Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 108/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1037/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Sentința comercială nr.108
Ședința publică de la 5.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în anulare formulată de petenta SC SRL, în contradictoriu cu intimata DE GRADUL 1 SPORUL, împotriva sentinței arbitrale nr.29/7.01.2009, pronunțată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești - UCECOM
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 28.09.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 5.10.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr- din 4.05.2009 petenta SC SRL Iaf ormulat în contradictoriu cu intimata DE GRADUL I "SPORUL" (fostă SPORUL) I, acțiune în anularea sentinței arbitrale nr. 29 din 7.01.2009 pronunțată de CURTEA DE ARBITRAJ DE PE LÂNGĂ UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERATIVEI MEȘTEȘUGĂREȘTI - UCECOM B, solicitând și suspendarea executării sentinței până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, petenta a susținut că hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor articolului 364 literele a,b,e,i Cod procedură civilă.
Astfel, prin hotărârea arbitrală atacată petenta a fost obligată la plata sumei de 59.742.2736 lei și cheltuieli de judecată de 20.151 lei, reprezentând "rest sultă" sau "rest plată" pe care o mai avea de achitat din sulta datorată conform contractului de schimb imobiliar nr. 815/9.05.2002, deși acest contract nu cuprinde nici o convenție arbitrală încheiată sub forma unei clauze compromisorii.
Instanța arbitrală a respins însă excepția de necompetență invocată de petentă, declarându-se competentă să soluționeze cauza, conform normelor prevăzute de articolul 343 și următoarele Cod procedură civilă.
Este adevărat, a mai arătat petenta că anterior încheierii contractului de schimb imobiliar în formă autentică, la 9.05.2002, între părți s-au mai încheiat la data de 19.04.2002, un antecontract de schimb imobiliar, nr. 664/19.04.2002 și un contract de antrepriză, nr. 665/19.04.2002, ambele conținând clauză compromisorie, clauză care nu a mai fost însă inserată și în contractul de schimb imobiliar.
Or, arată petenta, convenția invocată de către intimata de gr.I "SPORUL", ca temei al acțiunii este contractul de schimb imobiliar, și nu contractul de antrepriză nr. 665/19.04.2002 cum, greșit, a reținut instanța arbitrală în motivarea sentinței, încălcându-se astfel dispozițiilearticolul 364 literele a,b, Cod procedură civilă.
În ceea ce privește încălcareadispozițiilor articolului 364 litera e Cod procedură civilă,petenta a susținut că hotărârea arbitrală a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de articolul 3533Cod procedură civilă, de 5 luni de la data constituirii tribunalului arbitral, respectiv în termen de 10 luni, conform articolului 29(1) din Regulile de Procedură aplicabile la Curtea de Arbitraj de pe lângă - UCECOM.
A mai arătat petenta că pe parcursul soluționării litigiului aflat pe rolul Curții de Apel d e pe lângă - UCECOM a fost învederată instanței arbitrale situația depășirii termenului arbitral convenindu-se însă, la propunerea instanței, față de stadiul administrării probelor (expertiza contabilă judiciară nu se efectuase), prin încheierea de ședință și în baza semnăturilor părților litigante, prelungirea termenului arbitral cu cel mult încă câteva luni, termenul fiind însă depășit.
În fine, motivul prevăzut dearticolul 364 litera i Cod procedură civilăeste îndeplinit prin aceea că hotărârea arbitrală pronunțată în dosarul nr. 143/2005 al Curții de Apel d e pe lângă - UCECOM încalcă dispoziții imperative ale legii prin nerespectarea și negarantarea dreptului la apărare, nerespectarea principiului contradictorialității, dispoziții impuse prin articolul 358 Cod procedură civilă și prin nerespectarea regulilor procedurale prin administrarea dovezilor conform prevederilor articolului 167 alineat 2 coc, coroborate cu dispozițiile articolului 151 Cod procedură civilă, nerespectarea dispozițiilor procedurale fiind expertiza, conform articolelor 201 - 214 Cod procedură civilă, precum și încălcarea dispozițiilor articolului 3601(2) Cod procedură civilă.
Una dintre cele grave încălcări ale dispozițiilor imperative prevăzute de lege, a arătat petenta, o constituie efectuarea de acte probatorii după încheierea dezbaterilor, fără a dispune o repunere pe rol a cauzei, conform articolului 151 Cod procedură civilă.
