Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 62/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2264/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Sentința comercială nr.62
Ședința publică de la 21.04.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în anulare formulată de petenta SC, în contradictoriu cu intimatele UCECOM și
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 7.04.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 14.04.2008 și apoi la 21.04.2008, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin cererea intitulată cerere în completarea acțiunii arbitrale, formulată în cadrul dosarului nr- aflat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția a Va Comercială, petenta - a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatele, ASOCIAȚIA TERITORIALĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI- C și CURTEA DE ARBITRAJ -UCECOM, să dispună nulitatea sentinței arbitrale nr. 579/26.11.1998 pronunțată de Curtea de Arbitraj UCECOM, în Dosarul nr. 615/1998.
În motivarea cererii, petenta a arătat că obiectul litigiului arbitral l-a reprezentat: să se constate că imobilul situat în C-, imobil aflat în proprietatea și posesia este proprietatea reclamantei Cele două părți litigante și-au disputat prin acest litigiu arbitral un drept de proprietate cu privire la un imobil ce nu se afla in patrimoniul nici uneia dintre acestea. În condițiile în care litigiul patrimonial privea un imobil proprietatea petentei, se arată, un asemenea litigiu nu putea fi soluționat decât în contradictoriu și cu petenta. Calitatea sa de proprietar rezultă din mai multe înscrisuri:
Prin Protocolul nr. 3517/19.08.1998 încheiat între fostul (actualul ) și s-a dispus desprinderea din cadrul a Secției nr. 2 cu preluarea de către aceasta în proprietate a imobilului din- plus achitarea unor diferențe pecuniare ca urmare a valorii reduse a imobilului preluat prin corelație cu cota de participare la capitalul social al celor 20 de cooperatori, membrii fondatori ai noii societăți cooperatiste nr. 2. Noua persoană juridică a fost formată din cei 20 de membri cooperatori preluați de la CM, conform adresei nr. 3517/19.08.1991. Aceasta preluare a imobilului în posesie a fost posibilă ca urmare a calității de membri cooperatori ai celor 20 de lucrători preluați, calitate care implică în mod direct și absolut calitatea de coproprietari indivizi ai tuturor bunurilor mobile și imobile existente în patrimoniul la data desprinderii acestora, în anul 1991. În urma desprinderii în baza Protocolului nr. 3517/1991, a luat ființă o nouă persoană juridică în sistemul cooperatist, respectiv CM Electronica nr. 2 cu patrimoniu distinct în raport de societatea mamă. Conform Statutului cadru al cooperativelor meșteșugărești, în caz de divizare, partea indivizibilă a proprietății cooperatiste se repartizează noilor organizații, proporțional cu capitalul social vărsat membrilor cooperatori arondați. Ulterior acestui protocol, s-a întocmit bilanțul de desprindere aprobat de Adunarea Generală din 27.02.1992 ținută la nivelul, precum și predarea-primirea acestuia. În perioada din 1991 până în prezent, arată petenta, aceasta nu a încheiat nici un act de dispoziție prin care să transfere dreptul său de proprietate asupra imobilului în cauză. În anul 1994, întrucât prin Hotărârea nr. 1/1994 luată de UCECOM, li s-a impus transformarea în cooperativă meșteșugărească mică, a luat ființă Electrotehnica înregistrată la ORC sub nr. J -. În baza art. 117 și urm. din Legea nr. 1/2005, petenta s-a transformat în Societate Cooperativă Meșteșugărească ( ) fiind înregistrată la ORC sub nr. C 13/2/27.04.2005. Conform art. 7 din Statut, sediul societății se află chiar în imobilul în cauză.
În concluzie, arată petenta, aceasta justifică un interes legitim, personal și actual pentru formularea cererii.
Petenta a depus o serie de înscrisuri în dovedirea acțiunii în anulare.
La data de 12.11.2007, intimata UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI- Caf ormulat întâmpinare la acțiunea în anulare ( intitulată precizări la întâmpinare) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei Electrotehnica, față de împrejurarea că aceasta nu a fost parte în litigiul arbitral, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C, întrucât intimata nu a avut calitatea de parte în litigiile arbitrale în care s-au pronunțat hotărârile menționate de petentă. De asemenea, intimata invocă și excepția tardivității introducerii cererii, față de împrejurarea că acțiunea nu a fost formulată în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii arbitrale.
