Contractul colectiv de muncă. Acţiune în contencios

Comentarii

0

i

administrativ formulată de prefectul judeţului pentru anularea unor clauze. Inadmisibilitate

Legea nr. 53/2003 Legea nr. 544/2004

Acţiunea prin care prefectul judeţului solicită anularea unor clauze ale contractului colectiv de muncă, la încheierea căruia consiliul local, prin hotărâre, şi-a mandatat reprezentanţii este inadmisibilă, întrucât conflictele de interese se soluţionează pe calea acţiunilor reglementate de Legea nr. 53/2003, şi nu în procedura contenciosului administrativ.

C.A. Alba-lulia, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 519/CA din 6 martie 2006

Prin sentinţa civilă nr. 1392/2005, pronunţată de Trib. Sibiu în dosar nr. 4621/2005, s-a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Prefectul Judeţului împotriva pârâtului Consiliul Local, având ca obiect anularea prevederilor art. 41 şi art. 82 alin. (2) anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 126 din 25 iulie 2005 a pârâtului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că acţiunea reclamantului este inadmisibilă, căci se încearcă pe calea acţiunii în contencios administrativ rezervată prefectului pentru a asigura controlul legalităţii actelor administrative, desfiinţarea unui contract colectiv de muncă - act de natură civilă ce excede prevederilor art. 3 alin. (1) Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ.

împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul Prefectul Judeţului Sibiu solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii invocând prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.

Recurentul critică hotărârea instanţei de fond în principal pentru greşita soluţionare a cauzei pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ, susţinând că acordul/contract colectiv de muncă este parte integrantă a hotărârii atacate astfel că dobândeşte natura de act administrativ supus controlului de legalitate în condiţiile art. 26 Legea nr. 340/2004, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei recurentul susţine că prevederile articolelor atacate din anexa nr. 1 sunt în contradicţie cu art. 55 alin. (1) C. fisc., art. 29 Legea nr. 188/1999, art. 2 O.U.G. nr. 108/2005, Consiliul Local aprobând negocieri asupra unor venituri salariale care pot fi şi au fost reglementate doar prin lege, respectiv O.U.G. nr. 92/2004 şi O.G. nr. 9/2005.

Recursul este nefondat.

Instanţa de fond a soluţionat corect excepţia inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ faţă de natura juridică a actelor atacate, reclamantul solicitând anularea unor articole din acord/ contract colectiv de muncă la încheierea cărora au fost mandataţi reprezentanţii pârâtului.

Prin hotărârea atacată se formează şi se exprimă voinţa internă a Consiliului Local de a acţiona în calitate de autoritate publică în vederea încheierii unui acord cu funcţionarii publici cu care se află în raport de serviciu, respectiv în calitate de angajator pentru a încheia un contract colectiv de muncă personalului contractual şi aleşilor locali (primar, viceprimar) care să cuprindă măsuri referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, sănătatea şi securitatea muncii. Este evidentă natura juridică a contractului colectiv de muncă, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond acesta este un act pentru a cărui cenzură de legalitate nu este deschisă calea contenciosului administrativ, ci cea rezervată de dreptul muncii potrivit art. 248 Legea nr. 53/2003 în soluţionarea conflictelor de interese.

în ce priveşte natura juridică a acordului cu funcţionarii publici, este de reţinut că reclamantul nu poate solicita anularea unui act administrativ decât dacă acesta există, ori în speţă părţile doar preconizează încheierea lui, din această perspectivă nefiind îndeplinite cerinţele art. 1 Legea nr. 554/2004.

Cum cele două temeiuri de inadmisibilitate au fost reţinute corect şi în concordanţă cu prevederile legale de prima instanţă, critica reclamantului privind incidenţa motivelor de modificare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. nu este fondată.

Motivele de recurs invocate de reclamant pe fondul cauzei nu au fost analizate faţă de soluţionarea corectă a excepţiei de către prima instanţă, controlul judiciar exercitându-se doar în aceste limite.

Instanţa a respins recursul de faţă ca nefondat şi a păstrat hotărârea atacată ca legală şi temeinică potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

<

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: