Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 203/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Sentința comercială nr.203
Ședința publică de la 18.11.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în anulare a sentinței arbitrale nr.261/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.103/2007 formulată de petenta " CĂLĂTORI" - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C, în contradictoriu cu intimata
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2008, când în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA
Prin Sentința arbitrală nr.261/29.11.2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Arbitral de pe lângă R, s-a admis în parte acțiunea reclamantei SC SA, împotriva pârâtei - CFR SA, Regionala de Transport Feroviar de Călători.
A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 31.639 lei, c/val. prestații efectuate, 5000 lei garanție nerestituite și 31.639 lei penalități aferente debitului principal și 287 lei, dobânzi. A respins cererea privind acordarea daunelor-interese. A obligat parata la plata cheltuielilor arbitrale, 21.619,38 lei.
Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
Din expertiza efectuată, a rezultat că reclamanta a efectuat servicii de salubritate în beneficiul pârâtei, neachitate, în sumă de 31.639 lei.
Refuzul pârâtei de a efectua plata facturilor emise pentru serviciile prestate, în cuantumul de 31.639 lei, cu motivarea că există divergențe contractuale cu privire la prestații neîndeplinite de către reclamantă, respectiv a facilităților asumate prin contract" (în valoare de 31.602,57 lei), nu au constituit un motiv de respingere a acțiunii, atât timp cât pârâta nu a formulat o cerere reconvențională prin care să tindă la valorificarea acestei eventuale pretenții și să-i opună o eventuală compensare a debitelor reciproce, ori o excepție de neexecutare a obligațiilor de către reclamantă, care să justifice propriul refuz de plată a debitului. Expertiza a infirmat această susținere a pârâtei, concluzionând în sensul că, prin procesul verbal din 27 ianuarie 2006, "facilitățile au fost recunoscute ca executate", astfel că susținerea pârâtei s-a dovedit a fi neconformă cu realitatea.
Pârâta a fost obligată la plata de penalități în limita debitului principal și la plata sumei de 5.000 lei și a dobânzii aferente acestei sume. Astfel, suma de 5000 lei a fost constituită ca garanție comercială de către reclamantă, iar la încetarea contractului ea este supusă restituirii. Contractul a încetat însă, iar garanția astfel constituită nu a fost restituită reclamantei până la data introducerii acțiunii.
Conform art. 10.1 alin. 3 și 4 din contract, contul deschis, cu suma reprezentând garanție, este purtător de dobânzi în favoarea prestatorului, iar suma constituită ca garanție este supusă restituirii către prestator (reclamant), în termen de 14 zile de la finalizarea contractului, dacă achizitorul (pârâta) nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei.
Cât privește daunele interese în sumă de 72.269 lei, Tribunalul a constatat că această pretenție este neîntemeiată și a respins-
În temeiul art. 48 din Regulile de procedură arbitrală, parata a fost obligată la plata cheltuielilor arbitrale in limita pretențiilor admise.
Împotriva acestei sentințe, a formulat acțiune în anulare, reclamanta " CĂLĂTORI" - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C, solicitând admiterea acesteia, modificarea sentinței arbitrale în sensul respingerii cererii privind obligarea pârâtei la plata sumei de 31.639 lei; contravaloare prestații și 31.639 lei, penalități.
Reclamanta a invocat următoarele motive, întemeiate pe dispozițiile art.364 lit.f și h pr.civ.:
1. Instanța a interpretat greșit probele aflate la dosarul cauzei, inclusiv expertiza, întrucât valoarea prestațiilor de salubritate a fost achitată integral.
În acest caz, instanța a pronunțat o hotărâre care nu poate fi adusă la îndeplinire, deoarece s-ar face o plată dublă.
2. Reclamanta a indus în eroare tribunalul arbitral întrucât nu a precizat că, de fapt, debitul pretins, nu reprezintă plata prestațiilor, care a fost făcută în totalitate, ci cota de 5% din fiecare factură, ce se reține de beneficiar ca garanție de bună execuție în temeiul clauzei contractuale de la pct.10 a contractului nr.126/2001.
Ca urmare, au rămas obligațiile de plată numai cu privire la garanția de bună execuție.
După expirarea duratei de valabilitate a contractul Cap rocedat la compensarea obligațiilor.
3. Referitor la suma de 21.619,38 lei, cheltuieli arbitrale, consideră suma exagerat de mare, în special, onorariul avocatului, solicitând diminuarea sumei.
Intimata, legal citată, nu s-a prezentat în instanță.
Asupra acțiunii în anulare.
Potrivit art.364 lit.f și h pr.civ.: Hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru unul din următoarele motive:
f) tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține că prin acțiunea arbitrală, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: a) 60.335,16 lei, debit restant, ulterior, suma fiind redusă la suma de 36.639 lei, compusă din 31.639 lei, servicii prestate și neachitate și 5000 lei, garanția nerestituită;
b) 133.635,87 lei, penalități de întârziere; c) 72.269 lei, daune interese, e) dobânzi bancare aferente garanției de bună execuție și cheltuieli arbitrale.
Prin Sentința arbitrală nr.261/29.11.2007 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Arbitral de pe lângă R, s-a admis în parte acțiunea reclamantei SC SA, împotriva pârâtei - CFR SA, Regionala de Transport Feroviar de Călători.
A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 31.639 lei, c/val. prestații efectuate, 5000 lei garanție nerestituită, 31.639 lei penalități aferente debitului principal și 287 lei, dobânzi aferente garanției. A respins cererea privind acordarea daunelor-interese. A obligat parata la plata cheltuielilor arbitrale, 21.619,38 lei.