Astfel, dezbaterile au avut loc în ședința din 16.10.2008, pronunțarea fiind amânată inițial pentru 14.11.2008 și ulterior,în repetate rânduri, până la data de 7.01.2009, timp în care instanța arbitrală a efectuat acte procedurale (lămuriri solicitate expertului contabil profesor dr. ), fără ca acestea să fie puse în discuția părților, conform articolului 167 alineat 2 Cod procedură civilă.
Și pe fondul cauzei, a mai susținut petenta, hotărârea arbitrală este nelegală și netemeinică, intimata refuzând sistematic să-și însușească contravaloarea situațiilor de lucrări efectiv predate de către petentă la recepția lucrărilor, deoarece aceasta avea, în realitate, o datorie către petentă rezultată în urma plăților și compensărilor efectuate și a lucrărilor suplimentare efectuate de către petentă, fapt reținut și în raportul de expertiză contabilă.
De altfel, chiar expertiza contabilă este fundamentată pe un document neoficial unilateral care conține date estimative privitoare la valoarea imobilelor și a terenului predate în schimb de SC SRL, cât și a lucrărilor de amenajare la care acesta s-a angajat, respectiv Raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic ing. în luna ianuarie 2002, un document denumit impropriu expertiză tehnică, deoarece precede execuției efective a lucrărilor realizate în baza celor 3 antecontracte bilaterale ulterioare, având de fapt un dublu caracter, anume: raport de evaluare a imobilelor și terenului dat în schimb în forma în care se aflau înainte de perfectarea schimbului și acela de devize estimative pentru lucrările pe care SC SRL urma să se le execute, înainte de începerea lor.
Prețul determinat pe baza acestui raport de expertiză tehnică nu are însă nici o legătură cu obiectivele expertizelor contabile, după cum rezultă din opinia separată formulată de expertul contabil consultant G ales de petentă.
Petenta a criticat raportul de expertiză contabilă întocmit de expert și care a stat la baza motivării hotărârii arbitrale, deoarece lipsa oricărei referiri a expertului la documentele în care s-au consemnat lucrările efectiv executate și nu estimative, făcând imposibilă comparația dintre angajamentele asumate și cele efectiv realizate.
Intimata DE GR. I SPORUL a formulat întâmpinate, solicitând respingerea acțiunii în anulare ca nefondată și nelegală.
A arătat intimata că acțiunea arbitrală s-a întemeiat pe prevederile contractului de antrepriză 665/19.04.2002, articolul 9, iar referirile făcute cu privire la contractul de schimb 815/2002 nu au legătură cu izvorul pretențiilor, petenta făcând o confuzie voită între obiectul cererii - achitarea diferenței dintre valoarea de lucrări inițial prezentată și lucrările efectuate efectiv prin derularea contractului de antrepriză - 665/2002 și ceea ce s-a dovedit de către petentă a fi interpretat de către instanța arbitrală.
Cu privire la caducitatea sentinței arbitrale, intimata a susținut că motivul este nefondat, deoarece petenta nu a invocat acest aspect printr-o notificare adresată părții și tribunalului arbitral până la primul termen de înfățișare, iar cei care au semnat de mai multe ori instanței arbitrale depășirea termenului procedural a fost SPORUL și nu petenta SC, astfel încât aceasta nu este în drept să invoce caducitatea sentinței arbitrale nr. 29/2009.
Nici motivul cu privire la pretinsa încălcare de către tribunalul arbitral a ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii nu este fundamentat, a arătat intimata, cele 21 de zile de amânare a pronunțării regăsindu-se în termenul arbitrajului dat fiind faptul că nici una din părți nu a înțeles să notifice tribunalului și adversarului că înțelege să invoce depășirea termenului prevăzut de arbitraj.
Referitor la nerespectarea contradictorialității, intimata a susținut că pronunțarea nu a fost amânată pentru a se solicita excepții suplimentare expertului, ci pentru complexitatea dosarului, ceea ce nu necesita punerea în discuția părților.
În ceea ce privește fondul cauzei, intimata a arătat că hotărârea arbitrală este legală și temeinică, tribunalul arbitral reținând corect, pe baza probelor administrate, starea de fapt, aceea că petenta are o creanță certă, reală, neachitată față de intimată, în cuantumul precizat.
