Anulare act administrativ. Jurisprudență Acte ale autorităţilor publice
Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 3831 din data de 25.05.2013
Prin sentința civilă nr. 3831 din 21.05.2013 a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr. 3011/108/2013, s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant și a fost anulat procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de pârâtă.
S-a statuat în considerente că în speță se relevă o vătămare în ceea ce îl privește pe reclamant câtă vreme din probațiunea administrată rezultă într-o măsură suficientă că cele reținute cu prilejul activității de verificare și anume primirea de către beneficiar a unor sume de bani necuvenite fiindcă datele declarate cu privire la suprafețele de teren nu ar fi reale nu se confirmă raportat la realitatea din teren.
Cu alte cuvinte, este adevărat că în conformitate cu legislația de care s-a prevalat pârâta atât în procesul verbal contestat cât și în apărările în fond formulate pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață solicitanții înscriși în registrul fermierilor administrat de pârâtă la depunerea cererilor de solicitare a plăților trebuie să înscrie date reale în formularul despre care s-a făcut deja vorbire mai sus, inclusiv lista suprafețelor, dar în speță este lesne de observat că pârâta nu a dovedit într-o manieră convingătoare neîndeplinirea acestor obligații de către reclamant, limitându-se la a invoca cu un înalt grad de generalitate doar existența unor pretinse diferențe între suprafețele declarate în 2008 de către parte și suprafețele găsite în urma controlului în 2009 fără alte explicații suplimentare și fără a se indica în concret care sunt acestea.
Că este așa rezultă din chiar poziția echivocă exprimată de către partea pârâtă cu prilejul răspunsului formulat la interogatoriu, dar și din explicațiile suplimentare oferite și mai cu seamă din imposibilitatea lămuririi aspectelor legate de data efectuării controlului prin teledetecție, arătându-se că nu este cunoscută fiindcă controlul a fost efectuat de către firma contractoare conform contractului de servicii de control prin modalitatea arătată a cererilor de plată pe suprafață încheiat de agenție care a înțeles să externalizeze acest serviciu prin apelarea la o firmă de specialitate.
În acest context, apar ca fiind justificate criticile pe care reclamantul a învederat erorile săvârșite în ceea ce îl privește, cu atât mai mult cu cât pârâta nu a contestat și nici nu putea să o facă, raportul întocmit unde la final la rubrica observațiile inspectorului privind exploatația controlată s-a menționat fără niciun dubiu că parcelele reclamantului au fost eronat amplasate și s-a indicat poziția corectă, mai precizându-se și că acestea sunt cosite și întreținute și pe schița finală sunt poziționate căpițele de fân găsite pe parcele, în concluziile arătate reconfigurându-se poziția parcelelor și reconturându-se blocul fizic.
De altfel, just a semnalat partea reclamantă pe parcursul judecății că din apărările în fond ale pârâtei nu numai că nu rezultă data efectuării teledetecției despre care s-a amintit deja pe parcursul considerentelor sentinței de față, dar nici concluziile măsurătorilor, iar din lecturarea deciziei de soluționare a contestației rezidă acceptarea posibilității ca identificarea prin teledetecție să fi fost eronată, lucru confirmat finalmente de măsurătorile din teren în urma controlului din septembrie 2010.
Buna credință a reclamantului rezidă și din repetatele demersuri și sesizări făcute la agenția locală, în condițiile în care nu i-au fost virați banii pentru campania 2009, prilej cu care i s-a comunicat de principiu că există probleme legate de blocul fizic în care figurează parcelele sale, motiv pentru care a și solicitat și insistat chiar, ca la fața locului să se deplaseze o comisie pentru efectuarea de verificări și pentru a se constata nu numai că parcelele sale sunt lucrate, dar și că suprafețele corespund cu cele declarate, susțineri credibile și care au fost probate într-o măsură suficientă de către acesta.
Astfel fiind, se impune cu necesitate concluzia că prin emiterea actului administrativ contestat reclamantul a fost vătămat în drepturile/interesele sale legitime în sensul reglementat la art. 2 alin. 1 lit. o) și p) din Legea nr. 554/2004, că este deci o persoană vătămată conform definiției de la lit. a) a aceluiași text legal enunțat, iar procesul verbal contestat a fost emis cu exces de putere în sensul definit la lit. n) a aceluiași text menționat mai înainte.
← Contestaţie decizie de pensionare. Jurisprudență Acte ale... | Suspendare executare decizie de impunere. Jurisprudență Acte... → |
---|