Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 157/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 157/2009
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantele și - SRL, împotriva sentinței civile nr. 1519 din 25.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, cauza privind și pe intimata, având ca obiect acțiune în constatare rectificare CF.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru apelante, avocat și pentru intimată, avocat -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 28.10.2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei, prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul apelantelor.
Reprezentanții părților au învederat instanței că, nu mai au de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri judiciare asupra apelului.
Reprezentantul apelantelor a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și în principal urmare admiterii excepției de necompetenței materiale de soluționare în fond a cauzei de către Tribunalul Maramureș, cauza având natură civilă, trimiterea la Judecătoria Baia Mare, iar în subsidiar dacă instanța va aprecia necesar, judecarea excepției de prematuritate, admiterea ei și trimiterea dosarului pe fond la Tribunalul Maramureș, cauza având natură civilă, prin care se cere constatarea unui drept real imobiliar. Excepția de prematuritate, admisă de instanța fondului, lucru care a dusa la respingerea acțiunii, nu subzistă, acțiunea de partaj ce face obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Baia Mare ( 23) prin care se solicită atribuirea unui imobil pe care părțile î-l au în coproprietate, ce a generat prezentul litigiu, a fost suspendată în temeiul art. 244 pct. 1.pr.civ. până la soluționarea prezentei acțiunii, a cărei soluții depinde de dezlegarea acestei pricini, partea adversă fiind de acord cu suspendarea, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei a solicitat respingerea apelului, menținerea hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar. A fost promovată și susținută o acțiune evaluabilă în bani, în numele și pentru o societate, nu pentru o persoană fizică, există o acțiune de partaj, pe teren se găsește un imobil, pentru care se dispută o societate și o persoană fizică iar, obiectul cererii, în raport de înscrisul de la fila 233 fond, unde există un raport de evaluare ce atrage competența Tribunalului, un alt aspect este obligativitatea procedurii prealabile potrivit art. 7201.pr.civ. a căror dispoziții sunt clare și de strictă interpretare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1519 pronunțată la data de 25 mai 2009 de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost respinsă excepția de necompetență materială invocată de reclamantele și și admisă excepția prematurității invocată de pârâta, și în consecință a fost respinsă acțiunea promovată de reclamantele în contradictoriu cu pârâta.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că din cuprinsul cererii de chemare în judecată reiese că în situația de față, capătul de cerere principal îl constituie constatarea existenței dreptului de proprietate al societății reclamante asupra unui imobil în natură construcție, imobil despre care se susține că a fost construit pentru a avea o destinație comercială în vederea realizării de venituri, aspect care reiese și din certificatul de urbanism (fila 24) și autorizația de construire (fila 25). În condițiile în care imobilul în natură construcții este destinat desfășurării unei activități comerciale și avându-se în vedere calitatea reclamantei, respectiv aceea de comerciant se apreciază că prezentul litigiu este de natură comercială, evaluabil în bani, în situația de față valoarea declarată de reclamantă în răspunsul la întâmpinare aflat la fila 21 din dosar fiind de 286.000 lei.
Astfel, o acțiune în constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil este o acțiune cu caracter patrimonial, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.32/9.06.2008.
În situația de față, raportat la valoarea obiectului cererii în baza dispozițiilor art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă, instanța a respins excepția de necompetență materială.
În ceea ce privește capetele de cerere privitoare la constatarea unui drept de superficie, rectificarea, întabularea în a dreptului de proprietate și a dreptului de superficie în favoarea societății reclamante, s-a apreciat că acestea sunt cereri accesorii, situație în care potrivit dispozițiilor art.17 Cod procedură civilă sunt de competența instanței, competentă a soluționa cererea principală.