Părțile au solicitat proba cu înscrisuri pe fondul cauzei și efectuarea unei expertize contabile, petenta motivând că solicită aceasta deoarece expertiza efectuată în cadrul arbitrajului a fost înregistrată după încheierea dezbaterilor.
Curtea a respins probatoriile, acestea nefiind solicitate în condițiile articolului 112 punctul 5 Cod procedură civilă, articolului 7203alineat 1, litera d Cod procedură civilă, cât și pentru faptul că în această fază procesuală nu sunt utile și pertinente probatorii care antamează fondul cauzei.
A fost atașat dosarul arbitral nr. 143/2003 al Curții de Arbitraj de pe lângă UCECOM.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate în acțiunea în anulare a sentinței arbitrale nr. 29/2009, constată următoarele:
Motivul de nulitate a sentinței arbitrale întemeiat pe dispozițiile articolului 364 literele a,b Cod procedură civilă este neîntemeiat,Curtea de Arbitraj respingând excepția necompetenței materiale în ședința din 22.07.2005 (fila 159) în mod legal și temeinic, în baza dispozițiilor articolului 343 și următoarele. Cod procedură civilă, după ce a efectuat o examinare a existenței și validității convenției arbitrale.
După cum în mod corect s-a stabilit de către tribunalul arbitral, obiectul acțiunii promovate de GR.I SPORUL îl reprezintă obligația intimatei SC SRL la plata unei sume reprezentând rest de plată (a se vedea precizarea acțiunii din 23.06.2005 - fila 154-),din totalul sumei datorate cu titlu de contravaloare lucrări de reparații la care pârâta trebuia să le efectueze conform contractului de antrepriză nr. 665/19.04.2002, contract care la articolul 9 are prevăzută clauzacompromisorie prin care părțile au convenit ca litigiile ce decurg din prezentul contract să fie soluționate de Curtea de Arbitraj de pe lângă UCECOM (filele 132-135).
De altfel, însăși apărarea petentei SC prezentată prin întâmpinarea depusă la 25.05.2005 (filele 58-63) este întemeiată pe prevederile contractului de antrepriză nr.665/19.04.2002 și antecontractul de schimb imobiliar nr. 664/19.04.2002 (fila 62), iar probatoriile solicitate de către SC SRL (interogatoriu, expertiză tehnică construcții și expertiză contabilă (filele 174-167), sunt tot pentru elucidarea raporturilor juridice dintre părți rezultate în urma derulării contractelor încheiate între părți (antrepriză, schimb imobiliar) și nu a derulării contractului de schimb imobiliar autentificat.
Spre exemplu, petenta SC SRL a solicitat efectuarea unei expertize tehnice în construcții având ca obiect: "Să se determine valoarea lucrărilor efectiv executate de către SC SRL la obiectivul "Fabrica de producție confecții tricotaje" din I,-, în baza situațiilor de lucrări realizate" (fila 166).
Rezultă că între părți s-au derulat concomitent mai multe contracte care au avut însă o strânsă legătură între ele, dar izvorul obligațiilor prezentei SC SRL în cadrul acțiunii arbitrale îl reprezintă, totuși, contractul de antrepriză nr. 665/19.04.2002 încheiat, potrivit articolului 2 din contract "așa cum s-a prevăzut în antecontractul de schimb imobiliar capitolul III, articolul 3b și în baza proiectului de execuție avizat de beneficiar".
Motivul de nulitate a sentinței arbitrale întemeiat pe dispozițiile articolului 364 litera e Cod procedură civilăeste, de asemenea, neîntemeiat, față de dispozițiile articolului 3533alineat 6 Cod procedură civilă, potrivit cărora "Trecerea termenului prevăzut în prezentul articol nu poate să constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afară de cazul în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral, până la primul termen de înfățișare, că înțelege să invoce caducitatea".
Cum, în speță, nici una dintre părți nu a înțeles să procedeze conform dispozițiilor articolului 3533Cod procedură civilă și să notifice caducitatea, trecerea termenului de 5 luni nu poate constitui motiv de anulare a sentinței arbitrale.
În plus, Curtea constată că părțile litigante au consimțit expres la prelungirea termenului arbitrajului (fila 421) termen care a fost prelungit datorită complexității expertizelor efectuate, înlocuirii experților, experților consultanți, opiniilor separate și obiecțiunilor la expertize efectuate de către părți, și nu din vina arbitrilor.
În ceea ce privește amânarea pronunțării hotărârii cu mai mult de 21 de zile (articolul 3601alineat 2 Cod procedură civilă), Curtea reține că s-a procedat la amânarea pronunțării hotărârii pentru ca petenta SC SRL să depună dovada achitării onorariului pentru expertul contabil, proba cu expertiză contabilă fiind solicitată de către aceasta.
În acest sens, SC SRL a și fost citată, punându-i-se în vedere dispozițiile luate în ședința din 16.10.2008 (filele 808, 801), după ce expertul a revenit cu cerere de plată a diferenței de onorariu la data de 3.11.2008 (fila 799).
De altfel, față de faptul că termenul arbitrajului s-a prelungit peste termenul procedural de 5 luni datorită complexității cauzei, atitudinii părților și consimțământului lor expres, fără a se cunoaște termenul limită, se poate aprecia că pronunțarea hotărârii s-a efectuat înlăuntrul termenului de arbitraj.
În ceea ce privește susținerile petentei în sensul că au fost administrate probe după amânarea pronunțării, acest aspect nu se probează, expertiza contabilă fiind depusă la dosarul cauzei la data de 12.06.2008 (fila 498), părțile formulând obiecțiuni la aceasta (filele 696(, cât și la opiniile separate formulate de către experții parte (filele 698-702), precizarea depusă de expertul nefiind de natură a modifica în vreun fel concluziile raportului de expertiză întocmit de către acesta.
De altfel, părțile au susținut, fiecare în parte, opinia expertului parte desemnat de către acestea, respectiv, petenta a îmbrățișat opinia separată formulată de către expertul parte propus de acesta, expert G, solicitând arbitrajului să aibă în vedere această expertiză la darea hotărârii, iar intimata SPORUL, a aderat la opinia expertului parte, desemnat de către aceasta.
Celelalte susțineri ale petentei SC SRL vizând pronunțarea sentinței arbitrale prin încălcareadispozițiilor articolului 364 litera i Cod procedură civilăconțin critici aduse modului în care instanța arbitrală a soluționat litigiul în fondul acestuia, respectiv aprecierea probelor administrate și admiterea în parte a acțiunii arbitrale cu obligarea SC SRL la plata sumei de 59.742.2736 lei, și cheltuieli de judecată (din totalul pretențiilor reclamantei de 131.406,81 lei), pe considerentul că suma este nedatorată, urmare a compensărilor efectuate prin protocoalele încheiate între părți și situațiile de lucrări existente.
Aceste aspecte vizează însă netemeinicia hotărârii arbitrale, asupra căreia instanța nu are competența de a se pronunța.
Potrivit articolului 364 Cod procedură civilă, hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru vreunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de acest text. Nici unul dintre aceste motive nu privește reexaminarea hotărârii arbitrale sub aspectul soluționării fondului litigiului.
Criticile petentei pune în discuție netemeinicia hotărârii arbitrale, respectiv impun analiza faptului dacă legea a fost corect aplicată la situația de fapt stabilită, ceea ce instanța de control judiciar nu poate să facă, neavând nici o competență pe acest aspect.
Controlul efectuat de instanța de judecată este un control de legalitate și nu de temeinicie a hotărârii arbitrale, așa cum solicită petenta, prin invocarea unor situații de fapt și probe analizate și interpretare de tribunalul arbitral astfel încât, și sub acest aspect, acțiunea în anulare este neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor articolului 365 alineat 1 Cod procedură civilă, respinge acțiunea în anularea sentinței arbitrale nr. 29/7.01.2009 a Curții de Arbitraj de pe lângă UCECOM B ca neîntemeiată.
În baza dispozițiilor articolului 20 din Legea nr.147/1996 anulează cererea de suspendare a hotărârii ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Anulează cererea de suspendare ca netimbrată.
Respinge acțiunea în anularea sentinței arbitrare nr. 29/7.01.2009 a Curții de Arbitraj de pe lângă UCECOM B, formulată de petenta SC SRL, cu sediul în I,-, Județ I, în contradictoriu cu intimata DE GRADUL 1 SPORUL ( fosta CM SPORUL ), cu sediul în I,-, Județ I, ca neîntemeiată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 5.10.2009.
PREȘEDINTE
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
8.10.2009
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea
