Finanţarea legală din bugetul local al primăriei a sumelor necesare achiziţionării de bonuri valorice de carburant pentru consumul efectuat de Poliţia Română.

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ

Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 428 din data de 02.02.2015

Finanțarea legală din bugetul local al primăriei a sumelor necesare achiziționării de bonuri valorice de carburant pentru consumul efectuat de Poliția Română.

Potrivit art. 25 Legea nr.218/2002 "În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autoritățile administrației publice locale și unitățile de poliție, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuțiilor poliției."; iar conform art. 44 " Dotarea Poliției Române se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat și din alte surse constituite potrivit legii.";

Aceste dispoziții constituie cadrul legal în baza căruia Poliția Orașului Z. poate încheia protocoale de colaborare cu autoritățile publice locale pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor sale.

În consecință, Curtea constată că finanțarea din bugetul local aferent anilor 2011 si 2012, a sumelor necesare achiziționării de bonuri valorice de carburant achiziționate si decontate de primărie pentru consumul de carburant efectuat de către Poliția Română, nu contravine legii și nu se poate susține au fost încălcate dispozițiile art.23 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 428/02 februarie 2015

Prin sentința nr. 1229/CAF/2014 Tribunalul Alba a admis acțiunea în contencios administrativ, exercitată de partea reclamantă UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ Z., în contradictoriu cu pârâta Camera de Conturi a Județului A.

A admis cererea de intervenție accesorie formulată în sprijinul părții reclamante, de către intervenientul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A. și în consecință:

A anulat în parte Decizia nr. 10/28.02.2013 a Camerei de Conturi a Județului A., respectiv în ceea ce privește :

1. Punctul 1, al Capitolului II, constând în Abateri de la legalitate și regularitate care au generat prejudicii, constatate referitor la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli fără legătură cu activitatea entității.

2. Punctul 2, al Capitolului II, constând în Abateri de la legalitate și regularitate care au generat prejudicii, constatate referitor la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale.

Și, în consecință, a dispus:

1. Anularea măsurilor aplicate la pct. II. 1 al Deciziei nr. 10/2013, emisă de pârâtă, constând în:

"Luarea tuturor măsurilor legale ce se impun de către ordonatorul principal de credite pentru remedierea deficiențelor constatate:

- stabilirea cu exactitate a tuturor sumelor reprezentând carburant achitat nelegal pentru consumul efectuat de către Poliția Română, în anul 2011 și 2012;

- calcularea folosului nerealizat datorat neutilizării sumei de 14.400 lei de către U.A.T.O. Z., stabilit de la data acordării sumei în cauză, până la data încasării efective a sumelor de recuperat, funcție de dobânda de refinanțare stabilită de BNR;

- recuperarea cu maximă operativitate a debitelor stabilite și reîntregirea bugetului local cu aceste sume;

- preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficiențe în viitor, condiție a realizării unei bune gestiuni financiare.";

2. Anularea măsurilor aplicate la pct. II. 2 al Deciziei nr. 10/2013, emisă de pârâta, constând în:

"Luarea tuturor măsurilor legale ce se impun de către ordonatorul principal de credite pentru remedierea deficiențelor constatate:

- recuperarea cu maximă operativitate a sumei de 134.684 lei reprezentând finanțări nerambursabile acordate în anii 2011 și 2012, în condițiile în care Clubul Sportiv Z. nu îndeplinea condițiile de eligibilitate prevăzute de legislația în domeniu pentru a putea beneficia de aceste finanțări și reîntregirea bugetului local cu aceste sume;

- calcularea folosului nerealizat datorat neutilizării sumei de 134.584 lei de către U.A.T.O. Z., stabilit de la data acordării sumei în cauză, până la data încasării efective a sumelor de recuperat, funcție de dobânda de refinanțare stabilită de BNR;

- înregistrarea sumelor de recuperat în evidența contabilă a entității;

- preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficiente în viitor, condiție a realizării unei bune gestiuni financiare.";

Pentru a pronunța această soluție, a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. 10/2013, Camera de Conturi a Județului A. a reținut că a fost identificată următoarea abatere de la legalitate și regularitate cauzatoare de prejudicii: achiziționarea și plata de către UATO Z., în perioada 2011-2012, de bonuri valorice pe baza cărora a fost achiziționat combustibil, care a fost utilizat în fapt de Poliția Orașului Z., contrar prevederilor legale în vigoare.

