PROCEDURĂ PREALABILĂ. ACŢIUNEA PREFECTULUI.
| Comentarii |
|
PROCEDURĂ PREALABILĂ. ACŢIUNEA PREFECTULUI.Art.7 ALIN.5 DIN Legea nr.554/2004
Art.26 din Legea nr.340/2004
Admisibilitatea acţiunii formulată de prefect, întemeiul dispoziţiilor art.26 din Legea nr.340/2004, estecondiţionată de respectarea proceduri prealabile.
(Decizia nr.191/R-C din 15 martie 2006)
Prin acţiunea formulată Prefectul judeţului Vâlcea a solicitat,în contradictoriu cu Primarul municipiului Rm.Vâlcea, anularea a douăautorizaţii de construcţie, pe care le-a considerat emise cu încălcarea legii.
În cauză au formulat cerere de intervenţie în interesulpârâtului şi beneficiarii celor două acte administrative.
Prin sentinţa nr.721/2005, Tribunalul Vâlcea a respinsacţiunea, reţinând că este incidentă excepţia invocată de pârât şi deintervenienţi, privind neefectuarea procedurii prealabile.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs prefectul, cale deatac soluţionată cu majoritate, în sensul respingerii ei ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de control judiciar, în opiniemajoritară, a reţinut că, deşi potrivit art.7 alin.5 din Legea nr.554/2004,atunci când prefectul are calitatea de reclamant, nu este obligatorieprocedura prealabilă, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale,respectiv cele privind instituţia prefectului.
Astfel, potrivit art.26 din Legea nr.340/2004, act normativdespre care s-a reţinut că are valoare de lege specială în raport de Legeanr.554/2004, atunci când verifică legalitatea actelor administrativeprefectul are datoria, ca înainte cu cel puţin 10 zile de introducereaacţiunii în contencios administrativ, să solicite autorităţii administrativereanalizarea actului socotit nelegal, cu consecinţa eventualei modificărisau revocări.
Concluzia potrivit căreia în cauză era obligatorie procedura lacare se referă dispoziţia legală precitată, este susţinută şi de dispoziţiileart.65 alin.3 din Legea nr.24/2000, privind tehnica legislativă, potrivitcărora evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazulactelor legislative speciale şi nu operează o modificare a acestora, atâtavreme cât norma generală a materiei nu prevede expres completarea sauabrogarea.
Caracterul de normă specială al legii privind instituţiaprefectului se impune, în principal, pentru că art.26 reprezintă temeiulcalităţii procesuale active al reclamantei şi, în subsidiar, pentru că potrivitart.261 pct.6, această lege se completează cu Legea nr.554/2004.
Concluzionând în sensul că Legea nr.340/2004 este legespecială şi introduce cerinţa procedurii prealabile pentru acţiunile denatura celei de faţă, s-a apreciat că faţă şi de dispoziţiile art.109 alin.2 dinCodul de procedură civilă, în mod corect tribunalul a reţinutinadmisibilitatea acţiunii.
În opinia separată s-a apreciat că Legea nr.340/2004 nu estelege specială, un astfel de caracter avându-l Legea nr.50/1991 şi că,oricum, potrivit art.21 din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrativesunt facultative şi gratuite.
Pentru aceste considerente şi faţă de prevederile art.7 dinLegea nr.554/2004, faţă de faptul că cele două autorizaţii de construcţienu au fost aduse la cunoştinţa prefectului, în conformitate cu Legeanr.215/2000, şi o acţiune de această natură, dacă ar fi fost promovată deMinisterul Public sau Avocatul Poporului, nu ar fi fost condiţionată deprocedura prealabilă se impunea casarea hotărârii şi trimiterea spresoluţionare în fond, observându-se şi că părţile interesate au susţinut căactele administrative sunt legale.
| ← ACTE ÎNCHEIATE DE CAMERA DE CONTURI. CALITATE PROCESUALĂ A... | Contencios fiscal. Condiţii de suspendare a soluţionării... → |
|---|
