Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 14

Ședința publică de la 20 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu

Judecător I -

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelanții ASOCIAȚIA și în contradictoriu cu intimat, având ca obiect acțiune în constatare, apel formulat împotriva sentinței civile nr. 207 din 28 martie 2005 pronunțată de Tribunalul Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelantul a depus concluzii scrise, prin serviciul Registratură și că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.03.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului comercial d e față.

Prin sentința civilă nr. 207 din 28 martie 2005 pronunțată de Tribunalul Vasluis -a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Asociația și, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de împrumut garantate prin gaj fără deposedare încheiate între și Asociația și autentificate de Biroul Notarului Public sub nr. 2639 din 23 decembrie 2003 și nr. 72 din 12 ianuarie 2004 și s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata capătului de cerere privitor la repunerea părților în situația anterioară.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 1187/2004, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâții Asociația - și, solicitând prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractelor de împrumut garantate prin gaj fără deposedare, autentificate sub nr. 2639 din 23.12.2003, respectiv sub nr. 72 din 12.01.2004, ambele încheiate de Biroul Notarului Public - V și să se dispună restabilirea situației anterioare a părților contractante.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul arată că este membru al Asociației -. În exercitarea obiectului său de activitate asociația a achiziționat, cu plata în rate, 86,577 acțiuni de la Ministerul Agriculturii și Alimentației conform contractului de vânzare -cumpărare de acțiuni nr. 52/08.11.2000. Termenul de plată al acțiunilor a fost stabilit la 10.11.2005, acțiunile urmând să se transmită membrilor asociației după achitarea lor integrală. Mai arată că deține un număr de 79.169 acțiuni dintr-un total de 146.737 acțiuni subscrise, reprezentând 79% din capitalul social al SC H

Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor convocată la 17.12.2003 și 29.12.2003 a hotărât contractarea a două împrumuturi, primul în sumă de v46.200 Euro, iar cel de-al doilea de 10.916 Euro și 27.414 USD, împrumuturi ce urmau a fi garantate cu vinul din stoc, acțiuni și alte bunuri și rambursate în termen de 45 de zile.

Președintele asociației a fost împuternicit pentru a duce la îndeplinire hotărârile luate cu ocazia celor două adunări generale.

La ședințele adunărilor generale interesele sale au fost reprezentate de în baza procurii speciale autentificate sub nr. 2823/17.12.2003.

Ulterior a aflat că cele două împrumuturi au fost contractate în numele asociației, în baza unor acte autentice, de la persoana fizică., membru în Consiliul director al asociației în condiții net dezavantajoase pentru împrumutată.

În această perioadă s-a încercat prin diferite manevre excluderea sa din asociație și deposedarea de acțiunile pe care le deține, acțiune pusă la cale chiar de împrumutătorul. Mai mult, a aflat de intenția președintelui asociației de a nu mai restitui la scadență sumele împrumutate, vizându-se modificarea structurii acționariatului în favoarea asociatului împrumutător, ceea ce s-a și întâmplat, interesele sale fiind grav afectate ca urmare a executării gajului asupra acțiunilor.

Motivele pentru care se solicită să se constate nulitatea absolută a contractelor de împrumut sunt următoarele: contractele au fost încheiate în baza unui mandat nelegal; au fost depășite limitele mandatului de către președintele asociației; clauza contractelor este ilicită.

Mandatul dat președintelui asociației este nelegal întrucât nu a fost încheiat în formă solemnă și a fost conceput în termeni generali, contractele de împrumut au fost încheiate în formă solemnă, astfel că și procura trebuia să aibă aceeași formă. În speță, se impunea cu necesitate redactarea unui mandat special pentru încheierea contractelor de împrumut care să indice natura operației juridice și obiectul acesteia.

Conform doctrinei și practicii judiciare, indiferent de felul mandatului, mandatarul este obligat să se încadreze în limitele împuternicirii primite de la mandant. Din analiza celor două contracte rezultă încheierea de către mandatar a unor acte juridice în afara limitelor împuternicirii date. Ambele contracte au fost încheiate în condiții net dezavantajoase pentru persoana juridică împrumutată, cu inserarea unor clauze penale în situația nerestituirii creditului la scadență.

Sumele obținute din împrumuturi nu au fost înregistrate în contabilitatea asociației și nici în cea a societății la care asociația era acționar majoritar, fiind folosite doar în mică măsură pentru realizarea scopului declarat.

Prin contractarea creditelor de la o persoană fizică care este membru al asociației și al consiliului director s-a vizat modificarea structurii acționariatului în favoarea pârâtului care, ca urmare a nerambursării sumelor împrumutate și a executării gajului asupra acțiunilor, a devenit acționar majoritar, fapt ce îi afectează grav interesele patrimoniale.

