Acțiune în concurența neloială. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 71/2009
Ședința publică de la data de 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 2: Loredana Albescu
Grefier - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind cererea de repunere pe rol a apelului promovat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr. 1368/COM din 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect acțiune în concurența neloială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile, respectiv apelanta - reclamantă - - SRL și intimata - pârâtă .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la filele 25-26 dosar se află depuse dovezile de achitare a taxei judiciare de 336 lei și a timbrului judiciar de 3 lei, după care:
Instanța constată că cererea formulată de recurenta-reclamantă de repunere pe rol a cauzei a fost legal timbrată și în consecință o încuviințează în temeiul art.245 Cod procedură civilă.
Totodată, având în vedere că nu sunt cereri de formulat în cauză sau alte chestiuni prealabile, iar apelanta, prin cererea aflată la fila 23 dosar, a solicitat judecata în lipsă conform dispozițiilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată, păstrând-o în pronunțare.
-deliberând-
Asupra apelului în materială comercială de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1363/COM/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanta P N în contradictoriu cu pârâta.
În motivare au fost reținute următoarele:
Cererea reclamantei viza obligarea pârâtei la plata sumei de 2134,9 lei, reprezentând c/val bunurilor neachitate și 3000 lei, cu titlu de daune.
Pârâta a avut calitatea de angajat al reclamantei în perioada 1.09.2003-16.10.2005, în cadrul societății reclamante fiind angajată și în funcția de responsabil de marketing.
La data de 17.10.2005 pârâta a înființat - CONF SRL, în obiectul de activitate fiind trecută ca activitate principală codul 1823 - respectiv fabricarea de articole de lenjerie de corp.
Potrivit dispozițiilor art.2 din Legea nr.11/1991, constituie concurență neloială orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor precum și de efectuare a prestărilor de servicii.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză(filele 24-29 dosar) rezultă că modelele produse de societatea al cărei asociat unic este pârâta, nu satisfac criteriul de identitate așa cum este definit acesta prin Legea nr.129/1992.
În condițiile în care tehnologiile de fabricație utilizate de reclamantă și societatea pârâtei nu constituie un secret de fabricație, că modul de găsire a clienților de către cele două societăți este un mod uzual prin prezentarea produselor direct firmelor care le comercializează, că scăderea livrărilor reclamantei către patru societăți care au stabilit raporturi comerciale cu - CONF SRL nu poate fi imputată unei anumite strategii comerciale secrete a pârâtei, instanța constată că în cauză nu s-a făcut dovada vreunor acte de concurență neloială din partea pârâtei.
În concluzie, prejudiciul suferit de reclamantă și evaluat de expert la suma de 783 lei nu poate fi imputat pârâtei, în cauză nerezultând că poziția reclamantei pe piață a fost afectată de o activitate a pârâtei contrară uzanțelor comerciale.
În termen legal a declarat apel reclamanta, criticând sentința pentru următoarele motive:
4. Instanța a făcut o greșită apreciere a probatoriului administrat în cauză.
În dezvoltarea acestui motiv, a arătat apelanta că nu s-a observat contextul în care s-au săvârșit actele de concurență neloială, modul de găsire a clienților practicat de pârâtă, constituie de fapt o racolare a clientului.
De asemenea, calitatea de angajată a pârâtei în cadrul firmei i-a permis acesteia accesul la informații confidențiale privitoare la adresele clienților, numere de telefon, volum de vânzări, discount-uri acordate pe baza cărora și-a deschis o societate cu obiect de activitate similar, care desfășoară activități concurențiale.
A mai susținut apelanta că prejudiciul cauzat se reflectă în pierderea clientului și scăderea vânzărilor.
Și raportul de expertiză efectuată în cauză, plus suplimentul a relevat, pe baza analizei listei de clienți comuni ai celor două societăți, scăderea vânzărilor lacei trei cliențicomuni după data de 19.10.2005 pe o perioadă de 6 luni, cu suma de 39.145,48 lei.
Expertul a identificat tot pentru respectiva perioadă un număr de șapte clienți comuni.
2. La pronunțarea hotărârii, instanța nu a avut în vedere înscrisurile depuse în susținerea cererii, respectiv lucrarea de licență întocmită de pârâtă în care aceasta a folosit, fără acordul conducerii societății, date esențiale ale societății.
3. În mod greșit a respins instanța proba cu martori, ca nefiind concludentă, probă solicitată în dovedirea faptelor de concurență neloială; actualii angajați ai pârâtei au fost anterior angajații reclamantei, care și-au dat demisia la foarte scurt timp de la intrarea pe piață a societății administrate de pârâtă.
4. Instanța a respins acțiunea raportându-se doar la dispozițiile art.2 din Legea nr.11/1991, fără a lua în considerare și dispozițiile art.4 lit. G).
Examinând sentința apelată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
Concurența se definește ca un ansamblu de reguli care cârmuiesc competiția întreprinderilor pentru câștigarea sau conservarea clientului, în condiții oneste, cu reprimarea modalităților abuzive.
Libertatea de a participa la schimburile economice constituie un drept recunoscut de lege, care nu poate fi discreționar și impune satisfacerea unor condiții economice, legale, morale, compatibile schimburilor de mărfuri și servicii.
Caracterul ilicit al concurenței se stabilește în funcție de un ansamblu de elemente, care cuprind conținutul actului, mijloacele folosite, influența asupra vieții economice.
Deși cererea se referea la comiterea mai multor fapte contrar uzanțelor "cinstite" în activitatea comercială, prima instanță a restrâns obiectul analizei faptelor de concurență neloială doar la a constata că modelele produse de societatea al cărei asociat unic este pârâta, nu satisfac criteriul de identitate, astfel cum este definit prin legea nr.129/1992, modul de găsire al clienților este unul uzual și că scăderea livrărilor nu este în directă legătură cu vreo strategie comercială secretă a pârâtei.
Conform dispozițiilor art.2 din legea nr.11/1991, constituie concurență neloială, orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea comercială sau industrială. Aceste practici se materializează prin diferite activități enumerate la art.4 și 5 din lege și care vizează competiția în extragerea și captarea prin mijloace neoneste a clientului agentului economic legal.
În speță, apelanta-reclamantă a prezentat în acțiune o serie de acte și fapte în sprijinul dovedirii raportului juridic de concurență, folosindu-se de proba cu înscrisuri și expertiză.
Se constată că probatoriile administrate au justificat susținerile apelantei-reclamante. Astfel, faptele de concurență neloială s-au consumat prin angajarea de salariați ai societății reclamante, captarea unei părți a clientului acesteia, urmare a folosirii de către pârâtă a bazei de date și informații confidențiale la care aceasta a avut acces în virtutea funcției pe care a deținut-o în cadrul societății, acea de secretară și apoi responsabil marketing(vezi raportul de expertiză și suplimentul).
Așa încât, solicitarea apelantei-reclamante de acordare daune patrimoniale, în temeiul dispozițiilor art.9 din Legea nr.11/1191 este întemeiată, iar suma solicitată este de natură a asigura o reparație echitabilă și rezonabilă a prejudiciului cauzat de către pârâtă.
Pe cale de consecință, urmărind cele expuse, va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată, conform dispozitivului.
În temeiul culpei procesuale, văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, va îndatora intimata-pârâtă și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, onorariu expertiză, respectiv taxele de timbru de la fond și din apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Admite apelul promovat de reclamanta - SRL cu sediul în P N,-, județul N împotriva sentinței civile nr. 1368/COM din 9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - pârâtă cu domiciliul în mun. P neamț,-, -.2,.74, județul
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3000 lei cu titlu de daune.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7.789 lei, cheltuieli de judecată la instanța de fond și apel.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.sent.
Red.dec..-
Tehnored.Fl.B-5 ex.
17.12.2009
Președinte:Claudia PopescuJudecători:Claudia Popescu, Loredana Albescu
