Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 136/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 1366,-.
DECIZIA NR. 136
Ședința publică din data de 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTOR 2: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTOR 3: Violeta Stanciu
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuienta SOCIETATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ-MEDICINA FAMILIEI P, cu sediul în P,-, județul P, cu privire la decizia civilă nr. 754/20 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE P -prin reprezentant legal cu sediul în P,-, județul P și CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - COMISIA CENTRALĂ DE ARBITRAJ, cu sediul în B, Calea C, nr. 248, sector 1.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 9 februarie 2010 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 16 februarie 2010, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr-, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate P solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună în contradictoriu cu pârâta Societatea de Medicina Generală - Medicina Familiei P, anularea hotărârii arbitrale nr.32/07.12.2006 a Comisiei Centrale de Arbitraj de pe lângă CNAS.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că a formulat întâmpinare la cererea de arbitrare care a făcut obiectul dosarului nr. 35/2006 prin care în temeiul art.115 și art.161 din Codul d e procedură a invocat excepția lipsei calității procesuale active Societății de Medicină Generală - Medicina Familiei P, prin sentința nr. 42/1999 a Tribunalului Prahovas -a admis pe baza Statutului înființarea și dobândirea personalității juridice de către Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei, conform art.969 cod civil contractul de prestări servicii medicale încheiat între părți având putere de lege și nu poate produce efecte asupra părților contractante.
În dovedirea acțiunii reclamanta solicitat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr.1169/09.04.2008 Curtea de Apel București Secția a VII- contencios Administrativ și Fiscal a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei, reținând la pronunțarea soluției că, deși în acțiune se susține că au fost invocate prevederile art.5 cod civil asupra cărora Comisia de arbitraj nu s-a pronunțat, nu se precizează de la ce dispoziții legale se pretinde că s-a derogat prin convenția părților cu atât mai mult cu cât chiar reclamanta a invocat în fața comisiei de arbitraj dispozițiile cuprinse în contractele de prestări servicii medicale încheiate între părți.
ICCJ - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal prin Decizia nr. 871/18.02.2009 a admis recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate P, a casat Sentința nr.1169/09.04.2008 a Curții de Apel București și trimis cauza spre competentă soluționare a Tribunalului Prahova - Secția civilă reținând la pronunțarea soluției că potrivit Legii nr.95/2006 relațiile dintre furnizorii de servicii medicale - medicamente și dispozitive medicale și casele de asigurari sunt de natură civilă și reprezintă acțiuni, se stabilesc și se desfășoară pe bază de contract.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- administrându-se proba cu înscrisuri.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr.1355/29.06.2009 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate - Comisia Centrală de Arbitraj și Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei, fiind obligată reclamanta la plata sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă, reținând următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.42/15.04.2009 Tribunalul Prahovaa admis înființarea și dobândirea personalității judice de către Societetea de Medicină Legală - Medicina Familiei P, având ca scop dezvoltarea și perfecționarea serviciilor de sănătate în vederea îmbunătățirii asistenței medicale.
Prin hotătrârea atacată, Comisia Centrala de Arbitraj respins excepția calității procesulae active a reclamantei Societatea de Medicina Generală - Medicina P, invocată de pârâta Casa de Asigurării de Sănătate P, întrucât reclamanta are calitate procesuală activă conferită de dispozițiile art.8 lit.b din Capitolul I lit. și h, precum și art.8 din Statutul societății de Medicina Generală, dispoziții conform cărora aceasta are dreptul de a formula în numele și pentru membrii săi orice cerere în vederea reprezentării intereselor profesionale ale medicilor.
În raport de înscrisurile depuse în cauză s-a reținut că în mod corect prin hotărârea atacată s-a constatat calitatea procesuală activă a Societății de Medicină Generală - Medicina Familiei P conferită de statutul acesteia care-i dă dreptul de a intenta, în numele și pentru membrii săi, orice cerere în vederea reprezentării susținerii și protejării intereselor profesionale și patrimoniale ale medicilor care fac parte din această asociație.
Potrivit înscrisurilor depuse în cauză Comisia Centrală de Arbitraj a reținut că în contractele de furnizare de asistență medicală încheiată între părți există inserată obligația reclamantei de a înregistra și actualiza datele privind asigurările și aceea de a comunica CM-iurile persoanelor decedate în vederea actualizării listelor proprii ale acestora.
