Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 65/2009
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanta - Mecanică SA împotriva Sentinței comerciale nr.1757/C/15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru reclamanta - Mecanică SA și avocat pentru pârâta - SRL C
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Prin Încheierea nr.2/R/CC/2009 s-a constatat incompatibilitatea legală a d-nei judecător, astfel a participat judecător - - din planificarea de permanență la compunerea completului de judecată.
Avocat pentru reclamanta - Mecanică SA depune la dosar taxa judiciară de timbru de 19,50 lei, împuternicire avocațială și factura în copie reprezentând onorar în sumă de 1100,00 lei.
Avocat pentru pârâta - SRL CNd epune la dosar delegație de substituire.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în recurs.
Avocat pentru reclamanta - Mecanică SA solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârâta - SRL C N solicită respingerea recursului formulat de reclamanta. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorar.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față reține că, prin sentința nr.1757/C/15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, în Dosar nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta - Mecanică SA în contradictoriu cu pârâta - SRL C-N privind anularea Hotărârii arbitrale nr.3 din 7 martie 2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, în Dosar nr.7/2007.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Sibiua reținut că prin acțiunea înregistrată la 6 mai 2008, reclamanta - Mecanică SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta - SRL:
-anularea Hotărârii arbitrale nr.3/7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Arbitral al Curții de Arbiraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu.
-obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 30.403.65 lei cu titlu de c/val marfă și 8.829,00 lei cu titlu de dobânzi de întârziere legale aferente,
-respingerea cererii reconvenționale introdusă de pârâtă,
-cu cheltuieli de judecată efectuate în procesul arbitral corespunzător pretențiilor admise,
-fără cheltuieli de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În motivarea acțiunii în anulare a hotărârii arbitrale, în ce privește primul petit reclamanta a invocat dispozițiile art.364 litera e Cod de procedură civilă respectiv hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art.353 indice 3 cod de procedură civilă privind caducitatea. Reclamanta a precizat că a invocat prin cererea de arbitrare caducitatea arbitrajului,în temeiul art.353 indice 3 Cod procedură civilă,Tribunalul arbitral a pronunțat Hotărârea nr.3/7.03.2008, după mai mult de 7 luni, depășind termenul de 5 luni prevăzut de lege.
Reclamanta a mai invocat ca motiv al acțiunii în anulare și cel prevăzut de art.364 litera i Cod procedură civilă și a arătat că hotărârea arbitrală încalcă prevederile imperative ale legii, respectiv ale art.1020, art.1021 și 1086 cod civil. Reclamanta a precizat că potrivit art.1020 și art.1021 cod civil, pârâta nu putea cere obligarea directă a reclamantei la plata de daune interese fără ca în prealabil să solicite îndeplinirea obligației nerealizate (executarea celor 17 seturi) sau rezilierea contractului cu daune interese. Conform art.1086 cod civil daunele interese nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este consecința directă și necesară a neexecutării obligației. Reclamanta a arătat că în fapt, între părți a fost încheiat Contractul de export nr.047/6.05.2004 în care reclamanta avea calitatea de producător iar pârâta de exportator. De asemenea, părțile au încheiat Anexa nr.1 și 2 la contract. Reclamanta a precizat că nici în contract și nici în anexele acestuia obligația principală nu a fost contractată cu clauza penală definită de art.1066 cod civil, situație în care aplicarea art.1068 și 1069 cod civil pârâta putea cere doar îndeplinirea obligației principale sau în aplicarea art.1021 cod civil, aceasta putea cere desființarea contractului cu daune interese.
În ce privește al doilea petit al acțiunii în anulare s-a reținut că, în mod corect Tribunalul arbitral pe baza probatoriului administrat a dispus ca pârâta să plătească reclamantei suma de 30.403,65 lei, prețul produselor executate și cuprinse în facturile fiscale emise. De asemenea, în mod corect, acesta a constatat că dobânda de referință legală folosită de reclamantă la calculul dobânzilor de întârziere nu a fost cea legală, astfel că suma datorată de pârâtă cu titlul de dobânzi legale de întârziere este cea calculată de Tribunalul arbitral și anume suma de 5.829,00 lei.
În ce privește al treilea petit al acțiunii în anulare respingerea cererii reconvenționale s-a reținut că, în mod corect Tribunalul arbitral a constatat că cererea privind acordarea de daune interese pentru executarea necorespunzătoare a celor trei seturi, nu poate fi primită. Dar în mod greșit, Tribunalul arbitral a acordat pârâtei daune interese în sumă de 26.125,35 lei, ca profit nerealizat și cost al restituirii materiei prime către firma din Italia, ca urmare a neexecutării a 17 seturi, din cele 20 de seturi care au făcut obiectul anexei 1 la contract fără să țină seama de dispozițiile imperative ale legii și de probele administrate. Prin cererea reconvențională la acțiunea arbitrală pârâta nu a cerut obligarea reclamantei la îndeplinirea obligației nerealizate, respectiv executarea celor 17 seturi și nici rezilierea contractului. Tribunalul arbitral a apreciat că nu mai era justificată formularea unei cereri de reziliere a contractului, deoarece acesta a încetat la data de 16.02.2005, prin ajungerea la termen. Tribunalul arbitral nu observat că pârâta a acceptat să-i fie livrate produsele și peste acest termen și nici că aceasta a prelungit termenul limită pentru reexport până la dat de 28.08.2005. Reclamanta a mai arătat că a invocat excepția de neexecutarea a contractului, astfel refuzul de a executa și următoarele 17 seturi a fost dictat de faptul că pârâta a refuzat să-și îndeplinească obligația de plată a celor 3 seturi executate și livrate. Prejudiciul patrimonial pe care Tribunalul arbitral 1-a stabilit ca fiind suferit de pârâtă, pentru neexecutarea de către reclamantă tuturor seturilor de produse prevăzute în contract, încalcă art.1068 cod civil, deoarece nu este cert și lichid.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta - Mecanică SA care solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul:
- anulării Hotărârii arbitrale nr.3/7 martie 2008, pronunțată de Tribunalul arbitral a Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu;
- să fie obligată pârâta la plata către reclamată a sumei de 30.403,65 lei cu titlu de contravaloare marfă și 5.829,00 lei cu titlu de dobânzi de întârziere legale aferente;
- să respingă cererea reconvențională introdusă de - SRL;
- să dispună acordarea cheltuielilor de judecată făcute în procesul arbitral, corespunzător pretențiilor admise.
Fără cheltuieli de judecată.
În motivele de recurs se arată în esență că:
În ce privește cererea de anulare a Hotărârii arbitrale nr.3/7 martie 2008 pe motiv de caducitate, motiv prevăzut de art.364 lit. e Cod procedură civilă. Tribunalul arbitral a fost legal constituit la data de 31.07.2007 și nu în 21.08.2008, cum greșit a reținut instanța de fond și de aici începe termenul maxim de 7 luni, termen în care este cuprinsă și prelungirea de drept de 2 luni prevăzută de art.353 ind.3 alin.5 coroborat cu art.360 ind.3 Cod pr.civilă pentru numirea supraabitrului.
În această situație termenul maxim de 7 luni în care trebuia pronunțată hotărârea arbitrală s-a împlinit la 29.02.2008, ori Hotărârea arbitrală nr.3 a fost pronunțată în 07.03.2008, peste termenul maxim de 7 luni prevăzut de lege.
În ce privește cererea de anulare a hotărârii arbitrale nr. 3/7.03.2008 pe motive de încălcare a dispozițiilor imperative ale legii, motiv prevăzut de art. 364 lit. i Cod pr.civilă se arată că motivarea instanței de fond potrivit căreia motivele încălcării prevederilor imperative ale art. 1020, 1021 și 1086 Cod civil nu pot fi primite, deoarece se invoca de fapt greșita soluționare a fondului dreptului, iar acțiunea în anulare a unei hotărâri arbitrale nu reprezintă o cale de atac devolutivă nu poate fi pronunțată, deoarece ne-am afla în situația în care hotărârile arbitrale nu ar mai pute fi supuse controlului și astfel s-ar încălca prevederile imperative ale art. 366 alin. 1 Cod pr.civilă.
Referitor la cererea de obligare a pârâtei la plata către reclamantă a sumelor de 30.403,65 lei și 8.829,00 lei, se arată că sumele sunt corecte și datorate de pârâtă.
În ce privește cererea de respingere a cererii reconvenționale introdusă de pârâtă.
Se arată că, în mod greșit, Tribunalul arbitral a acordat pârâtei daune interese în suma de 26.125,35 lei, ca profit nerealizat și cost al restituirii materiei prime către firma din Italia, urmare a neexecutării a 17 seturi, fără să țină cont de prevederile imperative ale legii și de probele administrate în cauză și anume:
Conform art. 1021.civ. pârâta nu putea cere direct obligarea reclamantei la plata de daune-interese fără ca, în prealabil, să ceară obligarea acesteia la îndeplinirea obligației nerealizate (executarea celor 17 seturi) sau să ceară, în fața instanței, rezilierea contractului cu daune-interese.
Or, prin cererea reconvențională la acțiunea arbitrală, pârâta nu a cerut instanței obligarea reclamantei la îndeplinirea obligației nerealizate (executarea celor 17 seturi), sau rezilierea contractului cu daune-interese, ci direct daune-interese, ceea ce era inadmisibil.
Conform efectului special al principiului interdependenței și reciprocității contractelor sinalagmatice, așa cum s-a arătat și în întâmpinarea la cererea reconvențională și în concluziile scrise, reclamanta a invocat EXCEPȚIA DE NEEXECUTARE. Conform efectului acestui principiu, obligația părților trebuie executată simultan în lipsă de stipulație contrară, astfel încât partea care și-a executat obligația sau este să o execute, poate ridica excepția de neexecutare.
Astfel, se susține că, refuzul reclamantei de realizare și a următoarelor 17 seturi de repere prevăzute în Anexa nr.1 la contractul nr. 047/2004 a fost dictat de faptul că, cu toate insistențele reclamantei, pârâta nu și-a îndeplinit nici până la acea dată obligația de plată a celor 3 seturi executate și livrate, pentru care și Tribunalul arbitral a constatat obligația de plată în sarcina pârâtei, obligație de plată care era exigibilă după 30 de zile de la livrarea fiecărui set.
Prejudiciul patrimonial, pe care tribunalul arbitral l-a stabilit ca fiind suferit de pârâtă pentru neexecutarea de către reclamantă a tuturor seturilor de produse prevăzute în contract, încălca prevederile art. 1068.civ. deoarece nu era cert și lichid.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, în temeiul prevederilor art. 366 alin.2 Cod pr.civilă, curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Potrivit Codului d e procedură civilă, desființarea hotărârilor arbitrale, în temeiul art. 364 din cod, se poate face în situația în care sunt întrunite cerințele enumerate limitativ de legiuitor la literele a) până la i) ale acestui articol.
Recursul este o cale extraordinară de atac reglementată de Titlul V al Codului d e procedură civilă și poate fi exercitat numai în condițiile expres prevăzute de cod.
În ce privește primul motiv de recurs, curtea constată că, în baza prevederilor art. 353 ind. 3 alin. 6 "Trecerea termenului arbitrajului nu poate fi motiv de caducitate în afara cazului în care una dintre părți a notificat celeilalte părți și tribunalului arbitral până la primul termen de înfățișare că înțelege să invoce caducitatea.
În speță, nu s-a făcut dovada unei astfel de notificări.
Cu referire la al doilea motiv de recurs privitor la încălcarea dispozițiilor imperative ale legii (art. 364 lit.i), curtea constată că dispozițiile art. 366 alin. 1 Cod pr. civilă, potrivit căruia instanța judecătorească se pronunță și în fond în limitele convenției arbitrale, această pronunțare în fond trebuie circumscrisă celorlalte condiții și în mod special motivelor prevăzute de art. 364 literele a-h și îndeosebi litera i, care se referă la încălcarea dispozițiilor imperative ale legii. Se constată că acest motiv a fost invocat ca apărare atât în fața tribunalului arbitral, cât și în cazul acțiunii în anulare.
Tribunalul arbitral s-a pronunțat în sensul că formularea unei cereri de reziliere a contactului nu se mai justifică, deoarece a încetat la data de 16.02.2005, prin ajungerea la termen.
În mod corect s-a pronunțat de altfel și tribunalul Sibiu, care a apreciat că prin analiza îndeplinirii acestei cerințe se tinde la rejudecarea în fond a cauzei când formularea art. 364 lit. i Cod pr.civilă privește dispozițiile imperative ale legii și nu aspecte care pot fi interpretate în cadrul judecării cauzei.
De altfel, asupra acestor aspecte, tribunalul arbitral s-a pronunțat arătând că răspunderea contractuală pentru neexecutarea corespunzătoare a contractului nu este condiționată de rezilierea acestuia.
Critica privitoare la acordarea de daune-interese fără a se ține cont de probele administrate în cauză, este neîntemeiată, atâta timp cât s-au administrat probe în fața tribunalului arbitral, inclusiv printr-o expertiză contabilă realizată în condiții de contradictorialitate.
În mod corect judecătorul Tribunalului Sibiua apreciat că motivul de anulare a hotărârii prevăzut de art. 364 lit. i Cod. pr.civilă este circumscris încălcării principiilor fundamentale ale litigiului arbitral și nu privește criticile aduse modului de soluționare a fondului dreptului.
Față de acestea, curtea constată că hotărârea comercială atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, va fi respins recursul reclamantei - Mecanică SA.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta - Mecanică SA împotriva sentinței comerciale nr. 1757/C/15 oct.2008 a Tribunalului Sibiu.
Obligă reclamanta să achite pârâtei suma de 1100,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.01.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Th.
Ex. 2/10.03.2009
Jud. fond:
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
ÎNCHIERE
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Judecător
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de - MECANICĂ SA împotriva Sentinței comerciale nr.1757/C/15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Judecător declară că se află în incompatibilitate legală.
CURTEA DE APEL
Având în vedere că doamna judecător se află în incompatibilitatea legală.
DISPUNE
Constituirea legală a completului de judecată prin includerea judec
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
ătorului de serviciu conform planificării de permanență, respectiv judecător - -.
Pronunțată în ședința publică 28 ianuarie 2009.
Președinte, Grefier,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
INCHEIEREA COMERCIALĂ NR. 2/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea formulată de d-na judecător privind incompatibilitatea acesteia în soluționarea dosarului - declarată în ședința publică din 28 ianuarie 2009, aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia Secția Comercială.
CURTEA DE APEL
Având în vedere actele și lucrările dosarului, constată că doamna judecător este incompatibilitatea legală, față de faptul că din completul de arbitraj care a pronunțat Hotărârea nr.3 din 7 martie 2008 în Dosar nr.7/2007 a făcut parte arbitrul.
DISPUNE
Constată incompatibilitatea legală a d-nei judecător în soluționarea dosarului nr-.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Doina Hârceagă, Marius Irimie, Gilica Popescu