În ipoteza în care nu vor fi reținute cele trei excepții, intimata invocă și excepția lipsei de interes în formularea cererii de către petentă, deoarece aceasta nu arată care ar fi rezultatul imediat al admiterii cererii sale, folosul practic urmărit de aceasta prin punerea în mișcare a procedurii judiciare. Astfel, petenta nu face vreo mențiune legată de consecința legitimă, personală, născută și actuală ce s-ar produce pentru reclamantă dacă sentința ar fi lovită de nulitate.
În fine, se invocă și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra spațiului imobil situat în C,-, - 13, jud. C, deoarece pe de o parte petenta nu motivează cererea, iar pe de altă parte, raportat la art. 364 și urm. din pr. civ. instanța are doar competența de a desființa sentința arbitrală și de a judeca în fond, în limitele convenției arbitrale.
Pe fond, intimata susține că cererea este neîntemeiată deoarece imobilul în cauză a fost predat prin Protocol încheiat între și, către C, care ulterior l-a predat către ( la 17.01.2006, însă până la data înființării ( 07.02.2006). Electrotehnica nu a făcut obiectul unei astfel de împărțeli, iar imobilul asupra căruia pretinde că ar avea un drept de proprietate, a ieșit din patrimoniul, fiind atribuit către pe calea acțiunii arbitrale. Electrotehnica a avut totdeauna doar calitatea de chiriaș al C, nefiind niciodată proprietara acestui spațiu.
Intimata depune înscrisuri în susținerea apărărilor sale.
La termenul de judecată din 04.02.3008, având în vedere că petenta a solicitat încuviințarea unor probe în dovedirea calității procesuale active, iar Curtea le-a apreciat ca fiind utile, concludente și pertinente soluționării cauzei atât pe excepție cât și pe fondul cauzei, în temeiul art. 137 alin. 2 din pr. civ. s-a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active cu fondul cauzei.
Analizând mai întâi excepțiile invocate de intimata, conform art. 137 alin. 1 si alin. 2 din pr. civ. Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate și vor fi respinse, pentru următoarele considerente:
1. Cu privire la excepția tardivității acțiunii în anulare. Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 365 alin. 2 din pr. civ. stabilesc că aceasta poate fi formulată în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale. Cum petentei nu i-a fost comunicată sentința arbitrală ( aceasta nefiind parte în litigiul arbitral), rezultă că acțiunea în anulare a fost formulată în termen, termenul de o lună neîncepând să curgă în lipsa comunicării hotărârii către aceasta.
2. Referitor la excepția lipsei calității procesuale active în formularea acțiunii în anulare, Curtea reține următoarele:
În soluționarea acestei excepții trebuie pornit de la natura juridică a acțiunii în anulare. Deși această chestiune este controversată în practică și în doctrina juridică, în sensul că, pe de o parte se afirmă caracterul de cale de atac al acțiunii în anulare, iar pe de altă parte, caracterul de acțiune principală de drept comun, considerăm că față de stadiul actual al reglementării, a doua opinie s-a impus pentru mai multe considerente:
Astfel, reținând ca premisă esențială caracterul mixt al acțiunii în anulare, respectiv contractual și jurisdicțional, mai ales în ce privește pe terții vătămați prin pronunțarea unei hotărâri arbitrale, la pronunțarea căreia aceștia nu aveau cum să participe, nefiind părți în convenția arbitrală, considerăm că acestora nu le poate fi îngrădit accesul la justiție, respectiv la acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale, care pentru ei are natura unui contract, a cărui nevalabilitate pentru existența unor motive de nulitate absolută, poate fi supusă controlului judecătoresc pe cale acțiunii în anulare.
Altfel spus, realitatea juridică stabilită prin hotărârea arbitrală, poate fi contestată în justiție de terții ce se pretind vătămați într-un drept al lor ( în speță, chiar dreptul real de proprietate pretins de petentă, care conferă titularului său prerogativa urmăririi și preferinței în mâinile oricui s-ar afla) tocmai pe calea acestei acțiuni principale de drept comun denumită acțiunea în anularea hotărârii arbitrale.
Dacă nu ar fi așa, s-ar ajunge la situația ca o hotărâre arbitrală să nu poată fi desființată, chiar dacă aceasta, ce îmbracă forma unei prelungiri a contractului dintre părți ( în care se presupune că s-a inserat clauza compromisorie), este lovită de nulitate absolută, iar prin pronunțarea sa au fost încălcate drepturi ale unor terți.
Având în vedere aceste considerente, în special concluzia că acțiunea în anulare are natura juridică a unei acțiuni principale de drept comun, la îndemâna oricărei persoane ce dorește să-și exercite liberul acces la justiție, pentru valorificarea unui drept subiectiv civil, față de motivele de nulitate absolută invocate de petentă în acțiune, Curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 rap. la art. 109 din pr. civ. cu referire la art. 21 din Constituția României și la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, va respinge excepția lipsei calității procesuale active a petentei ca neîntemeiată.
3. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C, Curtea a considerat de asemenea că și aceasta este neîntemeiată, întrucât între persoana al cărui drept de proprietate a fost constatat prin hotărârea arbitrală contestată pe calea prezentei acțiuni în anulare și intimata C ( fostă C) există identitate. Or, față de împrejurarea că petenta tinde la desființarea titlului de proprietate al reclamantei C, asupra imobilului din C,-, jud. C, obținut pe calea procedurii arbitrale astfel contestată, rezultă fără putință de tăgadă că această intimată justifică legitimare procesuală pasivă în cauza de față.
De aceea, în temeiul art. 137 alin. 1 și art. 109 din pr. civ. va respinge și această excepție ca neîntemeiată.
4. În fine, excepția inadmisibilității acțiunii în anulare este neîntemeiată deoarece, așa cum arătam mai sus, acțiunea de față este o acțiune principală de drept comun din punctul de vedere al petentei, care este un terț vătămat în dreptul său de proprietate, de litigiul arbitral, pentru aceasta acțiunea în anulare neputând avea caracterul unei căi de atac, ci doar al unei acțiuni în justiție pentru valorificarea dreptului său, astfel încălcat.
Cum accesul la justiție este liber conform art. 21 din Constituția României și art. 6 din CEDO, acțiunea de față este admisibilă, urmând ca excepția inadimisibilității să fie respinsă cu această motivare.
II. Pe fond, analizând acțiunea în anulare, Curtea constată că sunt întrunite motivele prevăzute de art. 364 lit. b), h) și i) din pr. civ.
Astfel, Curtea de Arbitraj UCECOM a soluționat litigiul fără să existe convenție arbitrală între părți. Din chiar cuprinsul hotărârii arbitrale nu rezultă care ar fi fost compromisul reținut de instanța arbitrală sau clauza compromisorie avută în vedere la stabilirea competenței sale, nici la dosar nefiind vreun înscris care să ateste aceasta ( filele de la 1 la 23 numerotate invers de la sfârșit spre început, din dosarul Curții de Arbitraj UCECOM). Adresele de sesizare a instanței arbitrale nu pot fi considerate ca având forma și conținutul unei convenții arbitrale conform art. 343 alin. 1 și 2 din pr. civ. astfel că reținem lipsa acestei convenții și incidența motivului prevăzut de art. 364 pct. b) din pr. civ. pentru admiterea acțiunii în anulare.
În al doilea rând, față de dispozițiile art. 340 din pr. civ, care stabilesc domeniul de aplicare a procedurii arbitrajului, de dispozițiile art. 111 din pr. civ. care reglementează acțiunea în constatare ca o exercitare a dreptului nepatrimonial la acțiune, în sens procesual ( de vreme ce în cazul în care partea are la îndemână o acțiune în realizare, acțiunea în constatare este inadmisibilă), considerăm că această acțiune are un caracter nepatrimonial. Practic, pe calea acțiunii în constatare, se poate stabili o situație juridică ce nu presupune obligarea pârâtului la ceva ( la a da, a face sau a nu face ceva), astfel încât, rezultă că nu se poate soluționa o astfel de acțiune pe calea arbitrajului.
Pe de altă parte, din dispozițiile art. 364 lit. h) pr. civ. rezultă că dispozițiile unei hotărâri arbitrale trebuie să cuprindă obligații ce pot fi aduse la îndeplinire. Cum acțiunea în constatare tinde la constatarea unei situații de drept ce se presupune că preexistă litigiului, fără a avea o natură patrimonială, hotărârea pronunțată în astfel de acțiuni neputând fi executată, rezultă că sentința arbitrală criticată pe calea acțiunii în anulare de față este anulabilă și pentru îndeplinirea art. 364 lit. h) din pr. civ.
