Acțiune în anularea hotărârilor arbitrale. Sentința 99/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 354/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
SENTINȚĂ COMERCIALĂ Nr. 99
Ședința publică de la 06 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER ---
Pe rol pronunțarea în cauza privind pe petenta SC SRL în contradictoriu cu intimata SC SRL având ca obiect acțiune în anulare.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 30 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data 6 iunie 2008 când în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA
Prin sentința arbitrală nr.106/21.05.2007 pronunțată de Tribunalul arbitral al Curții de arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, s-a admis în parte acțiunea înregistrată sub nr.1211/02.12.2005, formulată de reclamanta B împotriva pârâtei comuna, județul
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei ca urmare a derulării contractului de asociere în participațiune nr. încheiat între părți următoarele sume:
- 367.573,31 lei (RON) reprezentând suma cu care reclamanta a finanțat pârâta în campania agricolă 2004 - 2005, care nu a fost rambursată de aceasta din urmă prin livrarea unor cantități suficiente de;
- 62.681.45 lei (RON) dobânzi și comisioane bancare;
- 10.497 lei cheltuieli de arbitraj.
În motivarea sentinței s-a reținut în esență că între părțile în litigiu s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. conform căruia reclamanta s-a obligat să contribuie cu costurile de producție, în mod concret să asigure pârâtei o finanțare maximă de 351.008,20 dolari SUA, iar pârâta să utilizeze terenul de 1.243,20 ha respectiv de a obține de pe această suprafață o recoltă profitabilă.
Punerea la dispoziția pârâtei a sumei la care s-a obligat reclamanta urma să se facă prin plata "input-uri" necesare cultivării cu a suprafeței menționate mai sus treptat și progresiv în condițiile stabilite de părți în Anexa 3 la contract.
În speță s-au administrat proba cu acte, interogatorii, două expertize: una tehnică de specialitate și cealaltă contabilă.
Având în vedere probatoriile administrate și analizând competent și la obiect relația contractuală stabilită între părți prin contractul de asociere în participațiune, obligațiile și răspunderile stabilite pentru fiecare parte prin clauzele contractului, culpa fiecărei părți în neexecutarea întocmai a contractului, tribunalul arbitral a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței arbitrale nr.106/21.05.2007, a formulat acțiune arbitrală pârâta întemeiată pe dispozițiile art.342 alin.1 lit.e, f și i Cod procedură civilă.
Arată astfel că sentința i-a fost comunicată după mai mult de 6 luni ceea ce fac aplicabile în speță dispozițiile art.342 alin.1 lit.e Cod procedură civilă.
În ce privește aplicarea dispozițiilor art.342 alin.1 lit.f și i, consideră că acestea sunt aplicabile speței numai din simpla analiză între petitul cererii sale și dispozitiv.
Din punct de vedere procedural consideră că în mod greșit arbitrul ce a soluționat cauza ca răspuns la apărarea sa că nu ar datora suma pretinsă de reclamantă și că aceasta trebuie să se îndrepte împotriva asiguratorului, acesta a apreciat că apărările sale nu pot fi luate în considerare deoarece nu a formulat cerere reconvențională.
Face apoi ample apărări pe fond considerând că soluția este greșită datorită faptului că nu s-a analizat corect natura contractului încheiat între cele două societăți, pe care petenta îl consideră a fi un contract de finanțare de producție, motivând amplu de ce consideră că aprecierea sa este cea corectă.
Mai invocă în apărarea sa excepția de neexecutare a contractului, reclamanta neexecutându-și parțial obligațiile contractuale.
Pe fond face o analiză amplă a obligațiilor asumate de reclamantă în contract și modul cum acestea au fost îndeplinite.
Considerând că însăși reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, că în plus societatea sa s-a confruntat cu situații de forță majoră, că deși vorbește de un prejudiciu reclamanta nu l-a dovedit, că a fost nevoită să folosească fonduri proprii pentru acoperirea unor cheltuieli ce cădeau în sarcina reclamantei, și pe care în final le-a asigurat din producție, pentru toate cele arătate consideră că în mod nejustificat a fost obligată la plata sumelor prin sentința atacată.
astfel admiterea acțiunii în anulare, anularea sentinței atacate și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin întâmpinare cere respingerea acțiunii în anulare ca nefondată. Precizează că în mod greșit petenta a indicat în acțiune art.342, în realitate articolul care reglementează statutul acțiunii arbitrale este art.364 lit.a-i din Codul d e procedură.
Motivează amplu și la obiect faptul că în speță nu se aplică nici una din dispozițiile legale invocate. Astfel, în ce privește critica bazată pe art.364 lit.e arată că aceasta nu poate fi primită atâta timp cât însăși pârâta - petentă în cauza de față a fost cea care a contribuit la prelungirea procesului, așa cum prevăd dispozițiile art.3533alin.6 Cod procedură civilă.
În legătură cu natura contractului motivează că acesta este un contract de asociere în participațiune în cadrul unui program de producție cu finanțare externă și în niciun caz aspectele invocate de petentă cu privire la caracterul acestui contract nu sunt cele care să fi avut vreo relevanță în soluționarea pricinii.
Dimpotrivă, tot timpul derulării acestuia, pârâta nu a avut niciun fel de obiecție cu privire la natura contractului încheiat între părți, societatea sa ca reclamantă în fața tribunalului arbitral și-a respectat obligațiile asumate și a răspuns tuturor solicitărilor pârâtei până la momentul în care aceasta nu a mai dorit acest lucru, fapt ce ar explica motivul pentru care nu s-a atins nivelul de participare anticipat sub aspectul asigurării cheltuielilor necesare pentru cultura grâului.
Mai arată că nu are niciun temei susținerea petentei în legătură cu faptul că suma pe care a cerut-o de la aceasta prin acțiune, ar fi trebuit să o solicite asiguratorului, deoarece la întocmirea dosarului pentru daune, necesar la baza contractului de asigurare a recoltei, societatea de asigurare nici nu a vrut să discute acest lucru, deoarece petenta a refuzat accesul reprezentanților societății de asigurări la tarlalele cu culturi de asigurate pentru efectuarea inspecției de risc, fapt considerat de ca o încălcare a clauzelor contractuale, element suficient pentru lipsirea de efect a contractului de asigurare privitor la petentă. Acesta a fost motivul pentru care nu s-a putut îndrepta cu acțiune în pretenții la pentru sume pe care le-a pretins prin acțiune de la petentă.
Menționează că la dosar există dovezi concrete a ceea ce susține.
Referitor la faptul că din neglijența sa, reclamanta nu și-a putut acoperi prejudiciul cauzat în urma dezastrelor naturale din fondurile statului acordate, susținerea în acest sens a petentei, nu are suport legal deoarece producătorul trebuia să fie asigurat și culpa așa cum a arătat aparține În plus, obținerea acestor despăgubiri de la stat nu era obligația sa, ci problema trebuia rezolvată în cadrul raporturilor dintre agricultori și direcțiile agricole județene.
Pentru cele arătate cere respingerea acțiunii în anulare ca nefondată.
În termenul de pronunțare acordat de instanță ambele părți depun la dosar concluzii scrise, petenta în sensul admiterii acțiunii în anulare, intimata în sensul respingerii.
Față de cele de mai sus Curtea constată că acțiunea în anulare este nefondată pentru următoarele considerente:
Este cunoscut faptul că desființarea hotărârilor arbitrale are un caracter cu totul special și nu se bazează decât pe prevederile exprese ale art.364 lit.a-i, care nu au în vedere soluția pe fond propriu-zisă, cazurile în care o hotărâre arbitrală poate fi desființată în condițiile invocate, fiind restrictiv și limitativ prevăzute de lege și nu presupun o examinare devolutivă a cauzei.
În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile textelor de lege menționate nu se mai trece la analizarea pe fond a sentinței atacate.
Petenta și-a întemeiat acțiunea arbitrală invocând dispozițiile art.364 pct.1 lit.e, f și i Cod procedură civilă, dintr-o eroare de dactilografiere fiind trecut art.342.
Trecând la analiza celor trei motive invocate, Curtea reține că petiționara invocă în prezenta acțiune în anulare dispozițiile art.364 lit.e, f și i Cod procedură civilă în mod expres referindu-se la faptul că: hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art.3533Cod procedură civilă; tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii.
Analizând hotărârea arbitrală în raport de textele de lege invocate, Curtea reține că arbitrajul la constituirea sa a respectat întocmai regulile de procedură arbitrală ale Curții de arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, arbitrul care a soluționat cauza fiind cel ales de însăși petenta de astăzi (pag.55).
În cauză pe lângă proba cu înscrisuri s-au efectuat două expertize: una tehnică de specialitate și una contabilă și s-a administrat proba cu interogatoriu, toate aceste probatorii ducând la soluționarea cauzei într-un termen mai, la care au contribuit și cererile părților care au efectuat obiecțiuni la cele două expertize la care experții au trebuit să răspundă, deci întârzierea a fost justificată din punct de vedere procedural și cu respectarea întocmai a dispozițiilor art.3533alin.3, 4 Cod procedură civilă.
În plus conform art.3533alin.(6) depășirea termenului în care arbitrajul trebuia finalizat nu constituie motiv de caducitate a acestuia în lipsa notificării din partea petentei care, așa cum s-a reținut, a contribuit și ea la prelungirea procesului.
Hotărârea arbitrală cuprinde toate motivele ce au stat la baza pronunțării ei, situație în care dispozițiile art.364 lit.f nu-și au aplicabilitate deoarece la pronunțarea sentinței instanța arbitrală a analizat fiecare capăt de cerere din acțiune, stabilind în baza probatoriilor administrate culpa fiecărei părți în executarea contractului încheiat, stabilind astfel conform celor două expertize sumele pe care pârâta în mod legal le datorează reclamantei. S-a mai analizat de asemenea și faptul că de-a lungul procesului reclamanta a renunțat la unele capete de cerere situație în care acțiunea a fost admisă în parte.
Petenta nu dovedește în niciun fel aplicarea acestui text de lege în condițiile în care are calitatea de pârât în acțiunea arbitrală și într-adevăr nu face dovada că a formulat o cerere reconvențională și în ce mod cererea sa a fost admisă parțial.
Simpla susținere că reclamanta trebuia să se îndrepte împotriva societății de asigurări, nu înseamnă că sunt aplicabile dispozițiile art.364 lit.f Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât nu precizează ce text de lege a fost încălcat în această situație.
Curtea consideră astfel că sub acest aspect cu referire și la motivele invocate în baza art.364 lit.i, prin motivarea amplă, competentă și de un înalt profesionalism, a sentinței arbitrale, nu se încalcă nicio normă imperativă a legii.
Fără a considera că adăugăm la motivarea în drept făcută în sentința arbitrală, ci ținem doar să precizăm că achiesăm la aceasta, Curtea reține că din motivarea sentinței arbitrale bazată pe probatoriile administrate în cauză respectiv acte și cele două expertize financiar contabilă și tehnică de specialitate rezultă că în speță contractul este unul de asociere în participațiune, pe care părțile l-au semnat fără obiecțiuni și că potrivit art.969 cod civil acesta trebuia respectat întocmai.
Referitor la asigurare reclamanta a respectat dispozițiile art.20 din contract care prevăd că "în cazul apariției unei pierderi care a fost acoperită prin asigurare, valoarea egală va fi creditată asociatului secundar, după recuperarea cheltuielilor asiguratului principal".
Cum petenta nu dovedește în niciun fel în ce constă încălcarea ordinii publice, bunele moravuri și nici care sunt acele dispoziții imperative ale legii care au fost încălcate, Curtea nu poate trece la analizarea pe fond a sentinței atacate, condițiile restrictive și limitative ale legii, neputând impune o examinare devolutivă a cauzei.
Ori, față de cele de mai sus, Curtea reține că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art.364 pct.1 lit.e, f și i Cod procedură civilă invocate.
Astfel fiind, față de cele arătate, Curtea reține că petiționara nu a putut face dovada că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.364 lit.e, f și i Cod procedură civilă situație în care acțiunea în anulare urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea în anulare formulată de petenta cu sediul ales în B,--19, cam.413, sector 3, la avocat, în contradictoriu cu intimata B cu sediul în B,-, sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2008.
Președinte,
- -
Grefier,
---
Red.Jud. - 23.06.2008
Tehnored. - 25.06.2008
Nr.ex.: 4
Președinte:Alecsandrina RădulescuJudecători:Alecsandrina Rădulescu
