Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 10/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 2057/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 10
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
**********
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect acțiunea în anulare a Sentinței arbitrale nr.142/16.06.2009 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.265/2006, promovată de petenta reclamantă - TRANSPORT SA B în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta prin avocat, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost atașat dosarul arbitral și că intimata a depus la dosar, Serv. Registratură, copia sentinței arbitrale, după care:
Reprezentantul petentei depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, respectiv Ordinul de plată nr.7 din18.01.2010 și timbru judiciar mobil de 0,50 lei. Având cuvântul pe probe, susține că solicită doar actele depuse la dosar și nu are alte cereri de formulat pe aspectul probelor.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în susținerea acțiunii în anulare.
Petenta reclamantă, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, anularea sentinței atacate, respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune și admiterea acțiunii introductive, arătând că instanța arbitrală a făcut aplicarea și interpretarea greșită a normelor juridice, conform motivelor arătate.
CURTEA,
Asupra cauzei comerciale de față, constată:
Prin sentința arbitrală nr.142 din 16.06.2009 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.265/2006 s-a respins ca fiind prescrisă, acțiunea reclamantei - TRANSPORT SA, formulată în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, având ca obiect diminuarea creanței pârâtei față de reclamantă cu suma de 681.733 USD.
Pentru a hotărî astfel instanța arbitrală a avut în vedere susținerile părților, probele administrate în cauză și dispozițiile legale în materie, respectiv legea de aprobare a nr.OUG 51/1998, cu nr. 409/2001, care a intrat în vigoare la data de 19.07.2001, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, în raport de care s-a calculat termenul de prescripție pentru acțiunea reclamantei, acțiune care s-a întemeiat pe acte și fapte ce au avut loc anterior intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanței.
A apreciat tribunalul arbitral că acțiunea împotriva putea fi exercitată cel târziu până la 19.07.2002 și că, deoarece ea a fost înregistrată la Curtea de Arbitraj la 30.08.2006, după împlinirea termenului de prescripție, se impune respingerea sa.
Împotriva acestei sentințe a formulat acțiune în anulare reclamanta - TRANSPORT SA considerând-o netemeinică și nelegală. În motivarea acțiunii în anulare, întemeiată pe dispozițiile articolului 364 lit. "i" Cod procedură civilă, reclamanta a arătat că instanța arbitrală, prin reținerea excepției privind tardivitatea acțiunii a dat o interpretare greșită normelor juridice aplicabile, referitoare la prescripție, sub două aspecte. Un prim aspect îl reprezintă faptul că pretențiile societății vizează acțiuni izvorâte din raporturile juridice avute cu fosta cărora nu li se pot aplica decât prevederile legale referitoare la prescripția extinctivă generală, cuprinsă în Decretul nr.167/1958 iar un al doilea aspect este reprezentat de faptul că societatea a efectuat plăți parțiale prin care s-a întrerupt cursul prescripției extinctive, principiu ignorat însă de instanța arbitrală.
Reclamanta arată că plățile parțiale au fost evidențiate și în rapoartele de expertiză contabilă efectuate într-o cauză anterioară, în dosarul Curții de Arbitraj nr. 366/2003.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care invocă excepția inadmisibilității acțiunii în anulare cu motivarea că cele supuse atenției de către reclamantă nu se încadrează în condițiile impuse de articolul 364 lit. "i" Cod procedură civilă. Pe fond se apără împotriva pretențiilor reclamantei și arată că în speță se solicită reducerea valorii creanței preluate de. prin contractul de cesiune nr. - din 7.07.1999, născută din convenția angajament nr.1012/17.10.1991, că recuperarea creanțelor preluate de se face în temeiul dispozițiilor speciale ale OUG nr. 51/1998, republicată și aprobată prin Legea nr. 409/2001 și că față de actul pe care se întemeiază acțiunea (calculul unui comision de 4 %), încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr.409/2001 în mod temeinic și legal s-a ținut seama de prescripția extinctivă reglementată prin prevederile speciale. Apreciază pârâta că afirmațiile reclamantei referitoare la aplicabilitatea Decretului 167/1958, privind termenul de prescripție de 3 ani, sunt tendențioase deoarece prin decizia nr. 728/2007 pronunțată în dosarul nr- la care face referire societatea, nu s-a pronunțat "implicit" și cu privire la inaplicabilitatea nr.OUG 51/1998. cum susține reclamanta, soluția fiind doar în sensul respingerii excepției de necompetență materială a Curții de Apel București în a soluționa o acțiune în anulare formulată împotriva unei hotărâri arbitrale pronunțată între părți.
A fost atașat dosarul arbitral nr. 265/2006 în care s-a pronunțat hotărârea arbitrală atacată.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Reclamanta critică hotărârea tribunalului arbitral prin care i s-au respins ca fiind prescrise pretențiile de diminuare a valorii creanței preluate de prin contractul de cesiune nr. -/7.07.1999, susținând că prin pronunțarea acesteia și luarea în considerare a dispozițiilor nr.OUG 51/1998 și ale Legii nr. 409/2001, de aprobare a nr.OUG 51/1998, au fost încălcate ordinea publică, bunele moravuri ori dispozițiile imperative ale legii.
Reține că nu s-a specificat în moc concret cum ar fi fost încălcate prin sentința arbitrală nr.142/16.06.2009 ordinea publică ori bunele moravuri și că în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor imperative ale legii au fost invocate argumente în favoarea aplicării Decretului nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă de care ar fi trebuit să se țină seama la momentul soluționării excepției de tardivitate a cererii de arbitrare. Așadar, deși nu se ridică problema inadmisibilității prezentei acțiuni în anulare cum pretinde pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, care se referă la aspecte ce țin de netemeinicia acțiunii, Curtea constată că pe calea prezentului mijloc de desființare a hotărârii arbitrale reclamanta a înțeles să supună atenției aprecierile, constatările și concluziile instanței arbitrale fundamentate pe prevederile nr.OUG 51/1998 și pe Legea nr. 409/2001. Reclamanta consideră că în speță trebuiau aplicabile normele Decretului nr. 167/1958 iar nu prevederile nr.OUG 51/1998 cu toate că cererea sa în arbitrare a fost formulată în contradictoriu cu (fostă ), care a preluat de la creanța deținută împotriva societății) despre care a afirmat și că a denaturat obligațiile de plată care-i reveneau societății.
Or, în cauză, tribunalul arbitral a înțeles să aplice cu întâietate dispozițiile nr.OUG 51/1998 după ce a examinat în fapt și în drept pretențiile deduse judecății și după ce a apreciat asupra înscrisurilor administrate în dosar.
Soluția a fost dată potrivit cu intima convingere a arbitrilor desemnați în dosar, cum prevăd și dispozițiile articolului 35811alin. 4 Cod procedură civilă iar o nouă judecată a cererii reclamantei cu nesocotirea prevederilor nr.OUG 51/1998 cum dorește aceasta nu poate avea loc pe calea prezentei acțiuni în anulare câtă vreme litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică, în care este parte, se soluționează cu respectarea prevederilor capitolului intitulat "Reguli speciale privind soluționarea litigiilor" din OUG nr. 51/1998, completate în mod corespunzător cu dispozițiile Codului d procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile legale invocate Curtea în temeiul articolului 364 și următoarele Cod procedură civilă va respinge acțiunea în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în anulare a Sentinței arbitrale nr.142/16.06.2009 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.265/2006, promovată de petenta - TRANSPORT SA cu sediul în B, sector 6,-, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul ales în B, sector 1, în--11.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, --- - |
Grefier, --- |
Red. Jud.
Tehnored.IN
4 ex.
01.02.2010
Președinte:Ruxandra Monica DuțăJudecători:Ruxandra Monica Duță