În fine, reținând dispozițiile art. 480 și urm din civil care reglementează dreptul de proprietate cu caracter absolut, precum și dispozițiile art. 44 din Constituție, ambele având caracter imperativ, Curtea reține că prin hotărârea arbitrală, s-au încălcat și aceste dispoziții cu caracter imperativ, ceea ce constituie un motiv în plus de anulare a sentinței arbitrale conform art. 364 lit. i) din pr. civ.
Astfel, instanța arbitrală a constatat că reclamanta C ( devenită ulterior C ) este proprietara imobilului din C-, județul C, în baza unor susțineri ale părților care nu sunt dovedite prin înscrisurile de la dosar. În dovedirea cererii, reclamanta a depus fișa mijlocului fix ( înscris contabil fără nici o valoare juridică asupra dreptului de proprietate), declarație pentru stabilirea impozitului pe clădiri ( înscris sub semnătură privată ce nu constituie titlu de proprietate), bilanț de desprindere din care rezultă că unele mijloace fixe au fost predate către C ( din care rezultă dimpotrivă că petenta a fost cea care a preluat acest imobil în urma reorganizării cooperativelor meșteșugărești, nicidecum că reclamanta a fost cea care a preluat acest imobil) și planuri de situație. Așadar, nu rezultă din aceste probe că reclamanta ar deține un titlu de proprietate asupra acestui imobil, în baza căruia să se fi putut constata acest drept de proprietate ( pe calea acțiunii în constatare).
Întrucât, din toate aceste dovezi administrate în fața Curții de Arbitraj UCECOM nu rezultă calitatea de proprietar asupra imobilului în cauză a reclamantei, în temeiul art. 366 alin. 1 din pr. civ. rejudecând în fond acțiunea acesteia, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
Mai reținem de asemenea, că imobilul din C-, județul C, a fost preluat de către petenta ( fostă, desprinsă din cadrul C, fostă CM Electronica nr. 2 ) în baza Protocolului nr. 3517/19.08.1991 încheiat cu fostul C, aceasta stabilindu-și sediul chiar la această adresă, iar imobilul fiind trecut în patrimoniul său încă de la înființarea sa în această modalitate, chiar după transformarea impusă de art. 117 din Legea nr. 1/2005.
Referitor la susținerile intimatei în privința constatării dreptului de proprietate al petentei asupra acestui imobil, Curtea constată că nefiind investită de reclamantă cu un capăt de cerere în acest sens, nu se va pronunța asupra aspectelor cu care nu a fost sesizată pe calea acțiunii în anulare.
Chiar dacă, așa cum am reținut, acțiunea în anulare are caracterul unei acțiuni principale de drept comun, instanța investită cu soluționarea acesteia trebuie să judece în limitele investirii sale.
Ca atare, în temeiul art. 129 alin. ultim din pr. civ. Curtea va admite acțiunea în anulare și rejudecând litigiul arbitral, va respinge acțiunea în constatare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge excepția tardivității acțiunii în anulare, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a petentei, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a C( devenită C), ca neîntemeiată.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii în anulare, ca neîntemeiată.
Admite acțiunea în anulare formulată de petenta -, cu sediul în C,-, - 13, județul C, în contradictoriu cu intimatele ASOCIAȚIA TERITORIALĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI- C, cu sediul în C,-, -D 6 A, parter și Asociația Națională a Cooperativelor Meșteșugărești -UCECOM, cu sediul în B, nr. 46-48, sector 1, împotriva sentinței arbitrale nr. 579/26.11.1998 pronunțată de Curtea de Arbitraj UCECOM, în Dosarul nr. 615/1998.
Anulează sentința arbitrală nr. 579/26.11.1998 pronunțată de Curtea de Arbitraj UCECOM, în Dosarul nr. 615/1998.
Pe fond:
Respinge cererea în constatare formulată de reclamanta C, în contradictoriu cu UCECOM, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 21.04.2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE GREFIER
RED/TH. DACT/RE/5 EX.
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu
