Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 120/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSARUL NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 120
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Carmen Popescu
JUDECĂTOR 2: Angela Rădulescu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta - - C împotriva sentinței nr.173 din 17 martie 2009, pronunțate de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă - - C prin consilier juridic, lipsind intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic pentru apelanta reclamantă a învederat instanței că proprietarul terenului aferent Complexului din C este Consiliul Local C, sens în care s-a și modificat acțiunea, astfel încât solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 173 din 17 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - - C împotriva pârâtei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Conform art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor ce aparțin domeniului public și privat la care sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
În aceste condiții, cererea vizând dobândirea, prin uzucapiune, a unui drept de proprietate asupra unui bun aparținând domeniului privat al orașului C nu poate fi soluționată decât în contradictoriu cu titularul drepturilor și obligațiilor asupra acestui bun, respectiv unitatea administrativ - teritorială.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - - C, care a invocat nelegalitatea și netemeinicia și a susținut că primăria este entitatea care deținea terenul în momentul constituirii folosinței Agenții Județene de Turism D în vederea construirii Complexului. Față de excepția invocată, reclamanta a precizat acțiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauză a Consiliului Local În mod greșit nu s-a luat în considerare această cerere, încălcându-se art. 114 alin. 1, art. 132 alin. 1 și art. 134 Cod procedură civilă.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
Apelul este nefondat.
Potrivit art. 1, 2 și 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale, dreptul de proprietate publică sau privată aparține unității administrativ - teritoriale, în speță municipiului
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ - teritoriale sunt reprezentate în justiție, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Prin urmare, întrucât acțiunea formulată de apelanta reclamantă - - C vizează constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra unui teren atribuit în administrare fostei Agenții Județene de Turism D de către Consiliul Popular al municipiului C la data de 23.03.1968, calitate procesuală pasivă în cauză are municipiul C, ca unitate administrativ teritorială titulară a dreptului de proprietate pretins pierdut prin uzucapiune în favoarea reclamantei, iar municipiul C poate fi reprezentat în justiție de către primar.
Ca urmare, instituția primăriei nu are calitate procesuală pasivă, nefiind titularul dreptului dedus judecății, putând sta în proces doar în calitate de reprezentant al unității administrativ - teritoriale, așa cum corect a reținut instanța de fond.
Critica referitoare la încălcarea normelor de procedură este, de asemenea, nefondată.
Astfel, art. 114 alin. 1 Cod procedură civilă reglementează posibilitatea președintelui care primește cererea de chemare în judecată de a pune în vedere reclamantului să completeze sau să modifice cererea. Acest text nu își găsește aplicarea în speță, deoarece partea nu invocă o modificare la indicația președintelui care a primit acțiunea, ci o modificare formulată din inițiativa sa, nu doar după acordarea primului termen de judecată, ci chiar după închiderea dezbaterilor asupra fondului.
Art. 132 alin. 1 prevede, de asemenea, posibilitatea ca instanța să dea reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, caz în care se dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificatoare pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, numai că în speță nu s-a solicitat, iar instanța nu a acordat un astfel de termen și nu a prorogat prima zi de înfățișare ( așa cum e definită de art. 134 Cod procedură civilă: aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii).
De altfel, părțile au pus și concluzii în ședința publică din 10 martie 2009, așa încât primul termen de judecată a reprezentat în speță și prima zi de înfățișare, judecătorul fondului amânând doar pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc la data de 10.03.2009, pentru ca părțile să depună concluzii scrise, în temeiul prevederilor art. 146 Cod procedură civilă.
Ca urmare, în cauză, instanța nu a fost legal investită cu soluționarea cererii formulate la data de 11.03.2009, de modificare a acțiunii introductive.
Oricum, pentru argumentele expuse în precedent, bazate pe dispozițiile legii administrației publice locale și legii privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, Curtea constată că modificarea acțiunii în sensul introducerii în cauză, în calitate de pârât, a Consiliului Local al municipiului C nu este de natură să acopere excepția invocată, deoarece în speță interesează doar calitatea în care a fost chemată în judecată Primăria C: în nume propriu, ori de reprezentant al unității administrativ - teritoriale, doar unitatea administrativ teritorială având legitimare procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecății.
Totodată, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, soluția de respingere a acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale pasive face de prisos cercetarea în fond a pricinii, respectiv a motivelor de apel ce vizează fondul litigiului.
Față de considerentele expuse, Curtea va respinge apelul ca nefondat, potrivit art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta - - C cu sediul în C,-, Județul D, împotriva sentinței nr.173 din 17 martie 2009, pronunțate de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C cu sediul în C, str. -, nr.7, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 mai 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red./4 ex./15.06.2009
Jud.fond
Tehnored. / 12.06.2009
29 Mai 2009
Președinte:Carmen PopescuJudecători:Carmen Popescu, Angela Rădulescu