În raport de obiectul acțiunii arbitrale și de sentința arbitrală pronunțată, nu rezultă că tribunalul arbitral s-ar fi pronunțat în afara limitelor acțiunii arbitrale, prin urmare, temeiul de drept invocat, art.364 lit.f) nu poate fi reținut.
Astfel, tribunalul arbitral s-a pronunțat în limitele cererii arbitrale, respectiv a apărării determinate de parata.
Tribunalul arbitral nu a ignorat niciunul din capetele cererii arbitrale și nici nu a săvârșit un exces față de limitele cererii sau față de puterile conferite arbitrilor de către părți.
Criticile întemeiate pe disp. art. 364 lit.f Cod proc. civ. sunt deformate de reclamantă în sensul că se încearcă repunerea în discuție a fondului pricinii, exprimând nemulțumirea părții în raport de care s-a admis acțiunea arbitrală, fapt nepermis în cadrul acțiunii în anulare.
În ceea ce privește motivul desființării a hotărârii arbitrale, art.364 lit.h) acesta se referă la situația în care tribunalul stabilește dispoziții contradictorii care se exclud reciproc.
Textul de lege se referă la situația în care instanța ia dispoziții contradictorii în chiar dispozitivul hotărârii, astfel încât aceasta nu poate fi pusă în executare, ceea ce nu este cazul în speță.
Argumentul reclamantei întemeiat pe faptul că prin executarea obligației principale, c/val. prestații, s-ar efectua o plată dublă, nu poate fi încadrat în acest motiv prevăzut de art.364 lit.h din pr.civ.
De fapt, in totalitate, criticile formulate de reclamantă, referitoare la plata dublă, la cota de 5% din fiecare factură, la compensarea obligațiilor, se referă la netemeinicia hotărârii arbitrale, dedusă din interpretarea probelor administrate, vizând repunerea în discuție fondului pricinii, or din enumerarea cazurilor de desființare a hotărârii arbitrale art.364 pr.civ. rezultă că promovarea acțiunii în anulare se realizează pentru motive de nelegalitate a unor dispoziții cu caracter prescriptiv și nu pentru motive de netemeinicie.
În ceea ce privește suma la care a fost obligată pârâta cu titlu de cheltuieli arbitrale, considerată a fi exagerat de mare, Curtea reține că pârâta a fost obligată în baza art.48 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în vigoare la data pronunțării sentinței arbitrale, raportat de Normele emise de această instituție privind taxele și cheltuielile arbitrale, la plata cheltuielilor arbitrale, în limita pretențiilor admise.
Astfel, art.48 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în vigoare la data pronunțării sentinței arbitrale, prevede următoarele: (1) Cheltuielile arbitrale cuprind: taxa arbitrală, cheltuielile de administrare a probelor, de traducere a actelor și a dezbaterilor, onorariile arbitrilor, onorariile avocaților, ale experților și consilierilor, cheltuielile de deplasare a părților, arbitrilor, martorilor, experților și consilierilor și alte cheltuieli necesitate de arbitrarea litigiului.
(2) Taxa arbitrală remunerează serviciile prestate de Curtea de Arbitraj în organizarea și desfășurarea arbitrajului.
(3) Onorariile arbitrilor români, înscriși în lista de arbitri, sunt incluse în taxa arbitrală. Onorariile celorlalți arbitri se avansează de partea care i-a numit.
(4) Cheltuielile arbitrale se stabilesc și se plătesc conform Normelor privind taxele și cheltuielile arbitrale, aprobate de Comitetul executiv al Camerei de Comerț și Industrie a României.
(5) Dacă taxa arbitrală și celelalte cheltuieli arbitrale nu se plătesc conform acestor Norme, nu se va da curs cererii respective sau procedurii arbitrale.
(6) Cheltuielile arbitrale se suportă potrivit înțelegerii dintre părți.
(7) În lipsa unei asemenea înțelegeri, cheltuielile arbitrale se suportă de partea care a pierdut litigiul, integral dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate sau proporțional cu ceea ce s-a acordat, dacă cererea s-a admis în parte.
De asemenea, conform art. 359 C proc. civ. heltuielile pentru organizarea și desfășurarea arbitrajului, precum și onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a părților, arbitrilor, experților, martorilor, se suportă potrivit înțelegerii dintre părți.
În lipsa unei asemenea înțelegeri, cheltuielile arbitrale se suportă de partea care a pierdut litigiul, integral dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate sau proporțional cu ceea ce s-a acordat, dacă cererea este admisă în parte.
Iar potrivit art. 359indice 6 C proc. civ. n cazul arbitrajului organizat de o instituție permanentă, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum și celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc și se plătesc conform regulamentului acelei instituții.
Prin urmare, în raport de prevederile sus-citate, precum și de faptul că parata a fost obligată la suportarea cheltuielilor arbitrale, în limita pretențiilor admise, conform art. 48 alin. 1, alin.3, alin.7 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în vigoare la data pronunțării sentinței arbitrale, art. 359 și ale art.359indice6 Cod proc civ. Curtea va constata și această critică nefondată, Curtea neputând reduce cuantumul onorariului avocațial.
În consecință, pentru considerentele reținute, Curtea va constata acțiunea în anulare nefondată, urmând a fi respinsă, conform art.365 pr.civ, nefiind incidente niciunul din motivele prevăzute de art. 364 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în anulare a sentinței arbitrale nr.261/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.103/2007 formulată de petenta " CĂLĂTORI" - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C, cu sediul în C,-, Județul D, în contradictoriu cu intimata cu sediul în C,-, Județul
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 18.11.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru
