Anulare autorizaţie de construire. Protejarea monumentelor istorice
| Comentarii |
|
- Legea nr. 50/1991: art. 7, art. 10;
- Legea nr. 422/2001: art. 9, art. 59;
- Cod procedură civilă: art. 304 pct. 7 şi 9.
Este interzisă construirea oricărui imobil în zona de protecţie a monumentelor istorice, delimitată cu o rază de 200 metri în localităţi rurale, iar împrejurarea că mo
numentul se află pe raza unui municipiu nu înlătură obligaţia comunei de respectare a zonei de protecţie pentru monumentele aflate la limita administrativ-teritorială.
(Curtea de Apel Suceava - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal,
decizia nr. 83 din 22 ianuarie 3009)
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 4988/86 din 13 noiembrie 2006, reclamanta Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Suceava, în contradictoriu cu primarul comunei Ş., judeţul Suceava, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze autorizaţia de construire nr. 284 din 7 decembrie 2005.
în motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a emis autorizaţia de construire nr. 284 din 7 decembrie 2005, inclusiv întreaga documentaţie necesară întocmirii acesteia (certificat de urbanism etc.) cu încălcarea prevederilor legale, pentru spaţiul identic cu parcela nr. 314/2 din comuna Ş., fostul obor al comunei.
A mai arătat reclamanta că spaţiul pentru care s-a emis autorizaţia a cărei anulare o solicită este situat în zona de protecţie a monumentului istoric „Cetatea Şcheia”, edificiu declarat prin lege „monument istoric”, aşa cum rezultă din anexele nr. I-IV la Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (pct. J14) şi lista monumentelor istorice 2004 emisă de Ministerul Culturii şi cultelor.
Cât priveşte zona de protecţie a acestui monument, sunt aplicabile dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 422/2001, situaţie în care monumentul istoric „Cetatea Şcheia", aflându-se în zona rurală, are ca zonă de protecţie, conform legii, 200 metri de jur-împrejurul său.
Reclamanta a mai arătat că Primăria Ş. a emis autorizaţia atacată cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991, care precizează faptul că „în cazul lucrărilor de orice natură în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, aviz care nu s-a eliberat niciodată pentru această autorizaţie."
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că autorizaţia de construire nr. 284/2005 a fost eliberată respectându-se toate prevederile legale, primind toate avizele din partea structurilor de specialitate, emise de către Consiliul Judeţean Suceava.
Tribunalul Suceava - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2090 din 21 august 2008, a admis acţiunea în contencios administrativ şi a anulat autorizaţia de construire nr. 284 din data de 7 decembrie 2005, emisă de Primăria Ş.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din raportul de expertiză tehnică judiciară rezultă că distanţa medie dintre monumentul „Cetatea Şcheia” şi perimetrul lucrărilor a căror execuţie a fost autorizată este de 139,99 m, astfel că proprietatea SC
G.D. SRL este inclusă în proporţie de 95 % în zona de protecţie a acestui monument istoric.
A constatat Tribunalul că nu a fost respectată obligaţia imperativă impusă de dispoziţiile art. 10 lit. a) din Legea nr. 50/1991, în sensul că nu a fost obţinut avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate şi aprobate conform legii.
împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Primăria comunei Ş. - prin primar, care a criticat sentinţa ca fiind nelegală şi netemeinică, invocând drept motiv de casare dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. pr. civ., în esenţă arătând că prima instanţă a dat o interpretare greşită a probelor administrate, că a luat în considerare concluziile expertizelor efectuate în cauză, fără să analizeze aspectele reţinute de fiecare expertiză şi, în fine, că atâta vreme cât PUG-ul comunei Ş. este în vigoare, iar monumentul a cărei protecţie se cere este situat pe raza municipiului Suceava, în mod nejustificat s-a dispus anularea autorizaţiei de construire nr. 284 din 7 decembrie 2005.
Curtea de Apel Suceava - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 83 din 22 ianuarie 2009, a respins recursul ca nefondat.
Deoarece motivele de recurs nu au fost grupate şi nici motivate în drept, aşa cum cer dispoziţiile art. 3041 C. pr. civ., instanţa a răspuns la aceste motive printr-un considerent comun.
Potrivit dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric, potrivit art. 9, se consideră zona de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur împrejurul monumentului istoric.
Dispoziţiile art. 9 din aceeaşi lege prevede că pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe raza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrală şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii. Autorităţile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie delimitate conform alin. 2 al aceluiaşi art. 9.
Din probele administrate, rezultă că nu a fost instituită zona de protecţie a monumentului istoric „Cetatea Şcheia”, aceasta nefiind inclusă în planul urbanistic general al comunei S., astfel că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 422/2001.
în acest context, în mod legal, prima instanţă a apreciat că suprafaţa delimitată este pe o rază de 200 metri în comuna Ş., iar împrejurarea că monumentul se află pe raza municipiului Suceava nu înlătură obligaţia de instituire a zonei de protecţie şi pe teritoriul comunei Ş., obligaţie justificată o dată în plus de proximitatea cetăţii cu limita administrativ teritorială dintre comuna Şcheia şi municipiul Suceava.
Faţă de planul de situaţie anexat la raportul de expertiză judiciară întocmit de expert, rezultă până la evidenţă că distanţa medie dintre monumentul „Cetatea Şcheia” şi perimetrul lucrărilor a căror execuţie a fost autorizată este de 139,99 m; efectiv proprietatea SC G.D. SRL este inclusă în proporţie de 95% în zona de protecţie a acestui monument istoric.
Aceasta fiind situaţia în teren şi cum solicitantul nu a obţinut avizul Ministerului Culturii şi Cultelor - art. 10 lit. a) din Legea nr. 50/1991 - pentru a edifica construcţii în zona de protecţie a monumentului „Cetatea Şcheia”, în mod legal prima instanţă a dispus anularea autorizaţiei de construire nr. 284 din data de 7 decembrie 2005.
| ← Stabilirea reşedinţei pe teritoriul României. Returnarea... | Anulare act administrativ fiscal. Cerere pentru scoaterea din... → |
|---|