Prin Încheierea nr. 56/24.05.2013, Curtea de Conturi a României a respins contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei nr.10/2013, reținând în esență că U.A.T. a efectuat cheltuieli care nu au nicio bază legală, încălcând astfel dispozițiile art.14 alin.3 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 64 din Legea nr.500/2002, după cum și prevederile Legii nr.218/2002, privind funcționarea Poliției Române, și ale Legii nr.155/2010, care nu prevăd că din bugetele locale, se pot finanța cheltuieli cu achiziționarea de carburanți pentru autoturismele din dotarea Poliției Române.

Potrivit art.2 din Legea nr.218/2002, "activitatea Poliției Române, constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii";.

Potrivit art. 3 din același act normativ, "în îndeplinirea misiunilor care îi revin Poliția Română cooperează cu instituțiile statului și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii"; , iar potrivit art. 25 alin. (1),"; în cazuri justificate de evenimente deosebite, între autoritățile administrației publice locale și unitățile de poliție, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuțiilor poliției.";

Din cele ce preced, rezultă că, art.25 alin.1 din Legea nr.218/2002, permite încheierea Protocoalelor de colaborare aferente anilor 2011-2012, pentru aplicarea Proiectului de interes public local intitulat "Operativitate în rezolvarea problemelor de ordine publică în Orașul Z.";.

Astfel cum s-a reținut în cele ce preced, aceste Protocoale au fost însușite prin Hotărâri de Consiliu Local, hotărâri asumate în numele și pentru UAT Z. - știut fiind că, potrivit art. 20 și art.23 din Legea nr.215/2001, unitățile administrativ teritoriale - și exercită autonomia locală prin intermediul autorităților administrației publice locale, anume Consiliile locale ca autorități deliberative și Primării, ca autorități executive.

Potrivit art. 36 alin.2 litera d si e, din Legea nr.215/2011, Consiliul Local are atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, (lit.d), precum și atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern, atribuții în exercitarea cărora, potrivit art. 36 alin.6 pct.7, asigura în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind ordinea publică, respectiv, potrivit art. 36 alin.7 lit. a, hotărăște în condițiile legii, cooperarea sau asocierea, cu persoane juridice romane sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii, sau proiecte de interes public local.

Raportat la considerentele de fapt și de drept antemenționate, instanța a reținut că, încheierea Protocoalelor de colaborare în vederea realizării Proiectului de interes public local intitulat "Operativitate în rezolvarea problemelor de ordine publică în Orașul Zlatna";, apare ca fiind legitimă și în consonanță cu atribuțiile legale atât ale Consiliului Local Z. ca organ deliberativ al UAT Z., cât și cu cele ale IPJ A. - Poliția Z.

Consecvent cu cele mai sus expuse, rezultă că, finanțarea din bugetul local aferent anilor 2011 și 2012, a sumelor necesare achiziționării și plății de către UATO Z., în perioada 2011-2012, de bonuri valorice pe baza cărora a fost achiziționat combustibil, care a fost utilizat în fapt de Poliția Orașului Z., bonurile valorice fiind predate pe baza de Procese Verbale, încheiate între reclamantă și reprezentanți ai IPJ A., nu face decât să se circumscrie executării prin finanțare din partea UAT, a Protocoalelor de colaborare, (Acorduri de Cooperare) în vederea realizării Proiectului de interes public local antemenționat.

Ca atare, câtă vreme Proiectul de interes public local, în vederea realizării căruia, au fost încheiate Protocoalele de colaborare și au fost finanțate din bugetul local aferent anilor 2011 și 2012, sumele necesare achiziționării și plății de către UAT Z., în perioada 2011-2012, de bonuri valorice pe baza cărora a fost achiziționat combustibil, care a fost utilizat în fapt de Poliția Orașului Z., este legitim, fiind încheiat de către părțile semnatare în limitele și în exercitarea atribuțiilor legale, rezultă că la rândul ei, finanțarea din bugetul local este legitimă, neputând fi considerată o plată nelegală.

