Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.158/COM.

Ședința publică din 03 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Pintea

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea apelului comercial d eclarat de apelantul reclamant - - domiciliat în comuna, jud.C, împotriva sentinței civile nr.3627/COM/03.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SOCIETATEA AGRICOLĂ ""PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-, jud.C și intimații pârâți - SC SA- cu sediul în comuna,-, jud.C, - domiciliat în comuna, sat Movilița, jud. C, ). - domiciliată în -,-, jud.C, - domiciliată în com., jud.C, - domiciliat în -, str.-, nr.8, jud.C, - domiciliată în com. sat, nr.68, jud.C, - domiciliat în com. jud.C, - domiciliată în -,-, jud., - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliată în com.-, jud.C, - domiciliată în com. șos.-, -0,.A,.5, jud., - domiciliat în com. jud.C, - domiciliată în -,-, jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliat în sat, jud., - domiciliată în com. jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C și - domiciliată în,-, jud., având ca obiect acțiune în constatare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 19 noiembrie 2009, la data de 26 noiembrie 2009 și la data de 03 decembrie, dată la care a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față:

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:

Reclamanta Societatea Agricolă a chemat în judecată la data de 27.04.2006 pe pârâta și a solicitat să se constate calitatea sa de acționar al și să fie obligată pârâta a-i înregistra calitatea de acționar a societății Agricole în registrul acționarilor conform art. 177 alin. 1 lit. a din Legea nr.31/1991, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin mai multe contracte de vânzare - cumpărare, înscrisuri sub semnătură privată, (denumite de părți contracte de cesiune) încheiate între reclamantă și persoanele fizice nominalizate, s-a perfectat transmiterea acțiunilor deținute de aceștia la

În calitate de proprietară a acestor acțiuni reclamanta a solicitat pârâtei menționarea în Registrul acționarilor a calității sale de acționar cu un număr total de 1749 acțiuni.

La ședința de judecată din data de 29.11.2006 reclamanta a depus la dosar contractul de vânzare - cumpărare de drepturi litigioase încheiat la 10.11.2006 care atestă o transmitere convențională a calității procesuale active către persoana fizică G, instanța luând act de această transmitere a calității.

Prezentă în instanță societatea pârâtă prin reprezentant legal a solicitat să se ia act că își însușește acțiunea, achiesând în totalitate la pretențiile și solicitările reclamantului.

Prin sentința civilă nr.8049/COM/29.11.2006 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei Societatea Agricolă "" în contradictoriu cu pârâta, a constatat calitatea de acționar al reclamantului G la societatea pârâtă cu un număr de 1749 acțiuni și a obligat pârâta la procedarea înregistrării calității de acționar al reclamantului în Registrul Acționarilor.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că față de poziția procesuală a subiecților litiganți, deși nu suntem în prezența unei recunoașteri în parte a pretențiilor deduse judecății, ci în prezența unei recunoașteri totale, instanța a dat eficiență juridică dispozițiilor art. 270 Cod procedură civilă, admițând acțiunea în sensul formulat.

S-a mai reținut că utilizarea instanței consacrate de dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă se circumscrie condițiilor de exercitare a acestui tip de acțiune (prin acțiune se tinde a se constata existența unui raport juridic derivat din calitatea de acționar).

În acest context, constatându-se caracterul admisibil al cererii și totodată dându-se eficiență principiului disponibilității părților, acțiunea a fost admisă astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Aceasta, deoarece hotărârea s-a dat fără citarea tuturor părților din contractul de cesiune de acțiuni, acțiunea era inadmisibilă, deoarece, potrivit statutului vechi al societății, valabil până la data de 13.12.2006 puteau deveni acționari doar salariații societății și numai cu avizul Consiliului de Administrație, iar o societate agricolă, având în vedere scopul său nu poate dobândi calitatea de acționar într-o societate comercială.

S-a mai arătat că cererea de chemare în judecată și contractul de vânzare de drepturi litigioase sunt nule, deoarece prin sentința civilă nr.2087/20.04.2006 a Tribunalului Constanțas -a dispus deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995 față de reclamantă, fiindu-i ridicat dreptul de administrare.

De asemenea, la data pronunțării hotărârii, 15 din cele 21 de persoane indicate de reclamant ca fiind cedente ale acțiunilor, cesionaseră acțiunile lor către prin acte autentice și cu acordul Consiliului de administrație, iar ceilalți acționari sunt înscriși în continuare în Registrul acționarilor.

Prin decizia civilă nr.1013/COM/31.05.2007 Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul declarat de pârâta în contradictoriu cu Societatea Agricolă "" prin lichidator judiciar și intimatul cesionar

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut că în raport de obiectul acțiunii, acela de a se constata calitatea de acționară a reclamantei în societatea pârâtă, ca urmare a dobândirii de acțiunii printr-o seria de contracte de cesiune încheiate cu persoane fizice, acționari la, instanța luând act de transmisiunea convențională a calității procesuale active către reclamantul G, finalitatea acțiunii fiind aceea de a legitima transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor către reclamant și de a face opozabilă pârâtei, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Statutul societății pârâte la momentul pronunțării hotărârii:"încetarea calității de asociat are loc în ultima zi a anului în care a intervenit retragerea, excluderea sau decesul -", iar art. 11 alin.1 prevedea că acțiunile provenite de la foștii membri asociați vor fi vândute potrivit hotărârii adunării generale, la propunerea consiliului de administrație, noilor membrii asociați, salariați ai societății.

Astfel, față de condițiile impuse prin statutul societății pentru înstrăinarea acțiunilor, nu se poate reține o achiesare valabilă făcută de reprezentantul legal al societății, fără existența unei hotărâri a adunării generale în acest sens și a propunerii consiliului de administrație.

Dată fiind și împrejurarea că, la momentul exprimării acordului, erau deja convocată adunarea generală a acționarilor pentru a hotărâ, între altele și cu privire la revocarea din funcție a reprezentantului legal al societății s-a considerat că prin recunoașterea în totalitate a pretențiilor reclamantului nu a fost exprimată voința reală a societății, neexistând consimțământul acestuia la achiesare.

Prin urmare, s-a apreciat că în cauză nu erau îndeplinite condițiile art. 270 Cod procedură civilă și având în vedere că nu a fost cercetat fondul pricinii casarea s-a făcut cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe.

În judecarea cauzei, pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, iar pe cale convențională a solicitat:

-constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare de acțiuni încheiate între acționarii persoane fizice către Societatea Agricolă și;

-constatarea nulității absolute a contractului de cesiune de drepturi litigioase din 10.11.2006, încheiat între Societatea Agricolă și

Lichidatorul judiciar al Societății Agricole în faliment a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Societății Agricole, având în vedere contractul de cesiune de drepturi litigioase încheiat cu G la data de 11.06.2006, contract confirmat de lichidatorul judiciar, fiind executat în totalitate, aceasta încasând prețul și menținut întrucât l-a apreciat ca fiind oportun și încheiat în scopul sporirii averii debitoarei, făcând parte din categoria actelor administrative pentru care este necesară autorizarea expresă a administratorului/lichidatorului judiciar.

Prin sentința civilă nr.3627/COM/03 noiembrie 2009 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesual active invocată de Societatea Agricolă în faliment - prin lichidator judiciar și a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul cesionar G în contradictoriu cu pârâta și a respins și cererea reconvențională formulată de în contradictoriu cu pârâții, )., G, G, și, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță, în aplicarea și art. 315 Cod procedură civilă a reținut că întemeiată excepția lipsei calității procesual active invocată de Societatea Agricolă SA, în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar și a admis-

Calitatea procesual activă ca și condiție pentru ca o persoană să figureze în proces ca parte, presupune existența identității între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății.

Calitatea procesual activă presupune și interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției.

Or, în speță, în raport de încheierea, la data de 10.11.2006, între Societatea Agricolă și G, a contractului de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase ce fac obiectul cauzei înregistrată sub nr.2445/COM/2006 privind dreptul de proprietate asupra 1749 acțiuni la SC SA, se constată că a operat o transmitere convențională a calității procesual active către

În condițiile în care lichidatorul judiciar a confirmat valabilitatea acestui contract, întrucât a fost încheiat cu scopul de a spori elementele de activ patrimonial al debitoarei, în faliment, reprezentând o măsură de conservare și alimentare a masei active, de gestionare eficientă a averii sale, Societatea Agricolă nu mai justifică nici un interes pentru a participa la judecată.

Încasarea prețului vânzării de drepturi litigioase, includerea acestei sume de bani în raportul fondurilor obținute în lichidare, întocmit de lichidatorul judiciar pentru a proceda la distribuirea către creditori, nu o mai îndreptățește pe aceasta să figureze, în continuare în calitate de reclamantă, nemaifiind titulara dreptului dedus judecății.

Acțiunea însușită de reclamantul G având ca obiect constatarea calității de acționar în cadrul SC SA cu un număr de 1749 acțiuni dobândite prin vânzare-cumpărare și înregistrarea acestei calități în registrul acționarilor este nefondată și va fi respinsă.

S-a constatat că, fundamental pentru aprecierea temeiniciei pretențiilor reclamantului este demonstrarea respectării condițiilor prevăzute în statutul societății pârâte (în vigoare la data încheierii contractelor de cesiune acțiuni și promovarea acțiunii în justiție) pentru transmiterea valabilă a acțiunilor.

Conform considerentelor deciziei de casare, obligatorii conform art.315 Cod procedură civilă, pentru a face dovada validității convențiilor în litigiu, reclamantul era ținut să probeze existența unei hotărâri prealabile a adunării generale a SC SA, adoptată în baza unei propuneri a consiliului de administrație cu privire la modalitatea de transmitere a acțiunilor.

Or, în raport de disp. art.1169 Cod civil, reclamantul nu a făcut această probă pentru ca instanța să dea eficiență raporturilor juridice născute între părțile semnatare ale convențiilor de cesiune acțiuni.

În concluzie, întrucât dispozițiile statutare condiționau transmiterea valabilă a acțiunilor către terți de existența propunerii Consiliului de Administrație și a hotărârii AGA, iar reclamantul nu a făcut această dovadă, cererea a fost respinsă ca nefondată.

Relativ la cererea reconvențională, instanța a constat că este nefondată și o va respinge.

Pe de o parte, se observă că prin pretențiile formulate, pârâta reconvenientă tinde la modificarea cadrului procesual stabilit de reclamant prin cererea introductivă și a tezei probatorii ceea ce nu este permis de lege, conform interpretării coroborate a art.119 Cod procedură civilă și art.7205Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, susținerile cu privire la nelegalitatea contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni sunt nefondate, instanța reținând ca pertinentă apărarea reclamanților conform căreia nu se identifică nici un criteriu de fraudare a legii în ce privește încălcarea principiului specialității capacității de folosință a persoanelor juridice, definit prin art.34 din Decretul nr.31/1954.

Legalitatea contractului de cesiune a drepturilor litigioase a fost analizată, anterior, de instanță și, constatând caracterul nefondat al susținerilor pârâtei reconveniete, instanța a luat act de transmiterea convențională a calității procesual active către

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul

În motivarea apelului se arată că, instanța de fond a soluționat cererile cu care a fost investită prin respingerea acestora și că, în ceea ce privește respingerea cererii reconvenționale formulată de prin care aceasta a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare acțiunii și a contractului de cesiune de drepturi litigioase, apreciază că soluția în acest sens e legală și temeinică, astfel cum este și admiterea excepției lipsei calității procesuale active a Societății Agricole, în condițiile transmiterii convenționale a acestei calități, în ceea ce privește cererea principală, prin care solicită să se constate calitatea sa de acționar la cu un număr de 1749 acțiuni, consideră că soluția este eronată, reținând ca motiv suficient al respingerii cererii sale, faptul că la data încheierii contractelor de cesiune a acțiunilor nu au fost respectate prevederile statutului

Astfel, în considerente se arată că a dobândit calitatea de acționar (ca cesionar al acțiunilor) la un moment la care statutul societății prevedea ca o condiție obligatorie a dobândirii calității de acționar adoptarea unei hotărâri AGA de ratificare a vânzării, în lipsa ratificării vânzarea nu ar avea efecte, fiind menționate art. 10 și 11 din statut de la acea epocă (anul 2000 - contractul încheiat la 11.11.2000).

Or, în statutul societății constituite în 1991, la art. 10 și 11 nu se menționează nimic despre obligativitatea adoptării unei hotărâri AGA pentru aprobarea vânzării de acțiuni de către unii acționari.

Mai mult decât atât, la art. 17 și 19 din statut, un de sunt enumerate prerogativele adunării generale, nu sunt prevăzute atribuții de aprobare sau acceptare a unor cesiuni efectuate de către acționari, din înscrisurile depuse de pârâtă, rezultă că acesta a depus copii ale statutului inițial (din 1991) cât și din 2006, în raport de care instanța a analizat cererea sa.

Or, în cauză, consideră că indiferent de existența unor prevederi statutare care să impună adoptarea unei hotărâri AGA premergător vânzării de acțiuni, trebuie dată eficiența prevederilor statutare de la art. 12 conform cărora: "capitatul social este reprezentat prin acțiuni emise de societate și sunt nominative, iar dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative se transmite prin declarație făcută în registrul de acțiuni al emitentului, subscrisă de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor prin mențiunea făcută pe acțiune ".

Pe de altă parte, art. 11 alin. 2 din statut prevede:"acțiuni provenite de la foștii membrii asociați și care reprezintă o parte din valoarea construcțiilor și utilajelor proprietatea societății vor fi vândute potrivit hotărârii adunării generale, la propunerea consiliului de administrație, noilor asociați, salariați ai societății " - or, această reglementare statutară nu se aplică situației în care acționarii au vândut acțiuni unor terți, ci numai situației specifice în care acționarii se retrag, iar societatea hotărăște cui vinde acțiunile libere.

De fapt, se mai arată, această prevedere nu a fost niciodată aplicabilă deoarece este în contradicție cu altă prevedere din statut - art. 15 alin. 4 "societatea nu va putea dobândi propriile sale acțiuni".

Pe lângă aceste critici, referitoare la lipsa unei prevederi statutare care să impună existența unei hotărâri AGA de aprobare a vânzării de acțiuni a unor acționari ai societății, se mai arată că o asemenea clauză inserată în contractul de societate este abuzivă și lovită de ineficacitate, deoarece contravin principiilor stabilite de acționari dar și normelor legale în vigoare (Legea nr.31/1990).

Apelul este nefondat.

În fapt, apelantul a solicitat să se constate calitatea sa de acționar al pârâtei intimate ca urmare a dobândirii de acțiunii prin mai multe contracte de cesiune încheiate cu persoane fizice, deținătoare de acțiuni ai, finalitatea acțiunii fiind aceea de legitima transmiterea drepturilor de proprietate asupra acțiunilor către apelant și aof ace opozabilă pârâtei intimate, societate.

Or, în acest sens, se constată că legal prima instanță a reținut că, fundamentul pentru aprecierea temeiniciei pretențiilor reclamantului G este a verifica și demonstra respectarea condițiilor prevăzute în statutul societății pârâte, proprietara acțiunilor pentru transmiterea valabilă a acțiunilor.

În statutul societății pârâte s-a prevăzut, în ceea ce privește transmiterea valabilă a acțiunilor către terți, (art. 11 alin. 2) că acestea vor fi vândute potrivit hotărârii adunării generale, la propunerea consiliului de administrație, noilor membrii asociați, salariați ai societății.

Cum apelantul nu a făcut dovada existenței prealabilă înstrăinării, propunerii Consiliului de administrație, urmată de hotărârea adunării generale în acest sens, legal prima instanță i-a respins acțiunea.

Acestea fiind reglementările din statutul societății, prin care se impunea și existența hotărârii adunării generale, nu se poate susține că dacă în art. 17 și 19 din statut care reglementează atribuțiile adunărilor generale nu se prevede și aceea de aprobare a cesiunii acțiunilor aceasta înseamnă că această condiție nu e necesar a fi îndeplinită, deoarece în art. 19 se prevede că aceasta se întrunește ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre pentru care este cerută și aprobarea adunării.

În referire la trimiterile apelantului la dispozițiile art. 12 din statutul societății, se constată că acestea nu sunt în interesul său, deoarece în alin. 4 se prevede clar că "dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative se transmite prin declarația făcută în registrul de acțiuni ale emitentului, subscrisă de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor prin mențiunea făcută prin acțiune", ceea ce în cauză, nu s-a convenit de părți și nici instanța nu acea nici un element pentru a se pronunța în acest sens.

Cum înstrăinarea acțiunilor către terți este strict reglementată prin statut, nu se poate susține că dispozițiile art. 11 alin. 2 se referă numai la situația în care acționarii se retrag, prevederea fiind în contradicție cu o alta (art. 15 alin. 4 ) - societatea nu va putea dobândi propriile sale acțiuni - deoarece art. 11 alin. 2 nu se referă la cumpărarea de către societate a propriilor acțiuni ci, dimpotrivă.

Nici susținerea potrivit căreia clauza conform căreia vânzarea de acțiuni trebuie supusă aprobării AGA este interzisă și lovită de ineficacitate, deoarece contravine principiilor stabilite de acționari, dar și normelor în vigoare este nefondată, deoarece statutul societății în referire la regimul acțiunilor prevede obligativitatea hotărârii AGA după propunerea Consiliului de administrație, iar Legea nr.31/1990 nu exclude intervenția AGA sau în luarea măsurilor privind acțiunile nominative (art. 92 - 109 din Legea nr.31/1990 - 110 - 136).

Pentru aceste considerente se constată că toate criticile aduse hotărârii apelate sunt nefondate și în baza art. 296 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul reclamant - - domiciliat în comuna, jud.C, împotriva sentinței civile nr.3627/COM/03.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SOCIETATEA AGRICOLĂ ""PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR - cu sediul în C,-, jud.C și intimații pârâți - SC SA- cu sediul în comuna,-, jud.C, - domiciliat în comuna, sat Movilița, jud. C, ). - domiciliată în -,-, jud.C, - domiciliată în com., jud.C, - domiciliat în -, str.-, nr.8, jud.C, - domiciliată în com. sat, nr.68, jud.C, - domiciliat în com. jud.C, - domiciliată în -,-, jud., - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliată în com.-, jud.C, - domiciliată în com. șos.-, -0,.A,.5, jud., - domiciliat în com. jud.C, - domiciliată în -,-, jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliat în sat, jud., - domiciliată în com. jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C, - domiciliat în -,-, jud.C și - domiciliată în,-, jud.C, ca nefondat.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

Red.jud.hot.

Red.jud.dec./02.02.2010

Dact.gref./04.02.2010

Emis

Președinte:Adriana Pintea
Judecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Constanta