Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 159/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2543/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.159
Ședința publică de la 14.04.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu
Grefier - -
**************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanții - reclamanți și - TURISM SRL și a cererii de aderare la apel formulată de apelanta - pârâtă - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.12667/5.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 7.04.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 14.04.2008, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 12667/05.11.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a Vi a Comercială, în Dosarul nr-, s-a dispus respingerea ca nefondată, a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții și - TURISM SRL împotriva pârâtei - SRL, prin care se solicita instanței să constate eroarea materială strecurată la punctul 6 din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6353/22.12.2005 la BNP G și, privind prețul imobilului cu numărul cadastral 7730 ( situat în B, Str. -. - nr. 27, sector 1, în suprafață de 448,39 mp ) si să dispună rectificarea acestei erori, în sensul că prețul vânzării terenului descris la punctul 6 din contract este de 2.214.284 RON, reprezentând echivalentul a 605.326, 50 Euro conform cursului valutar stabilit de părți și obligarea pârâtei la plata sumei de 400.000 Euro, echivalentul în lei, dar nu mai puțin de 1.426.200 RON ( conform cursului valutar stabilit de părți la data semnării contractului). De asemenea, instanța a respins ca nefondată, prin aceeași hotărâre și cererea reconvențională formulată de pârâta - SRL prin care aceasta solicita să se constate eroarea materială strecurată la punctul 6 din același contract în ce privește referirea la prețul unui metru pătrat din imobilul în suprafață totală de 448,39 mp, în sensul eliminării sintagmei 1350 Euro/mp.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut mai întâi că reclamanții au investit instanța cu o acțiune în realizare, deoarece, deși primul petit al cererii indică o cerere în constatare, reclamanții tind la realizarea unui drept, adică la obligarea pârâtei la plata unui rest de preț. Întreaga construcție a cererii principale se fundamentează pe existența unei erori de calcul în stabilirea prețului pentru parcela în suprafață de 448,39 mp situată în B, Str. -. - nr. 27, sector 1, această situație premisă însă nu poate fi calificată drept o eroare materială. Părțile au reluat în contract prețul total, iar impozitul a fost calculat raportat la această valoare și virat de cabinetul notarial către bugetul de stat. De asemenea, reține instanța, reclamantul a declarat valoarea de achiziție a terenului ca fiind 138.600 lei și venitul realizat din transferul proprietății imobiliare ca fiind de 612.484 lei, la care s-a stabilit un impozit de 61.248 RON. De asemenea, părțile au mai declarat că au citit cuprinsul contractului și că acesta corespunde voinței și condițiile stabilite de părți de comun acord ( această declarație făcând dovada conform art. 1171 din civil până la înscrierea în fals.
Pe de altă parte, mai reține instanța, pârâta afirmă că eroarea privește mențiunea prețului pe metru pătrat, deoarece situația juridică a parcelei nr. 6 impus un preț inferior.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că nu există o greșeală materială în actul notarial, ci problema ce trebuie lămurită este aceea a voinței părților la momentul încheierii actului de vânzare-cumpărare, însă instanța nu a fost investită cu o astfel de cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția a Va Comercială.