Deși, protocolul a fost încheiat la data de 25.07.2005 reclamanta a comunicat listele cu persoanele decedate abia după încheierea contractelor pe anul 2006 cerând CM-iurilor acte justificative pentru persoanele decedate înscrise pe listele proprii abia după efectuarea controlului de către Camerea de Conturi P, astfel că în mod corect s-a reținut că încasarea de către CM-iuri a unor sume necuvenite pe perioada 2003-2005 s-a făcut fără culpa medicilor de familie, din eroare, astfel încât aceștia nu puteau fi obligați la daune interese.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate P, criticând-o pentru nelegalitate.
A arătat recurenta că, instanța nu a avut în vedere susținerea lor în sensul că, în mod greșit, Comisia Centrală de Arbitraj a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei P, ridicată de pârâtă, în temeiul art.115 și art.161 cod pr.civilă, prin întâmpinare.
Astfel, a susținut că potrivit dispozițiilor art.969 șu 973 cod civil, contractul de prestări servicii medicale încheiat între părți avea putere de lege și nu putea produce efecte decât asupra părților contractante, iar contractele încheiate de Casa de Asigurări de Sănătate P la nivelul anilor 2003-2005, cu medicii de familie au fost de natură civilă și au intrat sub incidența codului civil, Societatea de Medicină Generală-Medicina Familiei P, nefiind parte contractantă.
De asemenea, a criticat sentința Tribunalului Prahova și pentru faptul că instanța a eludat în mod intenționat prevederile art.5 din codul civil invocate de Casa de Asigurări de Sănătate P în cadrul acțiunii în anulare, prevederi care stipulau în mod expres că nu se putea deroga prin convenții sau dispoziții particulare de la legile care interesau ordinea publică și bunele moravuri și asupra cărora Comisia Centrală de Arbitraj nu s-a pronunțat.
În acest sens, a arătat că instanța a ignorat faptul că, așa cum a confirmat chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, care le-a admis recursul și a casat sentința Curții de Apel București, Casa de Asigurări de Sănătate P avea încheiate, conform legii, contracte de prestări servicii medicale de natură civilă cu medicii de familie și nicidecum cu Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei P, care nu avea nicio calitate în această cauză, nefiind parte contractantă, în condițiile în care contractul încheiat reprezenta legea părților.
Mai mult decât atât, instanța nu a înțeles că prin dispozițiile invocate din Statutul Societății de Medicină Generală - Medicina Familiei P nu se putea deroga de la Contractul -cadru la nivel național aprobat prin Hotărâre de Guvern prin care Casa de Sănătate P încheia în fiecare an contract cu fiecare medic de familie în parte.
Totodată, a criticat atât hotărârea arbitrală, cât și sentința tribunalului, care conțineau afirmații identice și pentru motivul neconstatării de către Tribunalul Prahovaa legalității documentelor depuse la dosarul nr.35/2006 de CAS - atât procesul verbal nr.14228/28.06.2006 privind instituirea debitelor în sarcina de plată a medicilor de familie pentru care reclamanta introdus cerere de arbitrare, cât și notificările înregistrate sub nr.14403/29.06.2006 privind plata debitelor constituite în sarcina de plată a medicilor de familie respectivi.
A mai susținut că, așa cum se confirma prin Raportul intermediar de control nr.11800/31.05.2006 al Direcției de Control din cadrul Camerei de Conturi P, răspunderea pentru crearea prejudiciului înregistrat la nivelul revenea medicilor de familie care au înscris în listele de asigurați persoane decedate și nu au actualizat conform actelor normative în vigoare listele proprii, cuprinzând asigurații înscriși, în sensul eliminării persoanelor decedate și au întocmit documente justificative cu elemente eronate.
Referitor la menținerea prin sentința civilă atacată a hotărârii arbitrale prin care s-a stabilit admiterea capătului de cerere privind obligarea P la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4000 lei efectuate de pârâtă, reprezentând onorariul de avocat, a considerat că în pofida motivării eronate a sentinței, acestea nu au avut acoperire legală prin raportare la dispozițiile art. 276 cod pr. civilă, care stipula modalitatea de obligare de plată a cheltuielilor de judecată, în funcție de încuviințarea în parte a pretențiilor fiecărei părți, dat fiind faptul că daunele interese pentru care s-a admis capătul de cerere al reclamantei reprezenta doar 10% din debitul total a cărui legalitate a fost constatat de însăși Comisia Centrală de Arbitraj.
