Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 34/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.34
Ședința publică din data de 27 februarie 2009
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamantaPRIMĂRIA COMUNEI G,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în G, județul D în contradictoriu cu pârâta SC -, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în T, Calea Câmpulung, nr.121, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta Primăria comunei G, prin consilier juridic, conform delegației de reprezentare aflată la fila 26, lipsind pârâta SC -
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că acțiunea se află la al doilea termen de judecată, este motivată, netimbrată, la termenul anterior s-a prorogat discuția cu privire la cererea de conexare a acțiunii ce face obiectul dosarului nr- la prezenta cauză, după care:
Curtea dispune efectuarea referatului cauzei în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică în dosarul nr- au răspuns reclamanta Primăria comunei G, prin consilier juridic, lipsind pârâta SC - T, după care:
Consilier juridic, pentru reclamanta Primăria comunei G, depune la dosarul cauzei taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei, conform chitanței nr.-/27.02.2009 și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
Curtea pune în discuția părților excepția de litispendență invocată de pârâta SC - și acordă cuvântul părților pe această excepție.
Consilier juridic, având cuvântul pentru reclamanta Primăria comunei G, solicită admiterea excepției și conexarea dosarelor nr- și nr-.
Curtea, având în vedere că ambele cauze au același obiect și aceleași părți, în temeiul dispozițiilor art.162 Cod procedură civilă admite excepția de litispendență și conexează dosarul nr- la dosarul nr-.
Consilier juridic, având cuvântul pentru reclamanta Primăria comunei G, precizează că a formulat plângere penală împotriva pârâtei, motiv pentru care solicită emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești pentru a se comunica dacă s-a început urmărirea penală împotriva acesteia, iar în cazul în care răspunsul va fi afirmativ solicită suspendarea judecării cauzei în conformitate cu prevederile art.244 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.
Susține că plângerea penală formulată împotriva pârâtei are legătură cu prezenta cauză întrucât contractul a fost întocmit în mod ilegal, fiind semnat de fostul primar și fostul secretar ai primăriei.
Curtea apreciază că motivele acțiunii în anulare au fost întemeiate pe dispozițiile art.364 lit.a,b și i Cod procedură civilă.
Consilier juridic, având cuvântul pentru reclamanta Primăria comunei G, precizează că și clauza compromisorie este nelegală, încălcând prevederile OUG34/2006 privind achizițiile publice.
Susține că potrivit art.19 alin.2 Cod procedură penală udecata în fața instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.
La solicitarea instanței, precizează că nu are o copie a plângerii penale însă aceasta se află la dosarul de la Curtea de Arbitraj.
Curtea constată că plângerea penală nu se află la dosarul Curții de Arbitraj.
Curtea respinge cererea formulată de reclamantă, prin consilier juridic, prin care solicită amânarea judecării cauzei în vederea emiterii unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești pentru a se comunica dacă s-a început urmărirea penală împotriva pârâtei SC - T, având în vedere că nu s-a făcut dovada că plângerea penală are legătură cu prezenta cauză.
Consilier juridic, având cuvântul pentru reclamanta Primăria comunei G, precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în susținerea acțiunii.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul pentru reclamanta Primăria comunei G, solicită admiterea acțiunii în anulare așa cum a fost formulată.
Susține că litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului, tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală, neexistând decât o clauză compromisorie dar și aceasta fiind inoperantă.
Precizează că hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri și dispozițiile imperative ale legii întrucât acest litigiu nu putea fi judecat de un tribunal arbitral și în mod imperativ a încălcat prevederile OUG34/2006 care reprezintă legea specială în materie de achiziție publică și legea contenciosului administrativ.
De asemenea, susține că tribunalul a fost constituit ilegal, întrucât arbitrul unic este tatăl consultantului arbitral și nu puteau împreună să facă parte din tribunalul arbitral care a judecat, considerând că acesta era incompatibil și nu putea face parte din complet, chiar cu arbitru unic.
Solicită admiterea acțiunii în anulare, casarea hotărârii nr.7/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură D, ca fiind netemeinică și nelegală și trimiterea cauzei spre competentă judecare în fond la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5 ianuarie 2009, sub nr- reclamanta Primăria comunei Gas olicitat anularea hotărârii arbitrale nr.7/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
În motivarea acțiunii, reclamanta susține că în fapt a fost chemată în judecată de către SC - T, pentru a fi obligată la plata sumei de 89.159,38 lei reprezentând o parte din prețul contractului administrativ nr.168/23.02.2007 și a actelor adiționale la acesta nr.1 și nr.2/2007, acte administrative care au fost încheiate în mod ilegal și fraudulos de către societatea reclamantă împreună cu unii funcționari și aleși locali din Primăria comunei G, iar în urma judecății tribunalul arbitral a admis acțiunea reclamantei în mod netemeinic și nelegal, pentru următoarele motive:
1. litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului.
2. tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală, neexistând decât o clauză compromisorie dar și aceasta fiind inoperantă.
3. hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri și dispozițiile imperative ale legii.
4. tribunalul arbitral a fost constituit ilegal.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei hotărârea nr.7/20.11.2008 a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură D - Curtea de Arbitraj Comercial - Tribunalul Arbitral.
Prin acțiunea în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23 ianuarie 2009, sub nr-, reclamanta Primăria comunei Gas olicitat anularea hotărârii arbitrale nr.7/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură D, pentru aceleași motive invocate în dosarul nr-.
În ședința publică din data de 27 februarie 2009, Curtea de APEL PLOIEȘTI, în temeiul dispozițiilor art.162 Cod procedură civilă a admis excepția de litispendență invocată de pârâta SC -, având în vedere că ambele cauze au același obiect și aceleași părți și a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Pârâta SC - a formulat întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepție anularea cererii de netimbrată având în vedere că reclamanta susține ipoteza aplicării prevederilor art.17 din Legea 146/1997 în sensul scutirii acesteia de la obligația de plată a taxei judiciare de timbru.
Pe fondul cauzei, pârâta susține că acțiunea în anulare este nefondată, reclamanta fondând această acțiune pe nearbitralitatea litigiului, nulitatea și inoperatibilitatea convenției arbitrale, greșita calificare juridică a elementelor de drept, precum și încălcarea unor dispoziții imperative ale legii, anume dispozițiile OUG34/2006 privind achizițiile publice.
Relativ la nearbitralitatea litigiului, susține că potrivit clauzei arbitrale de la art.24.2 al contractului de execuție lucrări editat de părți sub nr.168/23.02.2007, care interesează în speță este deplin validă și operațională cu Regulamentul privind organizarea și funcționarea CCIA D, această clauză compromisorie nu a fost alegerea sa ci a fost stipulată obligatoriu și "ab initio" în contractul de execuție, emanație exclusivă a pârâtei, parte integrantă a caietului de sarcini achiziționat anterior atribuirii licitației.
Referitor la nulitatea și inoperabilitatea convenției arbitrale, susține că nu se enunță și nici nu se evocă vreuna din cazurile respective, cum sunt: absența formei scrise, nemenționarea obiectului litigiului, a numelor arbitrilor sau a modalității de numire a lor, formularea apărărilor în fond la instanța de judecată, fără nici o rezervă întemeiată pe convenția arbitrală, absența unor mențiuni care sunt esențiale pentru organizarea și realizarea arbitrajului - art.343-3433, art.341 Cod procedură civilă.
Precizează că textul art.14 din regulile de procedură arbitrală pentru arbitrajul organizat de Camera de Comerț și Industrie D este căzut în desuetudine, acest text nemaifiind eficient astăzi, întrucât unitățile administrativ teritoriale, chiar în prezența prohibiției de la art.7 Cod comercial, fac acte de comerț, iar noua reglementare a arbitrajului dată de Codul d e procedură civilă prin Legea nr.59/1993 nu declară incapabile unitățile administrativ teritoriale pentru a conveni un arbitraj comercial, iar dacă legiuitorul procedurii arbitrale ar fi socotit o unitate administrativ teritorială necapabilă pentru a fi parte într-o clauză arbitrală, ar fi spus-o expres.
Relativ la greșita calificare juridică a elementelor de fapt, susține că acest motiv nu este prevăzut la art.364 Cod procedură civilă, care reglementează acțiunea de față.
Cu privire la încălcarea unor dispoziții imperative ale legii, susține că textele din nr.OG34/2006 sunt invocate fără ilustrarea corespunzătoare a greșelilor din hotărârea atacată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, consideră că instanța arbitrală a respins-o în mod corect, întrucât singurele persoane care puteau reprezenta interesele instituției în favoarea căreia s-a și realizat lucrarea erau primarul și membrii aparatului tehnic, iar legea 215/2001 confirmă "primarul" ca persoana ce reprezintă interesele instituției în relațiile cu terții.