În ceea ce privește excepția prematurității invocată de pârâtă, aceasta a fost admisă, cu consecința respingerii acțiunii în condițiile în care reclamantele nu au făcut dovada îndeplinirii anterior promovării acțiunii a procedurii prealabile a concilierii directe reglementată de dispozițiile art.7201Cod procedură civilă, procedură specifică litigiilor comerciale, evaluabile în bani.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta solicitând admiterea apelului desființarea sentinței iar în subsidiar respingerea excepției prematurității formulată de pârâtă, cu consecința trimiterii cauzei spre judecare pe fond
aceleiași instanțe, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că prin sentința apelată Tribunalul respinge acțiunea ca prematură, motivând, pe scurt, că nu s-a tăcut dovada îndeplinirii anterior promovării acțiunii a procedurii prealabile a concilierii directe reglementată de dispozițiile art. 7201.pr.civ, "procedură specifică litigiilor comerciale evaluabile în bani".
Anterior acestei pronunțări, se respinge excepția necompetenței materiale a Tribunalului, instanța reținând natura comercială și nu civilă a cauzei, raportat la faptul că s-a cerut constatarea unui drept de proprietate asupra unui imobil care "a fost construit pentru a avea o destinație comercială, în vederea realizării de venituri", precum și "calitatea de comerciant a reclamantei - SRL".
Sentința este nefondată, soluția de prematuritate fiind neîntemeiată sub două aspecte: Natura cauzei, asupra căreia apreciează ca fiind civilă. Acțiunea poartă în întregul său asupra situației de carte funciară asupra dreptului de proprietate asupra imobilului Club. Se tinde la aducerea evidențelor de carte funciară în conformitate cu starea de drept reală asupra imobilului, finalitate a fiind rectificarea Cărții funciare 22655 B M în sensul radierii înscrieri lor în favoarea pârâtei și înscrierii dreptului de proprietate în favoarea titularului real, respectiv - SRL. Cererea este întemeiată pe art. 34, alin. 1, pct. 1 din Legea nr. 7/1996: înscrierea nu a fost valabilă. Dobândirea unui drept de proprietate imobiliar prin construire, deci printr-un fapt juridic, stare de drept ce s-a cerut a se constata, nu are nici o legătură cu un act de comerț al reclamantei. Este vorba despre constatarea existenței unui drept real, drept de proprietate imobiliar, și despre îndeplinirea condițiilor de opozabilitate a acestuia față de terți, în sistemul de carte funciară. Nu s-a pus nici un moment sub semnul întrebării caracterul evaluabil în bani al obiectului acțiunii, astfel că susținerile reclamantei nu contravin invocatei Decizii nr. 32/09.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dreptul de proprietate este, în esență, unul civil, iar constatarea acestuia nu are o natură comercială, mai ales că finalitatea urmărită este rectificarea cărții funciare. În consecință, raportat la valoarea declarată a imobilului de 286.000 lei, competența de atribuțiune aparține judecătoriei. Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia unei naturi comerciale a cauzei, acțiune a nu este prematură. După cum a arătat prin înscrisurile depuse la dosar, inexistența unei documentații expres referitoare la procedura concilierii directe, astfel cum art. 7201.pr.civ. o impune, nu este de natură a dovedi o vătămare care să conducă la neprimirea acțiunii de către instanță iar în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4041/2004, aflată la dosar.
Esențial este că motivul pornirii prezentei I-a constituit chemarea reclamantei în judecată de către pârâtă în dosar nr- al Judecătoriei Baia Mare, cu obiect partaj, cauză în care invocă în realizarea pretențiilor sale însuși faptul că în evidențele de CF este înscrisă ca proprietar tabular asupra imobilului construcție Club de, situație neconformă din punctul de vedere al reclamantei cu starea reală de drept. Cauza respectivă a fost suspendată în temeiul art. 244, alin. 1, pct. 1,.pr.civ, până la soluționarea prezentului dosar, iar pârâta nici nu s-a opus suspendării datorită faptului că este evident că soluționarea acelei pricini atârnă de existența dreptului de proprietate dedus prezentei judecăți.
Astfel acțiune reclamantei un adevărat caracter incidental asupra unui litigiu deja existent între părți și ca atare poziția procesuală a părților era binecunoscută și cristalizată la data promovării acțiunii, atâta timp cât pârâta din prezenta cauză a chemat mai întâi reclamanta în judecată, invocând în favoarea sa chiar dreptul de proprietate care se cere a se constata aici în favoarea - SRL. În acest context, orice procedură prealabilă nu ar fi justificată decât de un formalism excesiv, litigiul aflat deja pe rol substituind orice conciliere.
Pe de altă parte, finalitate a unei eventuale concilieri directe nu poate consta în constatarea unui drept de proprietate, drept real imobiliar dobândit printr-un fapt juridic, respectiv construire. O astfel de constatare aparține instanței, în temeiul art. 111,.pr.civ, iar concilierea directă fără obiect. Tocmai de aceea alin. 2 al art. 7201.pr.civ. face referire strict la pretențiile ce ar trebui comunicate, circumscriind prevederile acestui articol de lege unor acțiuni patrimoniale în realizare și nicidecum în constatare.
În esență, este nefiresc și neimpus de lege ca o persoană, fie ea juridică și chiar dacă are calitatea de comerciant, pentru a-și constata un drept real imobiliar, să fie nevoită mai întâi să parcurgă o procedură prealabilă de conciliere față de persoana care i-a fraudat acest drept. Aceasta deoarece nu ne aflăm în dezbaterea unui raport juridic comercial între cele două părți din care să rezulte pretenții, ci în cazul special în care, fără a exista un raport juridic direct între părți, se dezbate existența sau inexistența unui drept real al uneia din acestea.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta se solicită respingerea apelului ca nefondat,cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că în ceea ce priveste solicitarea de desfiintare a hotararii instantei de fond prin reiterarea cererii de admitere a exceptiei necompetentei materiale a Tribunalului in raport de aprecierea privind natura civila a cauzei si trimiterea cauzei in rejudecare la Judecatoria Baia Mare, apreciează ca se impune respingerea acestei solicitari.
Tribunalul Mar espins excepția de necompetență materială în mod corect si argumentat apreciind natura vadit comerciala a cauzei dedusa judecatii. În acest sens, la punctul 1 din motivele de apel se tinde a se argumenta caracterul civil al cauzei limitand sau încercand a limita analiza situatiei pusa in discutie in raport doar de inscrierea unui drept in cartea funciara sau de rectificarea cartii funciare.
Solicitarea initiala însa a apelantelor - reclamante din cadrul actiunii ce a investit cu judecata cauzei Tribunalul M are un caracter comercial în raport de majorarea patrimoniului societatii comerciale reclamante în urma constatarii unui drept de proprietate în favoarea SRL.
Din însași motivarea actiunii introductive de instanță rezultă că reclamanta a apreciat ca imobilul edificat este proprietatea societatii, arătând chiar la pag. 2 alin. 2 din actiune ca in calitate de administrator si asociat al societatii a participat la coordonarea activitatii, nepunandu-se problema existentei unui drept de proprietate al unei persoane fizice asupra bunului. În sensul caracterului comercial al cauzei si a lipsei temeiniciei sustinerilor vizand natura civila a acesteia- prin raportare la texte legale din material cartii funciare, învederează ca insasi apelanta- reclamanta prin actiunea cu care a investit instanta arată "permanent aparenta subsemnatei a fost ca se ridica aceasta constructie de catre societatea a carei asociata sunt.".
, la pagina 1, alin. 2 din motivarea acțiunii introductive, reclamantele arată că se SRL a fost constituită spre a proceda și a procedat la construirea clădirii, reclamantele învederând astfel că activitatea de construire ar fi corespuns scopului societății, iar potrivit acțiunii introductive construcția ar fi fost destinată vadului comercial al societății.
Nu este de neglijat nici faptul că acțiunea este formulată de un asociat și administrator și de către societatea comercială despre care se afirmă că ar fi titularul investiției, că reclamantele au fost cele care au introdus acțiunea la Tribunalul Maramureș, acțiunea s-a judecat la Secția Comercială, de contencios Administrativ și Fiscal, iar comercialitatea cauzei a fost contestată de către reclamante abia după ce s-a invocat excepția prematurității acțiunii raportat la nerealizarea procedurii concilierii directe prevăzută de art. 7201din pr.civilă.
De asemenea prin raspunsul la intampinare depus la dosarul cauzei la termenul din data de 02.02.2008, însasi apelantele recunosc implicit caracterul comercial al cauzei aratând că "investitia realizata a fost de altfel cuprinsa la acea vreme in contabiliatate societatii" si ca din punctul reclamantei de vedere actele contabile aferente materialelor de constructie si manoperei sunt pe numele societatii comerciale, sens in care analizarea patrimoniului societatii comerciale si caracterul evident de augmentare al acestuia se contureaza ca si premise ale actiunii reclamantelor.
În ceea ce priveste solutionarea cauzei pe calea exceptiei de catre Tribunalul
M, in sensul admiterii exceptiei de prematuritate a actiunii in raport de prevederile art. 7201din pr. civilă, consideră că instanța de fond a apreciat în mod pertinent caraterul evaluabil în bani al actiunii și a admis exceptia invocata privind neindeplinirea anterior promovarii actiunii a procedurii prealabile a concilierii directe.
Sustinerea conform careia acțiunea promovata in fata Tribunalului M are un caracter incidental fata de existenta unei actiuni intre cele doua surori, privind iesirea din indiviziune cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului asupra caruia s-a edificat imobilul, nu poate sa se constituie ea insasi intr-o motivatie legala pentru neindeplinirea unei proceduri impusa de lege in cauzele comerciale evaluabile in bani.
În cauza avand ca obiect iesirea din indiviziune intre si instanta urma doar a dispune sistarea starii de indiviziune cu privire la terenul detinut in coproprietate de cele doua surori, raporturi comerciale, pretentii banesti nefiind discutate in dosar nr-, unde obiectul cauzei nu a fost vreodata imobilul construit.
Invocarea în motivele de apel a caracterului incidental al cauzei, contrazice susținerile din motivarea acțiunii introductive- care cel puțin la nivel declarativ vizează readucerea în patrimoniul societății reclamante a unei investiții- pe care afirmă că a realizat-o în vederea desfășurării activității, pentru care afirmă că ar fi obținut autorizarea, iar investiția ar fi fost evidențiată în contabilitatea societății.
De asemenea încercarea de a justifica "inutilitatea" unei convocari la conciliere in prezenta cauza apreciează ca nu poate fi primita de instanta de apel avand in vedere ca interpretarea textului de lege din art. 7201din pr. civilă nu trebuie si nu poate fi facuta limitativ, ci in spiritul si litera legii, in sensul ca pretentiile in sensul legii nu pot fi limitate doar la acea situatie ipotetica- de a solicita probabil creante banesti- la care fac referire apelantele când analizeaza termenul de "pretentii", termenul incluzând și situatia în care o societate comerciala ca urmare a faptului ca a investit in edificarea unui imobil.
Pe cale de consecinta, in raport de motivarea punctului 2 din apel, punct ce vizeaza exceptia prematuritatii actiunii pentru lipsa convocarii la conciliere, apreciează ca insasi apelanta recunoaste obligativitatea procedurii prealabile inainte de promovarea unei actiuni comerciale evaluabile in bani, însa încearcă individualizarea situatiei din dosar prin inducerea unei stari de fapt în raport de care doar din prisma unui formalism excesiv instanta ar fi putut aprecia necesitatea realizării procedurii concilierii în cauză, încercând să justifice nerealizarea procedurii concilierii prealabile prin prisma propriilor aprecieri referitoare la poziția procesuală a părților și arătând că în opinia sa litigiul ar suplini realizarea procedurii concilierii.
Pretențiile care ar fi trebuit fi comunicate sunt cele referitoare la investiția pretinsă împreună cu înscrisurile care atestă realizarea acesteia, precum și temeiul în care sunt solicitate, urmând ca în cadrul procedurii concilierii să discute pretențiile asupra construcției și să se încerce rezolvarea amiabilă a divergențelor apărute.
Analiza apelului declarat în limitele motivelor de apel formulate și a exigențelor prevederilor art.282 și urm. pr.civ. relevă următoarele:
Reclamantele și SRL prin acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâta a solicitat constatarea dreptului de proprietate al reclamantei SRL cu titlu de drept de construire asupra imobilului construcție Club înscris în CF 22655 B M nr.cadastral 10566, constatarea unui drept de superficie în favoarea SRL cu privire la același imobil, rectificarea înscrierilor din CF nr.22655 B M în sensul radierii înscrierii de sub B3 și intabularea în CF a dreptului de proprietate și a dreptului de superficie.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că reclamanta și pârâta sunt coproprietare asupra imobilului teren asupra căruia a fost edificată construcția menționată, a cărei executare s-a realizat de către reclamanta societatea comercială și pentru aceasta deși autorizația de construire a fost emisă în favoarea pârâtei iar aceasta a procedat și la intabularea construcției în favoarea sa deși nu acesta a fost scopul edificării construcției.
Reclamantele învederează că înscrierea în CF asigură opozabilitatea prezumția de proprietate putând fi răsturnată prin dovada contrarie.
Prima instanță a reținut analizând excepția necompetenței materiale cu a cărei soluționare a fost investită de către reclamante că întrucât imobilul construcție care face obiectul material al acțiunii este destinat desfășurării unei activități comerciale și avându-se în vedere calitatea reclamantei SRL aceea de comerciant a apreciat că prezentul litigiu este de natură comercială evaluabil în bani, valoarea declarată de reclamantă fiind aceea de 286.000 lei.
Apelanții în mod judicios au arătat că acțiunea are ca obiect reglementarea situației de carte funciară în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra imobilului Club.
Obiectul acțiunii introductive de instanță este recunoașterea dreptului de proprietate în favoarea reclamantelor finalitatea urmărită fiind rectificarea înscrierilor din CF 22655 B M în sensul radierii înscrierilor în favoarea pârâtei și înscrierii dreptului de proprietate în favoarea titularului cerere întemeiată în drept pe dispozițiile art.34 alin.1 pct.1 din Legea nr.7/1996.
Dobândirea dreptului de proprietate prin edificare de către reclamantă nu poate primi natură comercială această modalitate achizitivă de drepturi neputând fi inclusă în sfera actelor de comerț.
Acțiunea are ca obiect valorificarea drepturilor izvorâte dintr-un fapt civil, respectiv asigurarea opozabilității drepturilor dobândite printr-un fapt civil.
de obiectul acțiunii dreptul ce se pretinde a fi născut este de natură civilă astfel că sunt îndeplinite exigențele cerute de art.4 comercial respectiv natura civilă a obligației rezultă din însuși actul pe care se întemeiază.
Îndeplinirea demersurilor în vederea asigurării opozabilității dreptului dobândit nu poate fi circumscrisă sferei raporturilor comerciale chiar și în ipoteza în care aceasta revine unui comerciant dat fiind natura sa civilă.
Considerentele evidențiate au relevat că în raport de obiectul litigiului și natura pretențiilor deduse judecății acesta apare ca fiind unul de drept comun de natură civilă competența soluționării sale aparținând instanței cu plenitudine de competență potrivit dispozițiilor art.1 pct.1 pr.civ. respectiv judecătoriei.
Aserțiunile referitoare la caracterul evaluabil al litigiului în raport de argumentele cuprinse în decizia nr.32/09.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt corecte, caracterul evaluabil al acțiunii în raport de pretențiile deduse judecății apar ca fiind de necontestat.
Caracterul accesoriu stabilit de prima instanță în ceea ce privește petitele a căror natură civilă a fost netăgăduit nu poate determina câștigarea unei alte instanțe decât cea care din analiza ansamblului pretențiilor deduse judecății apare ca fiind instanța competentă.
Apelul declarat apare ca fiind întemeiat sub acest aspect iar Curtea reținând că prima instanță în mod greșit a stabilit caracterul acțiunii ca fiind de natură comercială și prin aceasta a determinat instanța competentă pentru o altfel de cauză va reține că în mod greșit prima instanță s-a declarat competentă astfel că devin incidente dispozițiile art.297 alin.2 pr.civ. iar în consecință Curtea va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare instanței competente Judecătoria Baia Mare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanteleși SRLîmpotriva sentinței civile nr. 1519 din 25.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului MM pe care o anulează și trimite cauza spre competentă soluționare Judecătorie B
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 02.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
5 ex./11.11.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