Avându-se în vedere argumentele susmenționate recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul desființării hotărârii arbitrale, să se constate legalitatea documentelor emise de către Casa de Sănătate P, respectiv atât procesul verbal nr.14228/28.06.2006, privind instituirea debitelor în sarcina de plată a medicilor de familie, cât și notificările înregistrate sub nr.14403/29.06.2006 privind plata debitelor constituite în sarcina de plată a medicilor de familie respectivi, constatarea legalității executării și îndeplinirii obligațiilor de către Casa de Asigurări
La termenul de judecată din 14 octombrie 2009, intimata reclamantă Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, dat fiind faptul că în motivele de recurs nu s-a făcut nicio referire la Statutul societății care cuprindea dispoziții ce-i conferea acesteia dreptul de a intenta, în numele său și pentru membrii săi, orice cerere în vederea reprezentării, susținerii și protejării intereselor profesionale și patrimoniale ale medicilor ce făceau parte din această societate.
A arătat că, simpla invocare a dispozițiilor art.5 din codul civil nu a fost suficientă pentru a dovedi încălcarea legii, atâta timp cât aceste dispoziții nu s-au raportat la normele de drept ce se pretindeau a fi încălcate prin convenția părților.
A susținut intimata că excepția lipsei calității procesuale active fost soluționată corect, atât de Comisia Centrală de Arbitraj, cât și de Tribunalul Prahova, deoarece conform statutului intimatei, aceasta avea dreptul de a apăra interesele profesionale și patrimoniale ale membrilor săi, respectiv medicii de familie din județul P, drept conferit chiar de către medicii care au constituit societatea și au solicitat acesteia să le susțină interesele profesionale și patrimoniale în conflictul cu recurenta.
De asemenea, s-a arătat că în mod corect s-a reținut prin hotărârea arbitrală că daunele interese imputate medicilor de familie au fost stabilite în mod nelegal, deoarece conform art.271 lit.c din legea 95/2006 Casele de asigurări de sănătate au obligația de a înregistra și actualiza datele referitoare la asigurați, obligație ce nu a fost respectată de recurentă.
A mai arătat intimata că raportarea la art.276 cod pr.civilă s-a făcut în mod eronat, deoarece textul de lege dădea dreptul instanței să aprecieze în ce măsură părțile puteau fi obligate la plata cheltuielilor de judecată, când pretențiile au fost încuviințate numai în parte, fără să se instituie o normă obligatorie în acest sens.
Prin decizia civilă nr. 754/20 oct. 2009 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de reclamanta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE P, împotriva sentinței civile nr.1355 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimatele pârâte CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - COMISIA CENTRALĂ DE ARBITRAJ și SOCIETATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ - MEDICINA FAMILIEI
A modificat în tot sentința civilă nr.1355 din 29.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond:
A admis acțiunea în anulare.
A desființat hotărârea arbitrală nr.32/2006 a Comisiei Centrale de Arbitraj în sensul că:
A admis excepția lipsei calității procesuale active a Societății de Medicină Generală - Medicina Familiei
A respins contestația formulată de aceasta împotriva notificărilor emise de Casa de Asigurări de Sănătate P, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut și constatat că, a fost fondată critica recurentei că instanța nu a avut în vedere susținerea lor referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei P, întrucât din Statutul acestei societăți a reieșit că scopurile acesteia erau reprezentarea, susținerea și protejarea intereselor profesionale ale membrilor și a disciplinei de MF/MG, participarea la negocierea contractelor medicilor practicieni și a pachetelor de servicii medicale, astfel cum au fost prevăzute în art.8 din Statut.
Din Statutul acesteia nu a reieșit că ar fi avut dreptul să formuleze acțiune în nume propriu prin care să se conteste notificările emise de Casa de Asigurări de Sănătate P și din cererea formulată de această societate de medicină generală către Comisia de Arbitraj rezultă că aceasta a formulat contestația în nume propriu și nu în calitate de reprezentant al cabinetelor medicale individuale înscrise în societate.
Era de știut că prin calitate procesuală se înțelegea îndreptățirea, respectiv obligația legală a unei persoane fizice sau juridice de a figura într-un anumit proces în calitate de parte. Calitatea de reclamantă în proces putea aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât numai persoanei despre care se afirma că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
În cauza de față, Societatea de Medicină Generală - Medicina Familie Prahova nu avea calitate procesuală activă întrucât acesteia nu i- fost încălcat nici un drept al său recunoscut de lege.
