Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 3/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Sentința nr.3/ Dosar nr-
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu JUDECĂTOR 2: Lilioara Nechita
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii comerciale formulate de SISTEMUL DE ȘI B pentru anularea hotărârii arbitrale nr.4 din 13 februarie 2009 Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa reclamantei Sistemul Electronic de, și B, precum și a pârâtei Primăria.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 noiembrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 12 noiembrie 2009.
CURTEA
Asupra acțiunii în anulare de față;
Prin acțiunea arbitrală formulată la 9.12.2008 reclamanta Primăria ștampila primăriei orașului aceeași semnătură a solicitat în principal constatarea denunțării unilaterale a contractului de licențiere neexclusivă seria -/5.12.2007, iar în subsidiar anularea facturilor fiscale emise ca nelegale, dezinstalarea aplicației, obligarea reclamantei la plata despăgubirii prevăzută pentru denunțarea contractului, repunerea părților în situația anterioară cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că programul instalat avea următoarele:
Acordul de furnizare pentru un program de arhivare digitalizat s-a dovedit a avea deficiențe tehnice ce au făcut imposibilă utilizarea lui în condiții de securitate a datelor implicate. Deși reclamanta a cerut de multe ori, pârâta a refuzat să accepte denunțarea unilaterală și să dezinstaleze aplicația continuând să emită facturile fiscale chiar și ulterior rezilieri.
Prin hotărârea arbitrală 4/13.02.2009 s-a admis în parte acțiunea, s-a constatat denunțarea unilaterală a contractului cu data de 27.07.2008, s-au respins celelalte petite, a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor arbitrale în sumă de 1.358 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța arbitrală a reținut următoarele considerente:
Obiectul contractului conform art. 3 îl constituie prestarea unor servicii de licențiere neexclusivă a aplicației electronice, un program utilizat pentru păstrarea și digitalizarea documentelor în format. Potrivit anexei 2 din 5.12.2007 părțile au modificat punctul 3 al anexei 31 la contract în sensul că emiterea facturilor aferente prețului convenit și plata serviciilor de licențiere urma a se face după rectificarea bugetului convenit, și plata serviciilor de licențiere urma a se face după rectificarea bugetului local al Orașului din luna iulie 2008.
După instalarea programului reclamanta prin adresa nr.4304/27.07.2008 a notificat pârâtei denunțarea unilaterală a contractului invocând că la rectificarea bugetară mai sus menționată nu au fost aprobate fondurile necesare achitării facturilor pârâtei. Față de lipsa de reacție a pârâtei, reclamanta a revenit cu alte notificări filele 21 și 25-26 dosar, invocând în plus faptul că nu a folosit aplicația, că aceasta a prezentat deficiențe de ordin tehnic și că acordul părților a fost denunțat înainte de data primei facturi emise de pârâtă, astfel că nu datorează sumele facturate, ci doar suma de 500 EURO cu titlu de sancțiune contractuală pentru denunțarea unilaterală a contractului.
Pârâta a emis ulterior o înștiințare privind executarea silită judiciară și o somație, astfel că reclamanta a formulat prezenta acțiune.
Potrivit art. 7 alin. c din contract părțile au posibilitatea denunțării unilaterală a contractului, din orice motiv, înainte de expirarea acordului, fără respectarea unui termen de preaviz, adică fără punere în întârziere, clauza care are valoarea juridică a unui pact comisoriu expres. Prin emiterea unei notificări de denunțare a contractului, transmisă celeilalte părți sunt îndeplinite condițiile convenționale.
subsidiare rămân fără obiect față de admiterea petitului principal.
Reclamanta Sistemul Electronic de, și a formulat la data de 1.07.2009 acțiune în anularea hotărârii arbitrale nr. 4/13.02.2009
În motivarea acțiunii se arată următoarele:
Instanța a fost sesizată și a pronunțat o hotărâre la cererea unei entități lipsite de calitate și capacitate procesuală Primăria.
Primăria Orașului nu are personalitate juridică și în consecință nu are nici capacitate procesuală de folosință, aspecte care rezultă și din art. 19 al Legii nr.215/2001 (primăria nefiind prevăzută în enumerarea limitativă a legii ca una din unitățile administrativ-teritoriale, nu are capacitate juridică) respectiv art. 21 al Legii nr.215/2001 primăria nefiind enumerată de lege printre autoritățile administrației publice locale.
Contractul de servicii a cărui denunțare s-a cerut a fi constatată a fost încheiat între reclamantă și unitatea teritorial administrativă în calitate de beneficiar ( pct. 1 al contractului de concesiune 919/8.12.1998), situație în care acțiunea putea fi promovată de unitatea administrativ teritorială ca persoană juridică de drept public, legal reprezentată prin primarul său și în nici un caz unui grup de angajați ai aparatului administrativ ce formează Primăria comunei, terți față de contractul de servicii.
