Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 1008/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1008/2009
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta A prin lichidator judiciar împotriva Sentinței comerciale nr. 298/F din 6 octombrie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei reclamante A I, prin care solicită și judecarea în lipsă.
Curtea, respinge ca inadmisibilă în recurs procedura înscrierii în fals. Având în vedere actele dosarului și cererea de judecare în lipsă, constată cauza în stare de judecare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința comercială nr. 298/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr- a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională -societate în insolvență, reprezentată prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională SRL A
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta și în consecință:
S-a constatat că prin Contractul sub semnătură privată nr. 7/19.12.2000 pârâta a vândut reclamantei imobilul situat în A I, Str. -, - 14,.21, înscris în CF nr. 13463 I, nr. top. 2890/1/1/XX/1, de sub constând în: subapartamentul nr.1, compus din holul nr.1, bucătăria nr. 2, în suprafață totală de 14. având cota de bunuri indivize 1,3/100 și 4,04/610 teren.
S-a constatat că reclamanta a achitat integral prețul imobilului mai sus menționat.
A fost obligată pârâta să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare în forma autentică cu privire la imobilul mai sus menționat, iar în caz de refuz prezenta hotărâre va ține loc de act de vânzare-cumpărare.
S-a dispus Serviciului de Carte Funciară din cadrul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A să întabuleze imobilul pe numele reclamantei în cotă de 1/1 părți, cu titlu de cumpărare, după rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/19.12.2000 invocat de reclamantă a fost încheiat cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de art. 948 din Codul civil.
Astfel, obiectul acestuia a fost determinat, precizându-se denumirea imobilului și locul unde este situat, aceste elemente fiind suficiente pentru expertul topo în vederea identificării acestuia cu date de carte funciară.
Deși a susținut că prețul de 22.477.225 lei Rol stabilit prin contract este derizoriu, lichidatorul judiciar nu a făcut nici o dovadă în acest sens și nu a precizat în concret care ar fi elementele pe baza cărora prețul stabilit în urmă cu 9 ani ar putea fi considerat derizoriu.
În ceea ce privește cauza contractului, potrivit dispozițiilor art. 967 din Codul civil aceasta este prezumată valabilă până la proba contrarie și care în speță nu a fost făcută.
Afirmația lichidatorului judiciar în sensul că prin acel contract s-a urmărit de către ambele părți contractante sustragerea bunului din patrimoniul debitoarei și falimentarea acesteia s-a reținut că nu a fost dovedită, astfel că nu poate fi luată în considerare și în consecință nu sunt aplicabile dispozițiile art. 61 lit. c) din Legea nr. 64/1995.
În speță nu se pune problema culpei personale a lichidatorului judiciar pentru nepredarea actelor trebuitoare reclamantei în vederea întabulării dreptului de proprietate asupra imobilului ce a făcut obiectul acelui contract de vânzare-cumpărare ci însăși culpa pârâtei ca și parte contractantă, astfel că este lipsit de orice relevanță momentul la care lichidatorul judiciar a fost desemnat în această funcție și faptul că nu i-a fost predată gestiunea averii debitoarei sau actele contabile ale acesteia.
Faptul că asupra imobilului a fost instituită o ipotecă de către a Municipiului A nu este de natură să afecteze valabilitatea contractului încheiat cu reclamanta întrucât acea sarcină a fost înscrisă după mult timp de la data încheierii acestuia, respectiv în anul 2007, iar condițiile de valabilitate a unui act juridic se examinează în funcție de situația existentă la data încheierii acestuia. ( fila 29).
Nulitatea absolută a actului invocat de reclamantă, pe motiv că prin cumpărarea activelor debitoarei la prețuri derizorii, dublată de dispariția banilor din conturile societății din culpa fostului administrator, a fraudat legea și a lezat implicit interesele legitime ale creditorilor SC SA care se află în imposibilitatea recuperării creanțelor, de asemenea nu a fost reținută în absența oricăror dovezi.
Aspectele invocate de pârâtă cu privire la inexistența ca persoană a numitului Sh. - fostul administrator social al pârâtei sau la semnarea în fals a contractului, motivat de faptul că la acea dată administratorul social al acesteia nu se mai afla în România, s-a constatat că nu au fost dovedite.
Din informațiile comunicate de la ORC de pe lângă Tribunalul Alba reiese că susnumitul a fost desemnat în funcția de administrator social al pârâtei la data de 11.10.2000 iar din declarația depusă în copie la dosar de aceeași instituție reiese că specimenul de semnătură a fost dat de către acesta în fața unui notar public, astfel că pentru a face dovada falsului pârâta trebuia să urmeze procedura de înscriere în fals cu privire la acesta, ceea ce nu a făcut.
Din declarațiile celor doi martori propuși de pârâtă, în sensul că administratorul irakian nu a fost niciodată văzut de aceștia la sediul societății și nici în adunările generale, nu s-a putut deduce fără dubiu că acea persoană nu a existat în realitate, în condițiile în care din adresa nr. -/7.09.2007 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Oficiul Român Pentru Biroul Județean A rezultă că potrivit evidențelor deținute de această instituție, susnumitul figurează cu ultima intrare în România la data de 1.12.1999 prin Aeroportul - B dar nu figurează ieșit din România până în prezent.
Reclamanta a precizat în mod expres că temeiul juridic al acțiunii formulate îl reprezintă dispozițiile art. 22 și 24 din Decretul Lege nr. 115/1938, care reglementează acțiunea în prestație tabulară și care este o acțiune imprescriptibilă, astfel că excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă s-a constatat că nu este aplicabilă în speță.
Acțiunea formulată de reclamantă, s-a arătat că este o veritabilă acțiune în prestație tabulară întrucât a avut ca obiect însăși vânzarea unui imobil construcție și nu doar promisiunea de a încheia în viitor un contract de vânzare-cumpărare cu privire la acesta.
Întrucât imobilul constă într-o construcție, forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare nu era obligatorie, această formă fiind obligatorie potrivit Legii nr. 18/1991 doar pentru înstrăinarea terenurilor, astfel că dreptul de proprietate s-a transmis la data încheierii contractului fără nici o altă formalitate.
Întrucât imobilul nu a fost identificat în contract cu date de carte funciară, reclamanta s-a aflat în imposibilitatea de a-l întabula pe numele său, acesta fiind motivul pentru care a solicitat pârâtei actele trebuitoare în vederea întabulării iar în condițiile refuzului acesteia a formulat prezenta acțiune.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel, recalificat prin Încheierea de ședință din 18 2009 drept recurs (fila 15), pârâta reclamantă reconvențională A prin lichidator judiciar MANAGER CM solicitând în principal casarea și trimiterea spre rejudecare, iar pe fond respingerea acțiunii principale formulată de SC SRL și admiterea cererii reconvenționale formulată de SA.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că obiectul cauzei fiind prestația tabulară, competența de judecare a cauzei revenea secției civile din cadrul Tribunalului Alba.
Pe fondul cauzei pârâta susține că, Contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/19.12.2000 este întocmit în fals întrucât ștampila societății nu a fost predată, iar fostul administrator cetățean irakian este posibil să nu fi fost pe teritoriul României la data semnării și întocmirii contractului, aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor - cenzori și secretara societății - care nu l-au cunoscut pe administrator.
Mai susține că vânzarea nu era valabilă întrucât nu a existat acordul Administrației Finanțelor Publice A care avea o ipotecă legală pentru suma de 2.094.381 lei, iar nimeni din cadrul societății nu l-a văzut pe administratorul irakian care figurează cu ultima intrare în România la data de 1.12.1999.
Recurenta învederează că sentința atacată afectează în primul rând interesele creditorilor societății care în procent de 90 % sunt instituțiile bugetare, iar față de nepredarea ștampilei și documentelor societății, după intrarea în procedura insolvenței s-au putut întocmi în fals de către foștii conducători ai societății orice documente.
Intimata SC SRL AIa solicitat prin întâmpinare respingerea căii de atac și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică (fila 13).
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de pârâta reclamantă reconvențională raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea de apel constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Critica recurentei privind necompetența materială a secției comerciale a Tribunalului Alba raportat la obiectul cauzei - prestație tabulară - este neîntemeiată întrucât potrivit art. 11 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic are printre atribuții judecarea proceselor și cererilor de natură judiciară aferente procedurii insolvenței, iar obiectul cauzei deduse judecății îl reprezintă stabilirea situației juridice a unui imobil din masa societății falite, iar asupra unei eventuale ieșiri a acestuia de la masa credală competent să se pronunțe este judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba -secția comercială și de drept administrativ.
Judecătorul sindic a apreciat în mod temeinic că din probele administrate la dosar nu rezultă nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 7/19.12.2000, aspectele privind semnarea în fals a contractului întrucât administratorul social cetățean irakian nu s-ar fi aflat la data semnării contractului în România nefiind dovedite.
Potrivit art. 305.pr.civ. "În instanța de recurs cu nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor", astfel că aplicarea procedurii înscrierii în fals în faza de recurs este inadmisibilă întrucât procedeul presupune verificări de fapt, incompatibile cu structura recursului (a se vedea, Codul d e procedură civilă comentat și adnotat, Ed., B, 1994, pg. 492).
Deși susține că din declarațiile martorilor audiați reiese că administratorul social al SC SA nu a fost văzut niciodată de persoanele din societate și ultima intrare în România figurează la 1.12.1999, recurenta învederează în motivele de recurs că administratorul SH. a ridicat banii cash reprezentând prețul - în data de 20.12.2000 de la N, fapt ce ar contraveni normelor bancare.
Or, dacă acesta a ridicat bani în data de 20.12.2000 de la o bancă din C N, susținerile recurentei că la data semnării contractului, în 19.12.2000, deci cu o zi anterior, acesta nu era în țară este lipsită de fundament probator.
Potrivit art. 967 cod civil cauza contractului este prezumată ca reală până la proba contrară, or intenția de sustragere din patrimoniul pârâtei a banilor în dauna creditorilor nu a fost dovedită.
Nici critica recurentei privind prescrierea acțiunii în justiție formulată de reclamantă nu poate fi însușită de instanța de recurs întrucât acțiunea în prestație tabulară este imprescriptibilă.
Raportat la aceste considerente, curtea de apel constată că sentința atacată este legală și temeinică, la adăpost de criticile pârâtei, astfel că în baza art. 312.pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul promovat de A
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC " A" SA împotriva sentinței nr. 298/F/6.10.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Alba.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Th.
Ex.4/20.01.2010.
Jud fond
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta A prin lichidator judiciar împotriva Sentinței comerciale nr. 298/F din 6 octombrie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință, arătând că apelul este scutit de taxe și la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei reclamante A
CURTEA DE APEL
În deliberare, constată că sentința atacată a fost pronunțată de judecătorul sindic în materia insolvenței iar sentințele pronunțate de judecătorul sindic sunt supuse numai recursului, astfel că, recalifică calea de atac formulată de A din apel în recurs, sens în care
DISPUNE
cauza la completul de recursuri, în vederea soluționării de către completul legal constituit.
Pronunțată în ședința publică din 18 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Ioan Cibu