Era adevărat că, contractele de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară încheiate între recurentă și cabinetele medicale aveau putere de lege numai între părțile contractante, iar Societatea de Medicină Generală - Medicina Familie Prahova nu a fost parte în aceste contracte de furnizare servicii medicale.
Critica recurentei că Tribunalul Prahovaa eludat în mod intenționat prevederile art.5 codul civil potrivit căreia nu se putea deroga prin convenții sau dispoziții particulare de la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri a fost nefondată, întrucât în realitate, atât Comisia Centrală de Arbitraj, cât și Tribunalul Prahova, au avut în vedere presupusa culpă recurentei în neexecutarea obligațiilor contractuale.
A fost însă considerată fondată susținerea recurentei că instanța a ignorat considerentele deciziei Înaltei Curți de Casație și justiție nr.871/18.02.2009 în care se arăta că relațiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și Casele de asigurări de sănătate au fost de natură civilă, situație în care Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei P nu avea calitatea de parte în aceste relații contractuale.
La dosarul nr.35/2006 al Comisiei Centrale de Arbitraj recurenta a depus contractele de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară, notificările înregistrate sub nr.14403/29.06.2006 către cabinetele medicale individuale, procesul verbal nr.14228/28.06.2006 privind instituirea debitelor în sarcina de plată a medicilor de familie menționați în anexele 3 și 4 ale acestui proces verbal, raportul de control intermediar al Curții de Conturi - Camera de Conturi P din 31.05.2006.
Din actele sus menționate și depuse de recurentă în dosarul Comisiei Centrale de Arbitraj a rezultat culpa medicilor din cabinetele medicale individuale care au înscris în listele de asigurați persoane decedate, neactualizând aceste liste conform actelor normative în vigoare și a întocmit astfel, documente justificative cu elemente eronate.
Tribunalul Prahova nu a avut în vedere la pronunțarea sentinței, dispozițiile contractului de furnizare de servicii medicale care în art.11 prevedea că pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale partea în culpă datora celeilalte părți daune interes care au fost calculate de Camera de conturi
Întrucât medicii de familie nu au respectat obligațiile prevăzute în contractele de furnizare de servicii medicale, în mod corect s-a stabilit că aceștia aveau obligația să restituie atât sumele primite pentru persoanele decedate, dar și dobânzi penalizatoare, conform textului legal sus menționat.
Așa cum era de știut, potrivit art.969 cod civil convențiile dintre părți au putere de lege, situație în care dispozițiile prevăzute în contractele de furnizare de servicii medicale aveau putere de lege în relațiile cu recurenta.
Referitor la critica în ceea ce privește obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, Curtea a reținut că instanța de fond a făcut aplicarea art.274 cod pr.civilă, respectiv situația în care partea care cade în pretenție era obligată la plata cheltuielilor de judecată și întrucât, i s-a respins acțiunea în anulare a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sus menționatei decizii a formulat cerere de revizuire Societatea de Medicină Generală - Medicina Familiei P, întemeiată pe disp. art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, susținând că instanța de recurs a soluționat recursul formulat de P împotriva sentinței civile 1355/2009 a Tribunalului Prahovaa acordat ceea ce nu s-a cerut de recurentă prin motivele de recurs respectiv desființarea Hotărârii arbitrale, constatarea legalității documentelor emise de privind instituirea debitelor în sarcina de plată a medicilor de familie pentru care reclamanta a introdus cerere arbitrală, constarea legalității executării și constatarea obligațiilor contractuale de
A arătat revizuienta că prin decizia pronunțată Curtea de APEL PLOIEȘTIa modificat în tot sentința civilă nr. 1355/29 iunie 2009 a Tribunalului Prahova, a admis acțiunea în anulare, a desființat hotărârea arbitrală nr. 32/2006 a Comisiei Centrale de Arbitraj și respins contestația formulată inițial ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Astfel că s-a acordat ceea ce nu s-a cerut prin respingerea contestației ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, recurenta solicitând soluționarea cererii pe fondul ei.
Intimata Casa de Asigurări de Sănătate a formulat întimpinare în care a făcut aceleași susțineri pe care le-a făcut pe tot parcursul procesului.
Ulterior, la data de 22 ianuarie 2010 revizuienta și-a modificat și întregit cererea de revizuire arătând că prin decizia a cărui revizuire se solicită Curtea de APEL PLOIEȘTIa acordat ceea ce nu s-a ceruit( petita), că trebuia în fapt să analizeze motivele de recurs raportate la sentința 1355/2009 a Tribunalului Prahova prin care s-a respins acțiunea în anularea hotărârii arbitrale întemeiată pe art. 364 lit. i Cod procedură civilă care prevăd admisibilitatea acțiunii în anulare pentru încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, instanța de fond analizând cauza sub acest aspect și concluzionând că nu s-au încălcat astfel de dispoziții.
A arătat revizuienta că nici în acțiunea în anulare și nici în motivele de recurs intimata nu a schimbat temeiul juridic al excepției invocate prin întâmpinare respectiv art. 161 Cod pr. civilă și ca urmare instanța de recurs trebuia să se pronunțe asupra acestei excepții, doar dacă textul de lege constituia o dispoziție imperativă încălcată de hotărârea arbitrală, dispozițiile art. 161 Cod pr. civilă reglementând excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepție de procedură care atrage o nulitate relativă și nu una absolută care să ducă la anularea hotărârii arbitrale.
Același revizuient a arătat că prin întâmpinare și nici în acțiunea în anulare și nici în recurs nu s-a solicitat respingerea cererii ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuala activă astfel încât este clar că întimpinarea nu s-a întemeiat pe art. 137 Cod pr. civilă, instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Prin completarea la întimpinare intimata reiterând susținerile din întâmpinările anterioare a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Examinând decizia atacată în raport de susținerile formulate și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că prezenta cerere de revizuire ceste neîntemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
În conformitate cu dispozițiile art. 322 pct. Cod procedură civilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și unei hotărâri date de instanța de recurs atunci când evocă fondul, cum este hotărârea pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, se poate cerere dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai decât s-a cerut.
În speță prin întimpinările depuse la dosar intimata invocând pre art. 161 Cod procedură civilă s-a apărat în sensul că revizuienta nu are calitate procesuală activă, contractele încheiate între medicii de familie și Casa de Asigurări de Sănătate fiind contracte civile în care revizuienta nu a fost parte astfel că aceasta nu justifică vreo vătămare care să legitimeze astfel calitatea procesuală activă.
Este adevărat că disp art. 161 Cod pr. civilă invocate de intimată prin întâmpinare reglementează nu excepția lipsei calității procesuale active ci pe cea a lipsei dovezii calității de reprezentant dar instanța nu este ținută de temeiul juridic invocat de parte, ea putând face încadrarea corectă în textul de lege a solicitărilor părții.
Pe de altă parte, instanța s-a pronunțat pe ceea ce s-a cerut nepronunțându-se petita cum susține revizuienta deoarece textul care reglementează revizuirea în astfel de ipoteze arată că se poate revizui hotărârea dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Aplicarea principiului disponibilității în procesul civil, art. 322 alin. 1 pct. 2 cod pr civilă nu se referă la temeiurile cererilor ci exclusiv la obiectul acestora, deci la pretențiile concrete formulate de reclamant în cererea de chemare în judecată, de pârât în reconvențională sau de ceilalți participanți în cererile lor.
Excepția lipsei calității procesuale ori excepția lipsei dovezii lipsei calității de reprezentant constituie mijloace procedurale de apărare și nu cereri în sine care să vizeze fondul cauzei prin invocarea ei nu se solicită pretenții concrete astfel că cererea de revizuire astfel cum a fost formulată nu se încadrează în prevederile legale invocate care aveau aplicabilitate numai dacă instanța se pronunța petita pe fondul cauzei.
Cele trei ipoteze prevăzute de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă vizează inadvertentele dintre obiectul pricinii deduse judecății și ceea ce instanța a hotărât, ca pretenții în sine, ele neavând aplicabilitate asupra excepțiilor invocate de părți și soluționate de instanță, excepțiile fiind mijloace procedurale de apărare nu cereri prin care să se valorifice pretenții concrete.
Așa fiind,dispozițiile legale invocate nu se regăsesc în cauză astfel că cererea de revizuire este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienta SOCIETATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ-MEDICINA FAMILIEI P, cu sediul în P,-, județul P, cu privire la decizia civilă nr. 754/20 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE P -prin reprezentant legal cu sediul în P,-, județul P și CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - COMISIA CENTRALĂ DE ARBITRAJ, cu sediul în B, Calea C, nr. 248, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - C - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
5 ex./18 febr. 2010.
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Constanța Ștefan, Violeta Stanciu
