și prima instanță, conform procesului verbal încheiat, recurentul reclamant a fost informat în legătură cu actele normative prevăzute la art. 43 din Legea nr. 275/2006.
Curtea apreciază că celelalte susțineri ale recurentului, referitoare la modul în care se respectă drepturile deținuților în penitenciar nu pot fi analizate de instanța de contencios administrativ, fiind în căderea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, astfel cum se prevede în art. 39 din Legea nr. 275/2006.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurent sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ.
| ← Acţiune având ca obiect compensaţii băneşti acordate de... | Acţiune având ca obiect constatarea dizolvării de drept a... → |
|---|