Nu s-au respectat regulile de procedură instituite de art. 358 indice 1 Cod procedură civilă, nefiind asigurate garanțiile de publicitate a judecății arbitrale, precum și dreptul la apărare, reclamanta nefiind citată niciodată și nefiindu-i comunicată hotărârea arbitrală.
Instanța dacă și-ar fi exercitat rolul activ ar fi putut dispune citarea și comunicarea actelor procesuale și procedurale prin telefax sau poștă electronică pentru a asigura caracterul public al judecății arbitrale și garanțiile recunoscute reclamantei de dreptul național și convențiile internaționale.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 105 al 2 Cod procedură civilă, art. 358, art. 358 indice 1, 364 alin. 1 pct. i, art. 6.
Pârâta Primăria a depus întâmpinare solicitând respingerea acesteia pentru următoarele motive:
Acțiunea este tardivă introdusă peste termenul de o lună prevăzut de art. 362 la 2 Cpc de la data comunicării hotărârii arbitrale.
Hotărârea arbitrală a fost comunicată reclamantei prin afișare la sediul menționat în 14.05.2009, deci termenul de depunere a acțiunii în anulare a expirat la 15.06.2009
și celelalte acte de procedură au fost comunicate de Curtea de Arbitraj Comercial la sediul menționat de Sistemul Electronic de și în contractul -/5.12.2007, iar potrivit art. 8 lit. e din contract se stipulează clar obligația părților de a-și comunica orice modificări apărute în statut, nume adresă, telefon, cont, cod fiscal.
Potrivit art.98 Cod procedură civilă schimbarea sediului în timpul judecății trebuia notificată contractantului prin scrisoare recomandată cu conformare de primire, ceea nu s-a întâmplat în speță.
Potrivit art. 88 alin. 1 Cod procedură civilă citația trebuie emisă în formă scrisă, nu va fi comunicată prin fax, telefon, e-mail sau alte forme de comunicare, iar în acord cu art. 921Cod procedură civilă, în cazul în care nu este găsită nicio persoană la sediul persoanei juridice citate, citația se va afișa și se va încheia proces verbal despre această afișare.
Procesul verbal de afișare face dovada în privința comunicării citației și a celor constatate personal de agentul procedural până la declararea falsului.
Mențiunea cu privire la data la care s-a făcut comunicarea actelor de procedură, în lipsa înscrierii în fals nu poate fi combătută prin alte mijloace de probă.
Dacă reclamanta nu a luat la cunoștință de procesul verbal de afișare și în mod implicit de hotărârea arbitrală, rezultă că această firmă nu desfășoară activitate la sediul menționat, din moment ce nu s-a mai putut lua legătura cu reprezentanții firmei după momentul încheierii contractului.
Concluzia că în litigii primăria nu ar avea capacitate de folosință este greșită.
Potrivit art. 19 din Legea nr.215/2001 sunt persoane juridice de drept public comunele, orașele, municipiile județele.
Potrivit art. 67 alin. 1 din Legea nr.215/2001 și art. 87 alin. 1 pct. 2 aceste persoane juridice pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali primari sau prefecți.
În jurisprudență, se consideră că indicarea primăriei în calitate de parte în litigiile civile constituie o simplă inadvertență juridică, nu lipsa calității procesuale așa cum s-a reținut prin decizia nr.709/2.02.2005 a Conform art. 8 din nr.OUG34/2006, în contractele de concesiune de servicii sau de lucrări publice, unitatea administrativ teritorială sau orașul nu pot fi părți contractuale, doar Primăria sau consiliul Local pot încheia asemenea contracte.
Rezultă că oricum contractul încheiat cu reclamanta este nul de drept fiind încheiat de o parte fără capacitatea de a încheia un astfel de contract - în speță orașul.
Jurisprudența nu are legătură cu prezenta cauză.
Tribunalul a emis ordonanța de plată pentru o creanță care nu era nici certă, nici exigibilă, mai mult, acordând și penalități, încălcând flagrant reglementările legale și nu numai în cazul pârâtei ci și în cazul a încă 221 de primării fiind greu de crezut că toate cele 221 unități administrativ teritoriale sunt debitori de rea credință.
Reclamanta nu desfășoară activitate la sediu, dar se bucură de beneficiul unor somații de plată cu acordarea de penalități pentru contracte care nu au ajuns la scadență.
În timp ce judecata arbitrală era în curs, în fața Tribunalului Brașov au avut loc două dosare între părțile cauzei de față, nr- și nr- în care intimata nu a adus la cunoștința instanței de drept comun împrejurarea că a chemat în judecată, petenta într-un litigiu arbitral pe fondul contractului dintre părți, decizia din primul dosar al Tribunalului Brașov fiind definitivă, irevocabilă și investită cu formula executorie.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de anulare formulate, cu actele și probele dosarului, Curtea constată următoarele:
Acțiunea arbitrală având ca obiect constatarea denunțării unilaterale a contractului de licențiere neexclusivă seria -/5.12.2007, iar în subsidiar anularea facturilor fiscale emise ca nelegale, dezinstalarea aplicației, obligarea reclamantei la plata despăgubirii prevăzută pentru denunțarea contractului a fost formulată de pârâta Primăria.
Excepția tardivității acțiunii în anulare ridicată de pârâta Primăria este neîntemeiată.
Potrivit art. 3581Cod procedură civilă comunicarea între părți sau de către părți a înscrisurilor litigiului, a citațiilor, hotărârilor arbitrale și a încheierilor de ședință se face prin scrisoare recomandată cu recipisă de predare sau cu confirmare de primire. Pentru a facilita asemenea comunicări articolul mai sus menționat dispune că informațiile și înștiințările pot fi făcute și prin telegrame telex fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicării și a textului transmis.
La fila 57 este o dovadă de comunicare a hotărârii arbitrale nevalabilă întrucât comunicarea s-a făcut prin afișare pe ușa principală a destinatarului fără confirmare de primire / recipisă de predare, așa cum prevede art. 3581Cod procedură civilă.
La fila 63 se găsește dovadă de comunicare a hotărârii arbitrale după îndreptarea erorii materiale nulă raportat la art. 100 alin. 1 pct. 7 care prevede că procesul verbal de îndeplinire a actului de procedură cuprinde numele și calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea sau locul unde s-a făcut afișarea, art. 358 indice 1, întrucât nu se poate determina destinatarul, numele agentului procedural și obiectul comunicării, partea superioară a înscrisului fiind ruptă, iar comunicarea către subscrisa nu s-a făcut prin scrisoare recomandată cu recipisa de predare.
Potrivit art. 364 lit. d Cod procedură civilă hotărârea arbitrală poate fi desființată prin acțiune în anulare când partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită.
Nu s-au respectat regulile de procedură instituite de art. 3581Cod procedură civilă, nefiind asigurate garanțiile de publicitate a judecății arbitrale, precum și dreptul la apărare componentă a dreptului la un proces echitabil potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reclamanta nefiind citată corect pentru termenul de judecată din 13.02.2009 când a avut loc dezbaterea fondului.
La fila 50 este o dovadă a îndeplinirii procedurii de citare pentru termenul din 13.02.2009 nulă absolut pentru că nu precizează modul în care s-a făcut comunicare nefiind menționat că înscrisul încredințat spre comunicare s-ar fi afișat efectiv, ci doar că nu ar fi fost găsit nimeni la adresa indicată nefiind subliniată mențiunea afișării actului pe ușa principală a sediului destinatarului, deoarece contrar prevederilor art. 3581Cod procedură civilă nu s-a realizat prin scrisoare recomandată cu recipisa de predare și nu se poate stabili conținutul presupusei comunicări către reclamantă, nu poartă semnătura agentului procedural, nefiind respectate dispozițiile art. 100 alin.1 pct.7 și 8, și art. 100 alin. 3 Cod procedură civilă care prevăd sub sancțiunea expresă a nulității obligativitatea semnăturii celui care a încheiat procesul verbal și a menționării locului unde s-a făcut afișarea.
Dispozițiile art.88 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora citația trebuie emisă în formă scrisă și a art.921Cod procedură civilă potrivit cărora în cazul în care nu este găsită nicio persoană la sediul persoanei juridice citate, citația se va afișa și se va încheia proces verbal despre această afișare invocate de pârâtă prin întâmpinare trebuie coroborate cu dispozițiile art. 3581Cod procedură civilă din care rezultă că citarea în cadrul procedurii arbitrale se face prin scrisoare recomandată cu recipisă de predare sau cu confirmare de primire, telegramă telex fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicării și a textului transmis.
În speță, întrucât citarea reclamantei nu s-a realizat corect prin scrisoare recomandată, neexistând dovada existenței recipisei de predare sau a confirmării de primire, citarea se putea realiza prin celelalte metode prevăzute de art.3581Cod procedură civilă, respectiv fax, e-mail.
Curtea constată că toate actele opozabile reclamantei poartă mențiunea numărului de telefax și respectiv adresa de poștă electronică oficială a reclamantei,iar corespondența trimisă de pârâtă reclamantei la sediul la care a fost citată în procedura arbitrală i-a fost returnată, astfel exista posibilitatea ca instanța arbitrală să citeze și să comunice înscrisurile reclamantei prin fax sau e-mail, aceste adrese fiind înscrise pe anexa 2/5.12.2007 la contractul încheiat între părți, pe facturile nr.2517/14.07.2008, nr.2564/14.08.2008, nr.2597/15.09.2008 emise de reclamantă pârâtei.
Dispozițiile art. 8 din contract potrivit cărora părțile se obligă să-și comunice orice modificări apărute în statut, nume, adresă, telefon, cont, Cod fiscal nu pot acoperi viciul de procedură cu pârâta în fața instanței arbitrale față de dispozițiile exprese ale art. 3581Cod procedură civilă potrivit cărora informațiile și înștiințările pot fi făcute și prin telegrame telex fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicării și a textului transmis.
Dispozițiile art.98 Cod procedură civilă privind obligativitatea unei părți de a aduce la cunoștința celeilalte părți schimbarea sediului se aplică în cazul schimbării sediului în timpul judecății și nu anterior, nefiind aplicabile.
Excepția lipsei capacității de folosință a Primăria Orașului nu este neîntemeiată.
Este adevărat că potrivit art. 91 din Legea nr.215/2001 primarul, viceprimarul respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orașului împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local constituie o structură funcțională denumită primăria orașului comunei care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale și că primăria nu este o autoritate a administrației locale aspect care rezultă și din art.21 al Legii nr.215/2001 acestea fiind doar consiliile locale ca autorități deliberative și primarii ca autorități executive, însă nu se poate susține că nu are capacitate de folosință atâta timp cât unele legi speciale îi recunosc această capacitate, de exemplu în situația în care este parte într-un contract sau emitentă a unui act .
Decizia nr. 709/2005 a reține că prin art. 20 din Legea nr.10/2001, legiuitorul a înțeles să folosească denumirea de "primărie" pentru a desemna "persoana juridică de drept public, deținătoare a imobilului" - comuna, orașul sau municipiul - și nu o așa-zisă "structura funcțională se referă la litigiile întemeiate pe legea 10/2001, neavând aplicabilitate în speță.
Susținerile pârâtei privind competența Consiliului Local sau a Primăriei de a încheia contracte de concesiune în baza art. 8 din nr.OUG34/2006 și pe cale de consecință nulitatea acordului de furnizare nu sunt relevante întrucât obiectul acțiunii nu este constatarea nulității ci a denunțării unilaterale a contractului de furnizare servicii.
Excepția lipsei calității procesuale active a Primăriei în fața instanței arbitrale este întemeiată.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care ar fi titularul dreptului afirmat.
Contractul de servicii intitulat acord de furnizare a cărui denunțare s-a cerut a fi constatată a fost încheiat la data de 5.12.2007 între reclamanta și unitatea teritorial administrativă Oraș în calitate de beneficiar, iar acțiunea putea fi promovată de unitatea administrativ teritorială ca persoană juridică de drept public, legal reprezentată prin primarul său și nu de pârâta Primăria comunei care nu este parte contractantă, ca urmare calitate procesuală activă de a cere denunțarea contractului de furnizare sau în subsidiar anularea facturilor, dezinstalarea aplicației, obligarea reclamantei la plata despăgubirii prevăzută pentru denunțarea contractului, repunerea părților în situația anterioară o are Orașul prin primar.
Susținerile pârâtei în ceea ce privește nelegalitatea ordonanțelor de plată se analizează pe calea acțiunii în anulare a acestora.
Față de considerentele mai sus arătate în baza art. 366 Cod procedură civilă, Curtea va anula acțiunea în anularea hotărârii arbitrale 4/13.02.2009 și în consecință va respinge acțiunea formulată de pârâta Primăria Orașului în contradictoriu cu SISTEMUL DE ȘI ca introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității acțiunii în anularea hotărârii arbitrale ridicată de pârâta Primăria Orașului
Admite acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale nr. 4/13.02.2009 pronunțată de Camera De Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie B formulată de reclamanta SISTEMUL DE ȘI, pe care o anulează.
Respinge excepția lipsei capacității de folosință a Primăria Orașului invocată de reclamantă.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a Primăria Orașului invocată de reclamantă.
Respinge acțiunea formulată de pârâta Primăria Orașului în contradictoriu cu SISTEMUL DE ȘI.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 12 noiembrie 2009
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.: / 16.11.2009
Tehnored.: /19.11.2009 / -4 ex-
Tribunalul arbitral:;;;
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Lilioara Nechita