În concluzie, nu se poate susține că U.A.T. Z. a efectuat cheltuieli care nu au legătură cu obiectul său de activitate și că a încălcat astfel, dispozițiile art.23 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Referitor la constatările de la Punctul 2, al Capitolului II, constând în Abateri de la legalitate și regularitate care au generat prejudicii, constatate referitor la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale, din Decizia nr. 10/28.02.2013 a Camerei de Conturi a Județului A., instanța a reținut întemeiată contestația dedusă judecății și cererea de intervenție accesorie în sprijinul reclamantei, pentru următoarele considerente:

Pârâta a reținut că, în perioada 2010-2012 au fost acordate de către UAT Orașul Z. finanțări nerambursabile către Clubul Sportiv Z., fără respectarea procedurilor de atribuire prevăzute de art. 5 din Legea nr.350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, (în anul 2010), respectiv în condițiile în care, Clubul Sportiv Z., nu și-a îndeplinit obligațiile de plata exigibile, în ceea ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale, neîndeplinind astfel condițiile de eligibilitate și nu a respectat nici procedurile de atribuire prevăzute de prevederile legale.

Pentru anii 2011 și 2012, acordarea finanțărilor în sumă totală de 134.684 lei, s-a efectuat în condițiile în care Clubul Sportiv Z. nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile în ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat stipulate de art. 21 lit. a din Legea nr.350 din 2005, valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate, fiind de 134.684 lei.

După cum se observă, pârâta se prevalează de eludarea de către reclamantă a prevederilor art. 5 din Legea nr.350 din 2005.

Potrivit art. 5 din Legea nr.350 din 2005, atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecției publice de proiecte, procedura care permite atribuirea unui contract de finanțare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art.4.

În speță însă, finanțarea Clubului Sportiv Z., nu s-a făcut pe baza de contract de finanțare, astfel că, nu era necesar respectarea procedurii selecției publice de proiecte.

Prin HCL nr. 32/10.03.2009, Consiliul Local Z., și-a exprimat acordul în sensul participării în calitate de membru, la constituirea unei asociații nonprofit, în vederea înființării unui Club Sportiv, a cărui activitate să fie finanțată din bugetul local și alte surse.

Împrejurarea că începând cu anul 2013, mai concret cu luna martie 2013, UAT Z. a demarat procedura evaluării Proiectelor depuse în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă, din fonduri publice, prin Programul Promovarea Sportului și întreținerea și funcționarea bazei materiale sportive, procedura de achiziție publică, organizată în baza Legii nr.350/2005, Ordinului nr.130/2006 și Legii nr.69/2002, nu poate fi privită ca o asumare de către reclamantă a vreunei culpe în ceea ce privește acordarea în anii 2010-2012 de finanțări nerambursabile către Clubul Sportiv Z., fără respectarea procedurilor de atribuire prevăzute de art. 5 din Legea nr.350 din 2005, ci poate fi privită mai degrabă, ca o încercare a reclamantei de a evita expunerea la riscul unor noi masuri ale pârâtei, de natura celor contestate, în ceea ce privește finanțarea Clubului Sportiv Z., pentru anul 2013, cel puțin până la momentul tranșării legalității acestor masuri în instanță.

Art.2 litera e din Legea nr.350/2005, definește contractul de finanțare nerambursabilă ca fiind contractul încheiat, în condițiile legii, între o autoritate publică - denumită în continuare autoritate finanțatoare și un beneficiar.

În speță, nu poate fi ignorat faptul că, potrivit Statutului, Consiliul Local Z. are un aport de 98 % din patrimoniul inițial al Clubului Sportiv Z.

Este incontestabil că, în calitate de asociat, Consiliul Local Z., are obligația legală și statutară de a asigura - în condițiile legii, optima funcționare a Asociației nonprofit înființate, ceea ce desigur, implică inclusiv asigurarea fondurilor necesare funcționarii ei, una dintre obligațiile statutare ale membrilor fondatori fiind și aceea de a propaga prin orice mijloace posibile scopurile clubului.

În acest context, s-ar putea pune în mod legitim problema dacă, în derularea procedurii selecției publice de proiecte în vederea atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă, reglementată de art.5 din Legea nr.350/2005, Consiliul Local Z. - ca autoritate finanțatoare, nu s-ar afla în conflict de interes, câtă vreme, ar trebui sa evalueze în sistem competitiv, (art.8 din Legea 350/2005), alți contracandidați ai Clubului Sportiv Z., al cărui asociat majoritar, cu un aport de 98 %, este.

În consecință, fiind vorba de înființarea Clubului Sportiv Z. și aprobarea finanțării sale din bugetul local, în vederea executării în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin.6 literele a-d din Legea nr.215/2001, domenii printre care se regăsesc si educația, tineretul și sportul, finanțarea Clubului Sportiv din bugetul local, cu fonduri nerambursabile, este legală, neputându-se reține abaterile de la legalitate și regularitate generatoare de prejudicii, invocate de Camera de Conturi, după cum nu se poate reține nici eludarea prevederilor art.23, art.54 alin.5 si 6 din Legea nr.273/2006.

Consecvent cu toate cele ce preced, și pentru identitate de rațiune, instanța reține că nu se mai pune nici problema eludării de către reclamantă, a principiilor prevăzute de art.2 din O.U.G. nr.34/2006, privind principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, cu atât mai mult cu cât, raportat la Scopul Clubului Sportiv Z., astfel cum este prevăzut în Statut, (art. 8 -10), este evident că acesta nu are natura unui operator economic, în accepțiunea art.3 litera r din O.U.G. nr.34/2006 și ca atare nici nu poate fi parte a unui contract de achiziție publică - în accepțiunea art. 3 litera f din același act normativ, activitățile în vederea derulării cărora a fost înființat Clubul Sportiv Z., neînscriindu-se în sfera celor care pot face obiectul contractelor de achiziție publică, astfel cum sunt reglementate de art.3/1-art.7 din O.U.G. nr.34/2006 și neînscriindu-se în vreuna din tipurile de activități enumerate expres și limitativ în Anexele 1, 2A si 2B ale O.U.G. nr.34/2006.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi A., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii ca nefondată a acțiunii reclamantei.

În motivare, a arătat în esență următoarele:

Hotărârea pronunțată de instanța de fond cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii și a fost dată cu încălcarea respectiv aplicarea greșită a legii, respectiv: art. 1, art. 20, art. 45 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, art. 36 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, art. 14, art. 23 și art. 54 din Legea nr.273/2006, pct. 2 din Ordinul nr.1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art. 5 din Legea nr.350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non profit de interes general.

Motivând sentința, instanța de fond a aplicat greșit legea, față de atribuțiile și organizarea Poliției Orașului Z. și a UATO Z.

Motivând astfel, instanța de fond a circumstanțiat condițiile în care reclamanta a finanțat cheltuielile Poliției Orașului Z., însă această circumstanțiere nu este în măsură a înlătura dispozițiile legale care prevăd, expres, modul în care este finanțată Poliția Orașului Z., respectiv atribuțiile intimatei reclamante.

Instanța de fond trebuia să dea dezlegare pricinii prin prisma prevederilor legale aplicabile, cercetând dacă cheltuielile efectuate de reclamantă au fost legale și nu de a face considerații cu privire la criza economică, creșterea exponențială a fenomenului infracțional ș.a, opunând și că pârâtele nu au contestat aceste aspecte.

Motivarea instanței de fond nu ține seama de definiția dată de legiuitor autonomiei locale, sens în care a făcut trimitere la art. 3 (1) din Legea nr.215/2001 potrivit cu care "prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și a gestiona în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii";.

Astfel, autonomia locală nu îngăduie autorităților locale, libertatea de a acționa ci posibilitatea de a acționa, în limitele stabilite de legiuitor.

Reclamanta nu avea posibilitatea legală de a încheia Protocolul de colaborare cu Poliția Orașului Zlatna pentru finanțarea cheltuielilor acesteia deoarece această competență aparține altei autorități și excede atribuțiilor intimatei reclamante.

Din interpretarea sistematică rezultă că textele legale și argumentele reținute de instanță, în baza cărora a fost considerată legală încheierea Protocolului de colaborare între reclamantă și Poliția Orașului Z., a condus la interpretarea și aplicarea greșită a art. 20, art. 45 din Legea nr.218/2002 și a art. 36 alin. 1 din Legea nr.215/2001, cu consecința lipsirii acestora de efecte.

Mai mult, nelegal a mai reținut prima instanță, cele reținute de expert cu privire la faptul că suma de 14.400 nu reprezintă prejudiciu...justificarea consumului de carburant trebuind să se regăsească la IPJ A., în foile de parcurs. Această aserțiune reprezintă înțelegerea greșită a cauzei deoarece Curtea de Conturi a efectuat auditul la UATO Z. și nu la IPJ A. iar patrimoniul IPJ nu se confundă cu patrimoniul intimate reclamante.

Hotărârea de fond cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii și a fost dată cu încălcarea respectiv aplicarea greșită a legii deoarece reclamanta a acordat finanțări nerambursabile către Clubul Sportiv Z., fără respectarea procedurilor de atribuire prevăzute de art. 5 din Legea nr.350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non profit de interes general.

Pentru anii 2011 și 2012, acordarea finanțărilor, a fost efectuată în condițiile în care Clubul Sportiv Z. nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile în ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.

Deși legiuitorul nu a prevăzut această distincție, instanța de fond a apreciat că nu s-a încheiat contract de finanțare și nici nu trebuia încheiat un astfel de contract deoarece Clubul Sportiv beneficiar al finanțării a fost înființat de finanțator.

În condițiile în care, Clubul Sportiv Z., potrivit art. 1 din statut, este structură sportivă de drept privat, fără scop lucrativ, nonprofit, fără scop patrimonial, apolitică și independentă, nesubordonată vreunei persoane juridice, acordarea de finanțări nerambursabile acesteia de către intimata reclamantă, trebuia făcută cu respectarea prevederilor Legii nr.350/2005, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Aceste prevederi legale nu exclud respectarea lor în situația în care entitatea finanțată este înființată de finanțator, cum greșit a apreciat prima instanță deoarece tocmai finanțarea în acest mod este efectuată cu nerespectarea tuturor principiilor de atribuire, inclusiv a imparțialității.

Acordarea de către intimata reclamantă, de finanțări nerambursabile din fonduri publice către Clubul Sportiv Z. a fost efectuată și fără respectarea etapelor prevăzute de lege respectiv etapele prevăzute de art. 5 ș.u. din Legea nr.350/2005.

Mai mult, acordarea de către reclamantă, de finanțări nerambursabile din fonduri publice către Clubul Sportiv Z., pentru anii 2011 și 2012, a fost efectuată în condițiile în care Clubul Sportiv Z. nu îndeplinea condiția de eligibilitate prevăzută la art.21 lit.a) din Legea nr.350/2005, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile în ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.

În drept, a invocat prevederile art. 483, art. 488 pct. 6 și 8 NCPC, art. 1, art. 13 NCPC, art. 24 și art. 140 din Constituție, art. 6 din CEDO, art. 1 și art. 22 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, art. 1, art. 20 și art. 45 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, art. 36 din Legea nr.215/2001, a administrației publice locale, art. 14 alin.(2) și(3), art.23 și art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, pct.2 din Ordinul nr.1792 din 24.12.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, Legea nr.544/2004 privind Contenciosul administrativ, art. 5 din Legea nr.350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non profit de interes general, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Intimatul IPJ A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat și menținerea sentinței atacate pentru următoarele:

Contrar criticilor formulate de Curtea de Conturi, activitatea Poliției Române constituie serviciu public specializat(art. 2 din Legea nr.218/2002), astfel că Poliția Română nu este autoritate a administrației publice, iar unitățile de poliție cooperează cu autoritățile administrației publice locale.

Cât timp legea prevede că între autoritățile administrației publice locale și unitățile de poliție, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuțiilor poliției, fără a detalia această colaborare și fără a interzice cea mai amplă și completă cooperare, cea sub aspect material, consideră legală și firească încheierea acestei asocieri.

Această colaborare între autoritatea administrației publice locale și o unitate de poliție, care nu este singulară în plan județean și național, a avut loc în perioada 2011 - 2012, pe fondul situației de criză economică.

Contrar celor constatate de Curtea de Conturi în realizarea atribuțiilor sale prin emiterea actelor administrative contestate, în prezenta cauză, în mod corect, instanța a concluzionat asupra legalității cheltuirii fondurilor publice, astfel cum legalitatea este definită la art.2 din Legea nr.94/1992.

În contextul de față apar ca nefondate criticile recurentei care susține că intimata reclamantă nu avea posibilitatea legală de a încheia Protocolul de colaborare cu Poliția Orașului Z. pentru finanțarea cheltuielilor acesteia.

Corect a reținut instanța de fond că, raportat la prevederile art. 36 alin. 6 pct. 7 și art. 36 alin.7 lit. a din Legea nr.215/2001 și ale art. 2, art. 3 și art.25 alin.1 din Legea nr. 218/2002, nu se poate susține eludarea dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 273/2006, câtă vreme UATO Z. a finanțat din bugetul local, iar Poliția orașului Z. a beneficiat de combustibil a cărui contravaloare a fost finanțată din bugetul local, în vederea rezolvării problemelor de ordine publică în orașul Z., garantarea și asigurarea ordinii publice fiind atributul legal atât al Consiliului Local ca organ deliberativ al unității administrativ teritoriale, cât și al Poliției orașului Z.

Recurentul nu menționează faptul că UAT Z. sau I.P.J. A. nu ar fi prezentat documente justificative pentru achiziționarea și utilizarea carburantului, deși s-a dovedit ca Inspectoratul de Poliție Județean A. a recepționat bonurile valorice primite de la Primăria orașului Z. pe baza procesului verbal de predare-primire, comisia de recepție întocmind lunar în acest sens Nota de recepție.

În drept, a invocat prevederile Legii nr.544/2004, Legii nr.215/2001, Legii nr.218/2002, Legii nr.273/2006, Ordinului nr.1792/2002.

Reclamanta UAT Z. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat pentru următoarele considerente:

De fapt recurenta nu a înțeles că de la bugetul local al Orașului Z. nu a fost finanțată Politia Română ci, în baza Protocolului, a fost finanțată o activitate. Au fost finanțate acțiuni comune a două instituții care aveau obiectiv comun: asigurarea ordinii publice și creșterea siguranței cetățeanului.

Legea nr.155/2010 prevede nenumărate cazuri de colaborare între autoritățile publice locale - prin Poliția Locală și Poliția Română. În acest scop a făcut trimitere la art. 43 (și nu numai) care prevede: ,,procesele - verbale de constatare a contravențiilor încheiate de polițiștii locali cu atribuții în domeniul circulației rutiere pentru abateri care presupun aplicarea de puncte de penalizare se comunică în termen de 24 de ore, în copie, la unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, pentru a fi introduse în baza de dale, în baza protocolului încheiat între părți.";

La subpunctele 1.7 și 1.8 din recurs, recurenta arată că au fost încălcate prevederile Legii nr.215/2001. Recurenta se află în eroare datorită faptului că nici de această dată nu ia în considerare atribuțiile autorităților locale, prevăzute în cele două legi: Legea nr.155/2010, cu privire la asigurarea ordinii și liniștii publice și siguranței cetățeanului și Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.

Din interpretarea textelor de lege, rezultă clar că nu a fost încălcată Legea 215/2001, mai mult, Consiliul Local și-a îndeplinit atribuțiile în domeniul ordinii publice prin încheierea Protocolului de Colaborare: Proiectul de interes public local "Operativitate în rezolvarea problemelor de ordine publică în Orașul Z.";.

Protocolul de colaborare cu IPJ A. a fost însușit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 32 din 29.03.2012, cu respectarea legislației având și aviz de legalitate din partea Prefecturii A. - în conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 lit. e, f/Leg. Nr. 340/2004.

Cu referire la punctul 2 și subpunctul 2.1. din recurs, privitor Ia finanțarea Clubului Sportiv Z., în mod nejustificat, recurenta pretinde aplicarea unei proceduri care ar conduce la utilizarea ineficientă a banului public cu implicații mult mai grave pentru comunitate. Bugetul local al orașului Z. nu permite punerea la dispoziție a unor sume pentru acordarea de finanțări nerambursabile, conform prevederilor Legii nr.350/2005.