Se solicită respingerea acțiunii în anulare a hotărârii arbitrale ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de arbitraj formulată și înregistrată la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură D sub nr.1302/18.08.2008, reclamanta - Tas olicitat obligarea pârâtei Primăria comunei G, la plata sumei de 89.159,38, reprezentând contravaloare lucrări iluminat public, 8.281,63 lei reprezentând penalități de întârziere în plata prestațiilor comerciale calculate conform tabelului anexat la cererea de arbitrare plus cheltuieli de arbitrare.
În motivarea cererii de arbitrare, reclamanta a susținut că între părți s-a încheiat contractul de execuție de lucrări nr.168/23.02.2007, completat cu actele adiționale nr.1 și 2, prin care s-a stabilit executarea și modernizarea instalațiilor de iluminat public în localitatea G.
Reclamanta a susținut că și-a îndeplinit obligațiile din contract, realizând lucrări de modernizare a instalațiilor de iluminat public, întreținere și reparații, lucrările finalizate în totalitate de către executant fiind consemnate în procesele verbale de recepție nr. 927/18.05.2007 și 1440/17.12.2007, semnate de reprezentanții ambelor părți fără obiecțiuni, însă pârâtul a refuzat plata facturilor invocând nulitatea, contractului încheiat, reclamanta a emis, prin " " notificarea de conciliere directă la sediul său, conform actelor anexate la acțiune, refuzul pârâtei de a se prezenta la conciliere fiind consemnat în procesul verbal anexat la cererea de arbitrare, iar ca urmare a refuzului la plată și a îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 7201cod procedură civilă, a promovat acțiunea de față.
Prin adresa nr. 1977/03.09.2008, pârâta a formulat întâmpinare prin care invocat nulitatea absolută a contractelor încheiate, a ridicat excepția necompetenței materiale a Curții de Arbitraj de a soluționa litigiul, pe motiv că acesta nu este un litigiu comercial ci un litigiu de contencios administrativ, invocând totodată și excepția de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de arbitrare.
Prin întâmpinare pârâta a formulat și o cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la restituirea sumelor încasate considerând că acestea au fost plătite fără just titlu, iar prin cererea depusă sub nr. 2634/14.10.2008 a solicitat chemarea în garanție a persoanelor fizice, și.
A susținut pârâta că toate actele încheiate cu reclamanta sunt lovite de nulitate absolută deoarece acestea nu sunt contracte comerciale ci acte administrative, iar prin încheierea lor în forma actuală au fost încălcate dispozițiile și normele imperative ale OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziții publice și concesiune de servicii.
Legat de acest aspect, pârâta a susținut că nefiind contracte comerciale nici Curtea de Arbitraj nu este competentă să soluționeze cererea de arbitrare, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile codului comercial pentru ca relația dintre părți și conflictul să fie de drept comercial.
În plus, s-a invocat excepția de nelegalitate prevăzută de art.4 din Legea nr.554/2004, dar fără a motiva această cerere în fapt și în drept, iar cererea de chemare în garanție a persoanelor fizice este motivată pe faptul că acele persoane au stabilit ofertantul câștigător în mod nelegal și fraudulos, ele fiind cele care au recepționat lucrările.
S-a invocat de asemenea lipsa calității procesuale pasive a pârâtei pe motiv că operează nulitatea absolută a contractului.
Punând în discuție excepțiile invocate de pârâtă la termenul din 04.11.2008, dată la care au fost prezenți reprezentanții ambelor părți, Tribunalul arbitral a respins excepțiile invocate pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la excepția nulității contractului nr. 168/23.02.2007, încheiat de către părți și natura acestui contract care este temeiul de drept al cererii de arbitrare, tribunalul arbitral a reținut că acesta este un contract comercial în înțelesul dispozițiilor codului comercial și nu un act administrativ astfel cum este el definit de dispozițiile Legii nr. 554/2004. In relația definită de art. 2 alin. 1, lit."c", pct.4, din Legea nr. 544/2004, contractele de achiziții publice, ca acte administrative, se determină prin natura administrativă a procedurii de încheiere a actelor premergătoare licitației și licitației propriu-zise, stabilind dreptul participanților la licitație de a ataca în contencios valabilitatea licitației în termenele prevăzute de OUG nr. 34/2006, dar aceste contracte odată încheiate și rămase valabile prin necontestarea lor sau prin respingerea contestației, devin contracte comerciale în deplin înțeles al dispozițiilor codului comercial.
Oricare ar fi operațiunile din care derivă caracterul de act comercial al unui raport juridic, fie din participarea la îndeplinirea unui fapt de comerț, fie la operațiunea în care ambele părți sunt comercianți, fie la o operațiune în care numai una dintre părți este comerciant, iar potrivit art. 56 din codul comercial, juridic este supus dreptului comercial, în afara excepțiilor prevăzute de art. 42, alin.3, codul comercial.
Deci, cu privire la executarea sau neexecutarea contractului încheiat, tribunalul arbitral este competent să soluționeze cauza având în vedere clauza compromisorie înscrisă în contract.
Cu privire la excepția nulității absolute a contractului nr. 168/2007 și actelor adiționale încheiate, tribunalul a respins această excepție având în vedere în principal faptul că motivele de nulitate privesc modul de adjudecare a licitației și modul de constituire a comisiei de selectare a ofertei, motivele invocate fiind de competența instanței de contencios și puteau fi invocate în termenul legal printr-o cerere separată, tribunalul arbitral urmând să soluționeze cauza numai cu privire la executarea întocmai sau neexecutarea obligațiilor contractuale care sunt obligații comerciale.
Cu privire la excepția de nelegalitate invocată în condițiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, aceasta nu poate fi admisă în principiu cu trimiterea cauzei la instanța de contencios, motivat de faptul că nu s-a făcut o dovadă concretă a existenței unor motive stricte de nelegalitate, fiind invocate doar aspecte disparate ce țin de organizarea licitației pentru achiziții publice, excepția nulității absolute a contractului fiind și ea respinsă.
Excepția lipsei calității procesuale a pârâtei pe motiv de nulitate absolută a contractului încheiat, a fost respinsă odată cu respingerea excepției de nulitate a contractului pentru aceleași motive.
Cu privire la cererea reconvențională și cererea de chemare în garanție a persoanelor fizice menționate în aceasta, tribunalul arbitral a pus în vedere la două termene consecutive ca aceste două cereri să fie timbrate conform regulilor procedurii arbitrale, dar s-a constatat că pârâta nu s-a conformat, astfel încât la termenul din data de 04.11.2008 acestea au fost respinse în principiu de către tribunalul arbitral.
Prin Hotărârea nr.7/20.11.2008, Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului D, a admis cererea formulată de SC T împotriva pârâtei Primăria comunei G, a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 89.159,38 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr. -/25.04.2008 și -/23.05.2008, plată datorată în baza obligațiilor asumate de părți prin contractul nr. 168/23.02.2007, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 8.281,63 lei, reprezentând contravaloare penalități de întârziere, a obligat de asemenea pârâtul să plătească reclamantei suma de 2593 lei reprezentând cheltuieli de arbitrare și a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă precum și cererea de chemare în garanție ca netimbrate și a dispus restituirea lor conform art. 38 alin.3 din Regulamentul de procedură arbitrală.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul arbitral a reținut că prin contractul nr. 168/23.02.2007, încheiat de reclamantă cu Primăria comunei G, jud. Dîmbovița și actele adiționale nr.1 și 2, reclamanta s-a obligat să execute pentru pârâtă modernizarea instalațiilor de iluminat public. După finalizarea lucrărilor de către executant au fost recepționate lucrările, încheindu-se procesele verbale de recepție nr. 927/18.05.2007 și nr. 1440/17.12.2007, semnate de ambele părți fără obiecțiuni, cele două acte consfințind executarea în totalitate a obligațiilor asumate de către executant.
In baza prevederilor contractuale, reclamanta a emis facturile nr. -/25.04.2008 și nr. -/23.05.2008, în valoare totală de 89.159,38 lei reprezentând contravaloare lucrări executate pe care pârâta le-a refuzat nejustificat la plată, motiv pentru care au fost calculate penalități conform clauzei penale prevăzută la art. 21 din contract în cuantumul stabilit pentru plata cu întârziere.
Având în vedere că facturile menționate au fost refuzate nejustificat la plată de către pârât, tribunalul l-a obligat și la plata sumei de 8281,63 lei reprezentând penalități de întârziere în plata prețului conform clauzei penale înscrisă la art. 21 din contract.
Cererea reconvențională, cererea de chemare în garanție și cererea constatării nulității absolute a contractului formulate de pârât au fost respinse ca netimbrate dispunându-se totodată restituirea lor conform art. 38 alin.3 din Regulamentul de procedură arbitrală.