Se susține că nu s-a dorit rambursarea creditelor ci diminuarea ponderii sale la capitalul social al asociației.

Cu privire la constituirea gajului fără deposedare arată că s-a făcut cu încălcarea prevederilor contractului de privatizare, de la art. 5.9 și 8.10.3, bunul asupra căruia s-a constituit gajul fiind deja gajat, contrar declarației pe proprie răspundere dată de mandatarul asociației în fața notarului public.

S-au depus în xerocopie contractele de împrumut garantate prin gaj fără depozitare autentificate sub nr. 72 din 12 ianuarie 2004 și nr. 2639 din 23 decembrie 2003, procesele -verbale din 09.02.2004, 29.12.2003, 18.12.2003, 17.12.2003, împuternicirea președintelui asociației.

S-a timbrat cererea cu chitanțele nr. -/22.03.2004 în valoare de 100.000 lei și nr. -/31.05.2004 în valoare de 3.000 lei. S-a aplicat timbru judiciar în valoare de 3.000 lei.

Prin întâmpinare, pârâta Asociația - a solicitat respingerea cererii precizând că mandatul cu care a fost investit președintele asociației a fost legal dat de AGA, procura autentică nefiind necesară. În ce privește depășirea limitelor mandatului se arată că împrumuturile au fost făcute pentru societate întrucât avea reeșalonare la plată către DGFP V și că societatea a ajuns într-o situație financiară dezastruoasă din vina reprezentantului reclamantului, SC SRL Împrumutul a fost efectuat cu știință și acordul celui care l-a reprezentat pe reclamant.

Reclamantul a gajat acțiunile care de fapt nu erau achitate de el, doar 15% din acestea erau achitate, restul nefiind achitat deoarece rata din anul 2002 fost achitată tot dintr-un împrumut efectuat de asociație, iar rata din 2003 nu a fost achitată de reclamantă.

Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca nefondată susținând că împrumuturile au fost făcute în vederea salvării societății de executare silită și faliment. Înainte de a se hotărî astfel în adunarea generală a acționarilor procuristul reclamantului a fost consultat dacă are posibilitatea efectuării unui împrumut și negăsind pe nimeni a fost de acord ca împrumutul să se facă de el,

Persoana care i-a reprezentat interesele este de fapt administratorul SC SRL B, societate ce este acționară la SC SA și ajungerea societății în situația economică dezastruoasă se datorează acestui acționar.

Împrumutul a fost efectuat cu știință și acordul reclamantului iar pentru al 2-lea împrumut acest acționar a gajat 13.876 acțiuni și a emis un bilet la ordin.

Consideră că reclamantul ar fi îndreptățit să ceară despăgubiri de la reclamantul pe care l-a reprezentat și nu asociației sau celui ce a împrumutat asociația.

Răspunzând la întâmpinare, reclamantul arată că deține la asociație 79.169 acțiuni, ceea ce-i conferă 54% din total. Cele două contracte pentru care a solicitat să se constate nulitatea absolută a fost încheiate în condiții dezavantajoase pentru persoana juridică împrumutată, cu inserarea unei clauze penale în situația nerambursării creditului la scadență; dobândă penalizatoare de 15% pe lună, constituirea unui gaj general în favoarea împrumutătorului, gajarea unui număr mai mare de acțiuni decât cel hotărât de Nu este de loc întâmplător că cele două împrumuturi au fost acordate asociației de către pârâtul, acționar și membru în consiliul director întrucât în acea perioadă s-a încercat prin diferite manevre excluderea sa din asociație și deposedarea de acțiunile ce le deține.

În ce privește mandatul cu care a fost investit președintele asociației precizează că este nelegal în sensul că nu a fost încheiat în formă autentică și este conceput în termeni generali. Din analiza celor două contracte de împrumut și a actelor premergătoare rezultă că încheierea contractelor s-a făcut în afara limitelor împuternicirii date.

Sumele obținute din împrumuturi nu au fost înregistrate în contabilitatea asociației și nici în cea a societății, fiind folosite doar în mică măsură pentru realizarea scopului declarat.

Se mai arată că nu face obiectul litigiului calitatea de acționar la societate a SRL B al cărui reprezentant este, persoană ce i-a reprezentat interesele în cadrul adunărilor generale.

Pârâta Asociația a depus extrase de cont, PO, adresele 3547/03.02.2005, nr. 22257/24.03.2004, nr. 22515/31.03.2004, nr. 95565/09.10.2003, decont asociere.

S-au luat interogatorii reclamantului și pârâților Asociația și.

Reclamantul a renunțat la audierea martorului având în vedere că la dosarul cauzei s-a depus declarația dată în fața notarului public la data de 09.02.2004 (fila 138).

Reclamantul a renunțat la capătul de cerere privitor la repunerea părților în situația anterioară, cerere de care instanța a luat act prin încheierea de ședință din 18 octombrie 2004.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Asociația și solicitând să se constate nulitatea absolută a contractelor de împrumut garantate prin gaj fără deposedare, autentificate sub nr. 2639 din 23.12.2003 și respectiv, sub nr. 72 din 12.01.2004 de Biroul Notarului Public.

Prin contractul de împrumut garantat prin gaj fără deposedare autentificat sub nr. 2639 din 23.12.2003, pârâtul în calitate de împrumutător a acordat un împrumut pârâtei Asociația în calitate de împrumutată în valoare de 46.200 euro, echivalentul a 1.880.340.000 lei, termenul de rambursare fiind 08.02.2004.

Pentru garantarea acestui împrumut președintele Asociației a constituit în favoarea împrumutătorului un gaj fără deposedare asupra unui număr de 74.800 acțiuni dobândite de asociație conform structurii sintetice a registrului acționarilor emis de Registrul Independent "M" SA I și a certificatului constatator nr. 12110/23.12.2003 emis de Registrul comerțului

Prin contractul de împrumut garantat prin gaj fără deposedare autentificat sub nr. 72 din 12.01.2004, în calitate de împrumutător a acordat pârâtei Asociația în calitate de împrumutată, un împrumut de 10.915 euro și 27.414 USD, termenul de rambursare fiind de 08.02.2004.

Pentru garantarea acestui împrumut președintele asociației a constituit în favoarea împrumutătorului un gaj fără deposedare asupra unui număr de 53.762 acțiuni dobândite de Asociația conform structurii sintetice a registrului acționarilor emis de Registrul Independent M SA I și a certificatului constatator nr. 12110/23.12.2003 emis de Registrul Comerțului Oficiul

Reclamantul susține că aceste contracte au fost încheiate pe baza unui mandat nelegal, cu depășirea limitelor mandatului de către președintele asociației, iar cauza contractelor este ilicită.

Cererea formulată de reclamantul - este întemeiată pentru considerentele ce vor urma.

Asociația s-a constituit conform disp. art. 16 din OUG nr. 88/1997 și UG nr. 26/2000 și are ca obiect de activitate achiziționarea pachetului de acțiuni emis de către SC H

În realizarea obiectului de activitate asociația desfășoară potrivit prevederilor de la art. 4 din statut următoarele activități: primește contribuțiile în numerar depuse de membrii asociației în scopul cumpărări de acțiuni ale societății comerciale: contractează credite la bănci cât și la alte persoane fizice și juridice în condițiile legale în vigoare pentru cumpărarea acțiunilor după caz; negociază și încheie cu contractul de vânzare -cumpărare de acțiuni cât și contractul de concesiune de terenuri agricole; deține până la achitarea lor integrală acțiunile dobândite în condițiile prevederilor nr.OG 88/1997; participă cu fondurile disponibile la susținerea activității societății comerciale ale cărei acțiuni le-a achiziționat când aceasta justifică necesitatea susținerii; organizează atribuirea în condițiile stabilite de Adunarea generală a acționarilor.

Conform prevederilor nr.OUG 88/1997 și statului Asociației putea contracta credite doar pentru cumpărarea acțiunilor, după caz. De asemenea, putea participa doar cu fondurile disponibile, nu din împrumuturi, la susținerea activității societății comerciale ale cărei acțiuni le-a achiziționat când aceasta justifică necesitatea susținerii.

Cu încălcarea acestor prevederi asociația a contractat două împrumuturi pentru SC SA H ale cărei acțiuni le-a achiziționat prin contractul de vânzare -cumpărare de acțiuni nr. 32 din 08.11.2000 și fără o justificare din partea societății.

Pârâta nu a făcut dovada că cele două împrumuturi au fost folosite în interesul societății dar, indiferent dacă creditele au fost folosite integral sau parțial de societate pentru plata unor datorii, clauza contractelor este ilicită întrucât au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor legii.

Dacă nu s-ar fi urmărit schimbarea structurii acționariatului la Asociația, împrumuturile trebuiau contractate de societatea comercială întrucât acesteia îi foloseau creditele și nu asociației ca acționar al societății comerciale.

Asociația nu putea participa la susținerea activității societății decât cu fonduri disponibile și nu cu fonduri obținute din împrumuturi, în condiții dezavantajoase pentru ea și contrar scopului pentru care a fost constituită.

În procesele -verbale din 17.12.2003 și 29.12.2003 s-a consemnat ca împrumuturile să fie garantate de către membrii asociației și nu de asociație, ori creditele au fost garantate cu acțiunile asociației, acțiuni ce nu erau distribuite membrilor săi întrucât distribuirea urma să se facă după plata integrală a pachetului de acțiuni achiziționate de la societate art. 21 alin. 2 din OUG nr. 88/1997).

Este considerată ilicită cauza interzisă prin lege sau contrară ordinii publice ori bunelor moravuri. Cauza este ilicită dacă s-a încheiat în disprețul unei interdicții legale, a unui angajament contractual anterior, a unor dispoziții ale legislației.

În cauză, reclamantul a făcut dovada cauzei ilicite a celor două contracte de împrumut.

În ce privește mandatul acordat președintelui asociației, nu era necesară forma autentică întrucât nici legea nu prevede obligativitatea încheierii contractelor de împrumut în formă autentică.

Criticile privitoare la mandatul special sunt întemeiate având în vedere că în procesele -verbale din 17.12.2003 și din 29.12.2003 nu s-au consemnat mențiuni privind persoana împrumutătorului, condițiile în care urmau să se facă împrumuturile, scadența, clauza penală, toate acestea rămânând la latitudinea președintelui asociației.

Chiar dacă contractele au fost însușite de asociație, nu s-a făcut dovada utilizării împrumuturilor.

Cu extrasele de cont de la filele 125-126 și cu situația de la fila 144 nu s-a făcut dovada intrării creditelor în contul societății și nici a utilizării acestora, ci doar dovada plății unor datorii de către societate, plăți ce puteau fi făcute și cu sume provenite din surse proprii ale societății.

În condițiile în care societatea comercială a făcut dovada un or plăți la 29.12.2003, nimic nu mai justifică încheierea celui de-al doilea contract de împrumut la 12.01.2004.

Susținerile reclamantului că ar fi încercat restituirea creditelor înainte de scadență nu au fost dovedite, declarația autentificată dată de fiind infirmată prin răspunsul dat la interogator de pârâtul.

Față de aceste considerente instanța a admis acțiunea civilă și în baza disp. art. 948 Cod civil, a constatat nulitatea absolută a contractelor de împrumut garantate prin gaj fără deposedare, autentificate de Biroul notarului public sub nr. 2639/23.12.2003 și nr. 72/12.01.2004.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Asociația și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Apelul formulat de Asociația se întemeiază pe următoarele considerente:

Arată apelanta că prin mandatul primit de la AGA - președintele nu și-a depășit niciodată mandatul, el a încheiat un contract de împrumut în numele asociației pentru suma care creditorul a solicitat- Clauza penală de 15% a fost stipulată în contractul de împrumut, deoarece pe lângă valoarea împrumutată, debitorul în caz de nerespectarea termenelor de plată să achite taxe pentru executare. Mandatul cu care a fost investit președintele, a fost legal dat de Adunarea Generală a Acționarilor, iar mandatul Adunarea generală a Acționarilor nu trebuie să fie autentic, ci acesta se dă în AGA cu +1 = majoritatea.

Se mai susține că împrumutul nu are caracter ilicit din următoarele considerente:

- a fost folosit pentru cauza stipulată în procesele verbale ale AGA din 17-29.12.2003 și anume: pentru achitarea datoriilor către bugetul statului. Neachitarea datoriilor către bugetul statului, ducea la lichidarea societății.

Apelanta arată că s-a efectuat acest împrumut deoarece societatea avea eșalonare la plată către Direcția Generală a Finanțelor V, iar neplata acestora la termenele scadente, ar duce la executarea silită, anularea eșalonărilor și declararea la faliment și atunci toată societatea ar fi pierdut toate acțiunile, nu numai asociația. Apelanta arată că a dovedit cu extrasele de cont și ordinele de plată anexate la dosar, plățile efectuate către Ministerul d e Finanțe.

Se mai argumentează că reclamantul -i la data când a depus acțiunea, nu mai era salariatul societății și totodată își pierduse calitatea de acționar la Asociația -. În acest sens anexează sentința civilă nr. 459/21.05.2004, pe care reclamantul nu a atacat-o cu recurs.

Apelanta mai susține că numărul de acțiuni pe care le-a indicat reclamantul nu le-a avut achitate niciodată, ci doar a subscris cu numărul indicat în acțiune. Numărul de acțiuni deținute de acesta au fost de 61520 acțiuni.

Consideră apelanta că contractul de împrumut este un contract evaluabil în bani și ca atare acțiunea trebuia taxată la valoarea contractelor.

Totodată, se mai arată că AGA -, poate încheia credite de la persoane fizice și juridice, pentru a fi folosite în scopurile stabilite în Generale. Acest lucru este stipulat în Statutul Asociației. Mai mult reclamantul putea să conteste hotărârile AGA în termen de 15 zile, ceea ce acesta nu a făcut.

Prin precizările la apelul declarat, Asociația -, mai aduce următoarele critici sentinței apelate.

Se invocă în continuare lipsa calității procesuale a reclamantului, cu motivarea că, reclamantul cunoștea situația societății, a fost de acord prin reprezentantul său cu împrumuturile și scopul acestora.

Conform statutului societatea AGA putea să aprobe împrumuturi, mai ales că Asociația era și este acționar majoritar al societății

Cauza ilicită în încheierea contractelor de împrumut nu a fost dovedită, având în vedere că împrumutătorul nu a solicitat nici o dobândă la suma împrumutată.

Precizează apelanta că statutul societății, prevede că asociația poate contracta un împrumut nu doar pentru cumpărarea acțiunilor.

Aprecierea reclamantului ca o persoană ar putea fi urmărit schimbarea structurii acționariatului și că societatea ar fi efectuat aceste împrumuturi în acest scop este nefondată, având în vedere că acesta cunoștea situația societății pe care o administrase împreună cu cel ce l-a reprezentat la. care are datorii față de societate de 3.200.000.000 lei RON. Mai mult, toate bunurile societății erau puse sub sechestru la.

După aprecierea apelantei, împrumuturile contractate, au salvat societatea de la faliment, prin plata către bugetul statului a datoriilor curente și astfel a beneficiat de scutiri a plății de dobânzi și penalități, care erau acumulate din perioada când reclamantul făcea parte din conducerea societății.

Apelul formulat de cuprinde următoarea motivare:

Susține apelantul că Asociația a făcut dovada că cele două împrumuturi au fost folosite în interesul societății și anume la plata către obligațiile față de bugetul statului.

Acest împrumut s-a efectuat, deoarece societate avea eșalonare la plată către Direcția Generală a Finanțelor V, iar neplata acestora la termenele scadente, ar duce la executarea silită, anularea eșalonărilor și declararea la faliment și atunci toată societatea ar fi pierdut toate acțiunile nu numai asociația.

De fapt, arată apelantul că, înainte de a hotărî în adunarea generală a acționarilor - Asociația, acest împrumut, au fost discuții între acționari pe marginea acestui lucru, iar cel ce l-a reprezentat pe reclamant a fost întrebat dacă are de unde împrumuta, iar acesta a dat mai multe telefoane la diferite cunoștințe, dar nu a găsit și apoi s-a dispus împrumutul de la apelant, tot atunci s-a negociat cum.

Consideră apelantul că reclamantul ar trebui să ceară despăgubiri celui ce l-a reprezentat și nu Asociației sau celui ce a împrumutat Asociația.

Consideră apelantul că a fost de bună credință și a dat bani cu împrumut în condiții foarte avantajoase, iar împrumuturile și contractele de împrumut au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale.

Apelantul a făcut completări la motivele de apel deja expuse prin care mai susține următoarele:

Instanța de fond a constatat nulitatea absolută a celor două contracte de împrumut considerând că s-a făcut dovada de către reclamant că acestea au o cauză ilegală. În motivarea hotărârii (fila 6) se reține că ilegalitatea cauzei constă în încălcarea OUG nr. 88/1997 și Statutul Asociației care nu ar permite - în opinia instanței - contractarea de împrumuturi. Este o primă apreciere greșită a instanței de fond, apreciere contrazisă de prevederile art. 4 lit. e cu art. 6 lit. f din Statutul Asociației. Conform acestor prevederi Adunarea generală poate angaja credite pentru susținerea activității societății comerciale ale cărei acțiuni le-a achiziționat când aceasta justifică necesitatea susținerii. Trebuie precizat că Asociația nu realizează activități economice, iar fondurile disponibile nu puteau proveni decât din credite. Pe de altă parte se justifică necesitatea susținerii SC H SA din următorul motiv: se primește o adresă de la Administrația Financiară care amenință lichidarea societății din cauza datoriilor acumulate, iar asociația care deținea 80% din acțiunile societății a hotărât să o susțină prin angajarea de credite cu care să fie plătite datoriile către stat. Aceasta este cauza contractelor de împrumut, cauză care este licită, morală.

Mai arată apelantul că plecând de la premisa că Asociația nu avea voie să contracteze împrumuturi, in stanța de fond mai reține câteva aspecte cu care încearcă să contureze ideea că împrumuturile nu au fost folosite în scopul în care au fost luate și că în realitate a fost o vânzare mascată de acțiuni.

Astfel, se precizează că "pârâta nu a făcut dovada că cele două împrumuturi au fost folosite în interesul societății". Apelantul arată că acest lucru nu este adevărat întrucât a depus la dosar acte -ordine de plată și extrase de cont - din care rezultă că sumele obținute din cele două împrumuturi au fost folosite integral pentru plata datoriilor (cu primul împrumut s-au plătit debitele restante, iar cu al doilea majorările și penalitățile de întârziere).

Se apreciază de către instanță că împrumutul a fost făcut în condiții dezavantajoase pentru asociație, iar apelantul arată că acest lucru nu este adevărat. Împrumutul a fost făcut pentru o perioadă de 45 zile fără să se perceapă nici o dobândă din partea împrumutătorului. Abia după scadență se percepeau penalități de întârziere, dar cine împiedica Asociația să achite împrumutul până la scadență.

Apelantul susține că trebuie precizat faptul că dl. - împuternicitul cu puteri depline al reclamantului a fost de față când s-a hotărât contractarea creditului. El însuși a încercat să facă rost de banii necesari pentru achitarea datoriei către stat, dar nu a reușit. A fost de acord cu contractarea creditului de la cu garantarea proporțional de către asociație cu acțiunile ce le dețin. Împrumutul s-a luat în condițiile în care mandatarul reclamantului, dl., apreciat că banii vor fi restituiți în termen de 15 zile, după ce se va încasa contravaloarea producției luată de la SC SA de către SC (al cărui acționar unic era reclamantul) în baza unui contract de asociere.

Apelantul apreciază că reclamantul argumentează cererea de constatare a nulității contractelor cu aspecte ce țin de propria sa turpitudine. Astfel, reclamantul a fost prezent la luarea deciziei de contractare a creditului cât și la semnarea acestor contracte prin intermediul mandatarului său. Mai mult decât atât, pentru că nu-i ajungeau acțiunile, reclamantul prin mandatar a garantat o parte din credit cu un bilet la ordin (al doilea credit).

Susține apelantul că nu au fost introduși în cauză ca părți interesate și ceilalți doi acționari al care au garantat împrumuturile cu acțiunile proprii: și. Aceștia nu au contestat niciodată contractele de împrumut.

În opinia apelantului, pentru a se putea solicita nulitatea absolută, reclamantul trebuie să justifice un interes în cauză. În cererea de chemare în Judecată reclamantul justifică interesul prin faptul că este acționar.

Apelantul mai precizează faptul că reclamantul și-a pierdut calitatea de acționar înainte de a se pronunța hotărârea prezentă, din motive care nu țin de acest litigiu. Astfel, datorită unor abateri disciplinare reclamantului i-a fost desfăcut contractul de muncă la data de 26.02.2004.Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile art. 12 din Statutul Asociației, Adunarea Generală a hotărât excluderea lui din asociație și redistribuirea acțiunilor.

Prin decizia nr. 34 din 21 martie 2006 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI -Secția Comercială s-au respins ca nefondate apelurile formulate de și de Asociația - împotriva sentinței civile nr. 207 din 28 martie 2005 Tribunalului Vaslui.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs Asociația și.

Prin decizia civilă nr.1790 din 11 mai 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile formulate de pârâții Asociația și, împotriva deciziei nr. 34 din 21 martie 2006 pronunțate de Curtea de APEL IAȘI - Secția comercială, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a se pronunța astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

1.Prima instanță a reținut ca motiv principal de nulitate a celor două contracte de împrumut, încălcarea unor dispoziții legale din statutul asociației și din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/1997 potrivit cărora asociația poate contracta împrumuturi doar pentru plata acțiunilor achiziționate, neputând susține societatea decât cu fonduri disponibile, nu și cele provenite din împrumuturi.

2.Interpretarea dată dispozițiilor legale susmenționate este greșită, deoarece nicăieri în cuprinsul lor nu există o interdicție expresă în sensul reținut de instanță.

Prevederile care statuează posibilitatea asociației de a contracta împrumuturi pentru plata acțiunilor cumpărate și de a participa la susținerea activității comerciale cu fonduri disponibile, au în primul rând un caracter dispozitiv și nu imperativ și prin urmare ele nu pot conține o interdicție implicită imperativă, așa cum reține instanța.

3.Pe de altă parte, Asociația, urmare contractului de vânzare -cumpărare acțiuni nr. 32 din 8 noiembrie 2000 devenit acționar la Societatea comercială H SA și nici o dispoziție din Legea nr. 31/1990 republicat nu interzice posibilitatea susținerii activității societății de către un acționar prin acordarea de împrumuturi acestuia.

4.Reclamantul, în acțiunea introductivă a invocat cauză ilicită a celor două contracte nu sub aspectul reținut de instanță, ci motivând că împrumuturile contractate pentru susținerea societății, împrumuturi cu care a fost de acord, nu au fost utilizate în acest scop.

5.Rezultă așadar, că prima instanță trebuia să pună în discuție părților motivul reținut ca fiind de ordine publică, pentru a-și putea face apărările.

6.Instanța de apel preia, aproape in terminis considerentele primei instanțe, ceea ce, în opinia Înaltei Curți echivalează cu o nemotivare, deoarece nu examinează motivele de apel cu care a fost investită.

7. Înalta Curte, constată că o serie de aspecte pe situația de fapt, esențiale însă, pentru corecta soluționare a litigiului nu au fost lămurite.

Astfel, deși prima instanță reține în considerente că împrumuturile au fost garantate cu acțiunile deținute de membrii asociației, consideră că în măsura în care acțiunile nu era distribuite, ele aparțin asociației.

Or, această chestiune, trebuia lămurită cu atât mai mult cu cât reclamantul în acțiunea introductivă se legitimează procesual cu calitatea de membru al asociației, deținător a unui număr de 79.169 acțiuni.

În același sens, există la dosar o sentință a Judecătoriei Huși din data de 21 mai 2004, prin care se ia act de o serie de modificări ale Statutului Asociației și de noua structură a acționariatului, membrii asociației fiind individualizați cu numărul de acțiuni deținute ceea ce impune concluzia că o parte din acțiuni pe măsură ce au fost achitate au fost distribuite membrilor asociației.

8.Din această perspectivă se impune admiterea de probatorii cu înscrisuri emanând de la asociație, referitoare la numărul de acțiuni nedistribuite, numărul de acțiuni distribuite în raport de care să se examineze, cele două contracte de împrumut și gajul fără deposedare consimțit de asociație.

Chestiunea mandatului primit de la membrii asociației este strâns legate de aspectul distribuirii sau nu a acțiunilor, deoarece președintele asociației pentru încheierea contractelor de împrumut nu acționează ca mandatar al fiecărui asociat ci acționează în baza celor hotărâte de adunarea generală.

Problema mandatului se pune num ai în ipoteza în care acțiunile fiind distribuite este necesar consimțământul fiecărui acționar pentru constituirea gajului fără deposedare asupra numărului de acțiuni a ce le deține.

9.Se impun totodată probatorii suplimentare în legătură cu utilizarea sumelor împrumutate în sensul celor convenite de membrii asociației în adunările generale din data de 17 decembrie 2003 și 29 decembrie 2003, urmând a fi pusă în discuția părților, în acest sens utilitatea unei expertize contabile, care să examineze documentele contabile referitoare la plata datoriilor societății în perioada contractării împrumuturilor.

Pentru rațiunile mai sus înfățișate Înalta Curte în temeiul art.312 (1) și (3) Cod procedură civilă admite ambele recursuri și casează decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, dezlegările în drept și necesitatea administrării de noi probe statuate prin prezenta decizie fiind obligatorii potrivit art. 315(1) Cod procedură civilă.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul acestei instanțe la nr-, în apel

Judecata prezentului apel s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 315 alin. 1 indice 2 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora: "În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fundului.

Astfel, având în vedere cele statuate la punctele 7,8 și 9 din decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu referire la probele ce trebuie administrate în cauză pentru stabilirea situației de fapt, instanța a luat act că atât apărătorul apelanților -pârâți, cât și apărătorul intimatului -reclamant nu au solicitat efectuarea unei expertize judiciare contabile.

Pentru probarea situației de fapt invocate, în cauză s-au depus înscrisuri.

Analizând motivele de apel formulate și raportându-le la actele dosarului, probele administrate, și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța de apel constată următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, intimatul -reclamant a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de împrumut garantate prin gaj fără deposedare, autentificate sub nr. 2639 din 23.12.2003 și nr. 72 12.01.2004, ambele încheiate la Biroul Notarial Public " " V și restabilirea situației anterioare a părților contractante.

În ceea ce privește ultimul capăt de cerere, care se referă la repunerea părților în situația anterioară încheierii contractelor a căror nulitate se solicită a fi constatată, reclamantul -intimat a renunțat la judecata sa, prima instanță făcând aplicarea dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă.

Față de prevederile art. 315 alin. 1 indice 2 Cod procedură civilă și având în vedere considerentele deciziei date în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiției se reține că în mod greșit și cu interpretarea eronată a legii, prima instanță a reținut ca motiv principal de nulitate a celor două contracte de împrumut, încălcarea unor dispoziții legale din statutul asociației și din OUG nr. 88/1997, potrivit cărora asociația poate contracta împrumuturi doar pentru plata acțiunilor achiziționate, neputând susține societatea decât cu fonduri disponibile, nu și cu cele provenite din împrumuturi.

Sub acest aspect, fiind vorba de o problemă de drept dezlegată și care este obligatorie pentru instanța de apel, se reține, așa cum rezultă din punctul 2 al considerentelor deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, că în cuprinsul dispozițiilor anterior menționate nu există o interdicție expresă în sensul reținut de prima instanță, aceste prevederi legale având un caracter dispozitiv.

Se mai reține, potrivit considerentelor de la punctul 3 al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție că Asociația, în baza contractului de vânzare -cumpărare acțiuni nr. 32 din 8 noiembrie 2000, devenit acționar la H și nici o dispoziție din Legea nr. 31/1990, nu interzice posibilitatea susținerii activității societății de către un acționar prin acordarea de împrumuturi acestuia.

În motivarea acțiunii, ca prim motiv de nulitate a celor două contracte de împrumut autentificate, reclamantul invocă nelegalitatea mandatului dat domnului, acesta fiind general și lipsit de formă autentică. Cu privire la aceste aspecte invocate ca motive de nulitate, instanța de apel reține că acestea sunt nefondate. Astfel, atât contractul de împrumut cât și constituirea gajului fără deposedare nu sunt supuse, în ceea ce privește încheierea lor validă, regulii formei autentice. Prin urmare, nici mandatul dat pentru încheierea unor asemenea acte (chiar dacă ele sunt autentificate) nu trebuie să fie întocmit în formă autentică. Mai mult, având în vedere că reclamantul -intimat, așa cum susține în petitul acțiunii introductive de instanță, a fost reprezentat la Generale din 17.12.2003 și 29.12.2003 de către dl. -, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 2823/17.12.2003, acesta nu poate invoca propria turpitudine în solicitarea constatării nulității contractelor de împrumut atacate.

Așa cum rezultă din conținutul procesului verbal încheiat în cadrul Extraordinare a Asociației, din 17.12.2003, acționarii au propus contractarea unui împrumut asupra căruia de comun acord au fost, în scopul achitării datoriei curente a societății de aproximativ 2 miliarde lei, pe care unitatea nu îi are, împrumut ce va fi garantat cu unul din stoc, acțiuni sau alte bunuri ( 76 și 79 dosar nr. 1187/2004). Totodată, așa cum rezultă din procesul încheiat la 29.12.2003, în cadrul Consiliului Director al Asociației - s-a aprobat contractarea a încă un împrumut garantat în acțiuni, persoana delegată cu semnarea actelor fiind dl. (13 dosar 1187/2004).

În consecință, nu este fondată susținerea recurentului -intimat - privind depășirea limitelor mandatului de către președintele asociației. Se mai reține că, așa cum rezultă din cele două procese -verbale anterior menționate, s-a hotărât ca reclamantul -intimat să garanteze primul împrumut cu 43.230 acțiuni (filele 43 dosar 1187/2004) și al doilea împrumut cu 17.690 acțiuni (fila 40 dosar 1187/2004.

Și motivul de nulitate bazat pe existența unei cauze ilicite la încheierea ambelor contracte de împrumut, constând în intenția de a modifica structura acționariatului este nefondat. Se are în vedere atât faptul că interesele reclamantului au fost reprezentate în adunările din 17 și 29.12.2003 de procuristul său -, cât și faptul că prin înscrisurile depuse în apel pârâții -apelanți au probat că sumele împrumutate au fost folosite pentru plata salariilor și datoriilor la bugetul de stat (filele 24 -49 dosar).

Pentru motivele anterior expuse, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelurile formulate de pârâții Asociația - și și va schimba în parte sentința apelată în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâții Asociația - și.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de pârâții Asociația și împotriva sentinței civile nr. 207 din 28 martie 2005, pronunțate de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o schimbă în parte.

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Asociația, cu sediul în sat, comuna, Județul V și.

dispoziția din sentința apelată privind aplicarea art. 246 Cod procedură civilă, în ceea ce privește renunțarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind repunerea părților în situația anterioară.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR 2: Iulia Miler

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

30.05.2008

Tribunalul Vaslui:

-

Președinte:Camelia Gheorghiu
Judecători:Camelia Gheorghiu, Iulia Miler

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Iasi