Mai mult, finanțarea Clubului Sportiv Z., ca și celelalte cheltuieli din bugetul local, s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 54 alin. 6 din Legea nr.273/2006.

Analizând recursul formulat prin prisma prevederilor art. 488 Cod de procedură civilă, Curtea a reținut că acesta este parțial fondat pentru următoarele:

Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, reclamanta a contestat în prezenta cauză măsurile dispuse de Curtea de Conturi a județului A. prin Decizia nr.10/2013, ca urmare a constatării unor abateri de la legalitate și regularitate, constând în: pct.II.1 - achiziționarea si plata de către UATO Z., în perioada 2011-2012, de bonuri valorice pe baza cărora a fost achiziționat combustibil, care a fost utilizat în fapt de Politia Orașului Z., contrar prevederilor legale în vigoare; pct.II.2 - acordarea în perioada 2010-2012 de către reclamantă de finanțări nerambursabile către Clubul Sportiv Z. fără respectarea procedurilor de atribuire prevăzute de art.5 din Legea nr.350/2005, pentru anii 2011 și 2012 acordarea finanțărilor fiind efectuată în condițiile în care Clubul Sportiv Z. nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile în ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat stipulate de art.21 lit.a din Legea nr.350/2005.

Prin Încheierea nr.56/24.05.2013, Curtea de Conturi a României a respins contestația formulată de reclamantă împotriva punctelor II. 1-2 ale Deciziei nr.10/2013.

Cu privire la pct.II.1 din Decizia contestată, Curtea a constatat următoarele:

Aprecierea recurentei că U.A.T. a efectuat cheltuieli fără o bază legală, încălcând astfel dispozițiile art.14 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile art. 64 din Legea nr.500/2002, după cum și prevederile Legii nr.218/2002, privind funcționarea Poliției Române, și ale Legii nr.155/2010, care nu prevăd că din bugetele locale, se pot finanța cheltuieli cu achiziționarea de carburanți pentru autoturismele din dotarea Poliției Române este greșită, prima instanță aplicând corect normele de drept material la starea de fapt reținută.

Potrivit art.25 Legea nr.218/2002 "În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autoritățile administrației publice locale și unitățile de poliție, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atribuțiilor poliției."; iar conform art. 44 " Dotarea Poliției Române se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne din fondurile alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat și din alte surse constituite potrivit legii.";

Teza finală a art.44 Legea nr.218/2002 confirmă poziția intimatului intervenient accesoriu potrivit căreia dotarea Poliției se realizează nu doar de către M.A.I. dar și din alte surse constituite potrivit legii. Ori, tot legea permite atât încheierea protocoalelor cu autoritățile publice locale cât și competența Consiliului Local de a hotărî în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Astfel, art. dispozițiile art. 9 al. 2 cu art.17 și art. 36 Legea nr.215/2001 stabilesc faptul că resursele financiare de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate cu competențele și cu atribuțiile prevăzute de lege, Consiliile locale pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii iar Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

De asemenea, se rețin și dispozițiile art.36 alin.7 lit.a din Legea nr.215/2001, potrivit cărora, în exercitarea atribuțiilor privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern, consiliul local hotărăște în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

Nu în ultimul rând, art. 3 Legea nr.218/2002 prevede că Poliția Română cooperează cu instituțiile statului și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii.

Toate aceste dispoziții coroborate conduc la concluzia că acordul de cooperare între cele două instituții s-a realizat în baza legii și în condițiile în care această înțelegere a fost asumată de Consiliul local prin HCL 50/2011, 122/2011, 32/2012, precum și de Consiliul Județean A. (care a și alocat din bugetul propriu al județului Alba, suma de 135.000 lei pentru finanțarea Proiectului de interes public Județean "Operativitate în rezolvarea problemelor de ordine publică";) iar decontările s-au justificat și stabilit lunar, respectiv trimestrial, existând dovezi clare ale modului de derulare a acestei activități, Curtea constată că finanțarea din bugetul local aferent anilor 2011 si 2012, a sumelor necesare achiziționării de bonuri valorice de carburant achiziționate si decontate de primărie pentru consumul de carburant efectuat de către Poliția Română, nu contravine legii și nu se poate susține au fost încălcate dispozițiile art.23 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

În raport de toate aceste împrejurări de drept, Curtea nu poate primi ca întemeiată susținerea recurentei pârâte în sensul că sentința atacată este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv Legea nr.218/2002 și Legea nr.215/2001, astfel că nu este incident în cauză motivul de casare prevăzut de art.488 pct.8 NCPC.

Cu privire la pct.II.2 din Decizia contestată, Curtea a constatat următoarele:

Astfel cum rezultă din decizia supusă analizei, pârâta se prevalează de eludarea de către reclamantă a prevederilor art. 5 din Legea nr.350 din 2005, respectiv acordarea în perioada 2010-2012 de finanțări nerambursabile către Clubul Sportiv Z. fără respectarea procedurilor legale de atribuire și în condițiile în care în anii 2011- 2012 Clubul Sportiv nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, întrucât nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile în ce privește impozitele și taxele datorate bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.

Potrivit art.5 din Legea nr.350 din 2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecției publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanțare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4, iar în conformitate cu dispozițiile art.41 din acest act normativ, dispozițiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările și completările ulterioare, reținând că O.U.G. nr.60/2001 a fost abrogată de O.U.G. nr.34/2006, privind achizițiile publice.

În acest context legislativ, contrar susținerilor primei instanțe, corect a reținut recurenta că, chiar și în condițiile în care Clubul Sportiv Z. beneficiar al finanțării a fost înființat de finanțatorul Consiliul Local Z. cu un aport de 98 %, era obligatorie încheierea unui contract de finanțare nerambursabilă pentru ca această structură sportivă fără scop lucrativ, nonprofit, să poată beneficia în mod legal de finanțările nerambursabile acordate de reclamantă în perioada în discuție, legea nefăcând nici o distincție din acest punct de vedere.

De asemenea, în mod greșit a reținut Tribunalul Alba că nu se mai impunea ca reclamanta să respecte principiile atribuirii unor contracte de achiziție publică prevăzute de art.2 din O.U.G. nr.34/2006, întrucât Clubul Sportiv nu este un operator economic, atâta timp cât, așa cum s-a precizat anterior, dispozițiile Legii nr.350/2005 se completează cu cele ale O.U.G. nr.34/2006 potrivit art.41.

În plus, este corectă și afirmația pârâtei potrivit căreia, nu poate participa la o procedură pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă solicitantul care nu și-a îndeplinit obligațiile de plată exigibile a impozitelor și taxelor către stat, precum și a contribuției pentru asigurările sociale de stat, condiție impusă de art.21 alin.1 lit.a din Legea nr.350/2005, iar Clubul Sportiv se afla într-o astfel de situație, aspect necontestat de reclamantă.

Față de aceste considerente, chiar dacă educația, tineretul și sportul sunt aspecte ale vieții sociale care trebuie stimulate prioritar, după cum susține judecătorul fondului, asta nu înseamnă că aceste domenii trebuie susținute cu orice preț, prin finanțări acordate cu încălcarea flagrantă a legii, dovadă fiind împrejurarea că începând cu anul 2013 reclamanta s-a conformat și a demarat procedura de achiziție publică, organizată în baza Legii nr.350/2005 privind evaluarea Proiectelor depuse în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă, din fonduri publice, prin Programul Promovarea Sportului și întreținerea și funcționarea bazei materiale sportive.

Pentru cele ce preced, văzând că sentința atacată este dată sub acest aspect cu aplicarea greșită a legii, în baza art.496 alin.2 NCPC raportat la art.488 pct.8 NCPC, va admite recursul pârâtei Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi A., urmând a casa în parte sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantei în ceea ce privește anularea măsurilor aplicate la pct. II. 2 al Deciziei nr. 10/28.02.2013 emisă de Camera de Conturi A.

← Anulare proces - verbal întocmit de Garda Financiară....		Proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Finanţarea legală din bugetul local al primăriei a sumelor necesare achiziţionării de bonuri valorice de carburant pentru consumul efectuat de Poliţia Română.