Cu privire la competența Tribunalului Arbitral, s-a constatat că, părțile prin clauza compromisorie înscrisă la art. 24.2 din contract, au stabilit că toate litigiile sau pretențiile patrimoniale în legătură cu contractul nr. 168/23.02.2007 se vor soluționa de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură D, în complet de arbitru unic, iar erința prevăzută de art. 7201din Codul d e procedură civilă a fost îndeplinită prin notificare, pârâta refuzând concilierea directă.
Prin contractul execuție de lucrări nr.168/23.02.2007, executantul SC - T s-a obligat să execute și să finalizeze lucrarea " instalațiilor de iluminat public" pentru achizitorul Primăria G, județul D, în conformitate cu obligațiile menționate în acest contract, pentru suma de 199.813,22 lei și TVA în valoare de 37.964,49 lei.
În conformitate cu dispozițiile art.24.2 din contract, în situația în care achizitorul și executantul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, după 15 zile de la începerea tratativelor neoficiale, fiecare parte poate solicita ca litigiul să se soluționeze de Arbitrajul Camerei de Comerț și Industrie D, în complet de arbitru unic (filele 9-15 dosar arbitraj).
Potrivit art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și achizițiile publice, sunt asimilate actelor administrative.
În baza acestor dispoziții legale, precum și a dispozițiilor art. 8 alin.2 din același act normativ, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze toate litigiile care apar în fazele premergătoare unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.
Contractul nr.168/23.02.2007 este un contract administrativ deoarece are ca obiect executarea unor lucrări de interes public și a fost încheiat în baza finalizării unei proceduri de achiziție publică în conformitate cu dispozițiile nr.OUG34/2006.
Susținerile pârâtei în sensul că acest contract ar avea un caracter comercial urmează a fi înlăturate deoarece contractele având ca obiect executarea lucrărilor publice și achizițiile publice au fost considerate, prin voința legiuitorului, contracte administrative, astfel cum reiese în mod inechivoc din dispozițiile art.2 alin.2 lit.c din Legea nr.554/2004.
De asemenea, legiuitorul a stabilit competența exclusivă a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractelor administrative.
În conformitate cu art.340 Cod procedură civilă, persoanele care au capacitatea deplină de exercițiu al drepturilor, pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacție.
Potrivit art.1706 Cod civil, pot face tranzacție numai persoanele care pot dispune de acele drepturi patrimoniale care fac obiectul tranzacției, persoanele care nu pot dispune de aceste drepturi putând face tranzacție numai în formele stabilite de legile speciale.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că acele persoane care nu pot dispune de anumite drepturi patrimoniale, nu pot încheia o convenție arbitrală, fie sub forma unei clauze compromisorii, fie sub forma unui compromis, cu privire la aceste drepturi.
În cazul de față, achizitorul nu are dreptul de a dispune asupra încheierii contractului având ca obiect executarea unor lucrări publice, fiind obligat de a respecta procedura de achiziție publică reglementată de nr.OUG34/2006, precum și competența exclusivă a instanțelor de contencios administrativ reglementată de art.8 alin.2 din Legea nr.554/2004.
În aceste condiții, clauza compromisorie prevăzută de art.24.2 din contract este lovită de nulitate absolută deoarece contravine dispozițiilor imperative prevăzute de art.340 Cod procedură civilă.
În consecință, litigiul dintre cele două părți urmează a fi soluționat de instanța de contencios administrativ competentă material și teritorial, acest litigiu nefiind susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului, convenția arbitrală prevăzută în contract fiind lovită de nulitate absolută.
Având în vedere aceste concluzii, Curtea nu mai consideră necesar a mai examina celelalte susțineri ale reclamantei privind încălcarea de către hotărârea arbitrală a ordinii publice, bunelor moravuri și dispozițiilor legale imperative, precum și neconstituirea tribunalului arbitral în conformitate cu convenția arbitrală.
Față de cele reținute, în baza art.364 lit.b Cod procedură civilă, Curtea va admite acțiunea și va anula Hotărârea nr.7/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură D în dosarul nr.3/2008.
Curtea va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta PRIMĂRIA COMUNEI G, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în G, județul D în contradictoriu cu pârâtaSC -, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în T, Calea Câmpulung, nr.121, județul D și în consecință:
Anulează hotărârea nr.7/20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbitraj Comercial din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură D în dosarul nr.3/2008.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2009.
Președinte,
- - -
Grefier,
- -
Red./CC
4 ex/26.03.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adrian Remus Ghiculescu
Judecători:Adrian Remus Ghiculescu