În motivarea apelului se arată că potrivit convenției părților, prețul terenului în suprafață totală de 7385,87 mp compus din 8 parcele, a fost stabilit pentru fiecare parcelă identificată cu numere cadastrale diferite, la suma de 1350 Euro/mp, ceea ce însemna că suma totală datorată de cumpărător era de 9.970.924, 5 euro. Încadrarea cererii se regăsește în dispozițiile Legii nr. 36/1995 privind activitatea notarilor publici, în care, în art. 53 se arată că actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu. Cum partea adversă nu a fost de acord cu această procedură, întocmindu-se în acest sens încheierea de certificare de fapte nr. 4963/2007, singura modalitate rămasă la îndemâna părților o reprezintă sesizarea instanței de judecată. Din analiza sistematică a contractului de vânzare-cumpărare, prin interpretarea articol cu articol, rezultă cu claritate atât obiectul vânzării cât și prețul pe metru pătrat. La parcela cu numărul 6, dacă se efectuează operațiunea aritmetică de înmulțire a suprafeței cu prețul pe metru pătrat reiese suma de 605.326,50 euro ( 448,39 mp X 1350 euro/mp ), în loc de 205.326,50 euro, cum din eroare s-a consemnat de către notar. Instanța de judecată avea obligația în baza rolului activ să califice cererea de chemare în judecată în funcție de conținutul său, iar nu de denumirea dată de parte ( art. 84 din pr. civ.). În această situație este evident că actul judecății nu a fost raportat la situația de fapt descrisă de părți, precum și la situația de drept, așa cum este aceasta consemnată în contractul de vânzare-cumpărare dintre părți. Solicitând pârâtei să plătească și diferența de preț de 400.000 euro, aceasta a refuzat să-și îndeplinească în totalitate obligația de plată, prevalându-se de eroarea materială de redactare a actului notarial prezentă la punctul 6 din contract. Eroarea este evidentă și rezultă și din compararea celor două sume ( suma datorată fiind de 605.326,5 euro și suma redactată de 205.326,5 euro ). Intimata dorește să profite de pe urma acestei erori materiale, prin formularea cererii reconvenționale aceasta dorind să paralizeze cererea de chemare în judecată, cu rea-credință, cererea sa fiind formulată pro causa. Prin cererea reconvențională, intimata a sperat să modifice clauzele contractuale, iar nu să îndrepte o eroare materială cu privire la prețul pe metru pătrat. Prin modul cum a judecat, prima instanță a respins practic cererea principală ca nedovedită, ceea ce nu este permis în dreptul românesc, aceasta nelămurind în nici un fel situația de fapt și de drept dedusă judecății, problema privind contradicția dintre cele consemnate în actul juridic și pretențiile fiecărei părți rămânând nesoluționată.
De aceea, apelanții solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii principale, constatarea erorii materiale strecurate la punctul 6 din contract, rectificarea acestei erori în sensul petitului acțiunii.
La data de 17.03.2007, intimata-pârâtă reclamantă - SRL a formulat cerere de aderare la apel, în condițiile art.293 din pr. civ.
În motivarea apelului incident, aceasta arată că, deși instanța a identificat problema juridică ce se impunea a fi soluționată în speță și anume aceea a clarificării voinței reale a părților, concluzia acesteia a fost una greșită. Astfel, în condițiile în care valoarea totală a pacelei ce a format obiectul punctului 6 din contract nu se poate concilia cu valoarea unui metru pătrat a aceleiași suprafețe este evident că în contract s-a strecurat o eroare materială. Existau astfel suficiente elemente care să atragă convingerea instanței că eroarea se referă la prețul terenului pe metru pătrat. În primul rând, argumente ce țin de situația de fapt constând în împrejurarea că cele 6 suprafețe de teren vândute prin același contract au situații juridice și de fapt distincte, astfel că ele nu au făcut obiectul unei vânzări în bloc, ci prețul a fost stabilit pentru fiecare în parte, iar în ce privește parcela 6 pe aceasta se aflau amplasate niște garaje ( construcții neautorizate ) care făceau acest teren impropriu construirii. În al doilea rând, există argumente ce țin de interpretarea textului contractului. Prețul în euro corespunde cu prețul în lei stabilit pentru parcela de la punctul 6, astfel că afirmația reclamanților că eroarea ar consta în schimbarea unei cifre din suma stabilită în euro nu ar putea fi primită. O altă dovadă o constituie și faptul că prețul corespunde și cu impozitul ce a fost calculat și achitat la momentul încheierii contractului.
Pentru aceste considerente apelanta incidentă solicită admiterea apelului său, schimbarea în parte a sentinței comerciale apelate în sensul admiterii cererii reconvenționale.
În apel nu s-au solicitat probe.
Analizând cele două cereri de apel, prin prisma criticilor invocate, a situației de fapt și de drept expusă de părți și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea reține următoarele:
În primul rând, Curtea constată că din modul cum a fost motivată hotărârea de către prima instanță ar rezulta că aceasta s-a limitat la a analiza dacă eroarea dedusă judecății de părți are caracterul unei erori materiale și, considerând că eroarea pretinsă de părți privește de fapt o chestiune ce ține de voința reală a părților și de interpretarea contractului, nu a mai purces la analiza și judecata acesteia din urmă deoarece s-a considerat că reclamanții nu au formulat o cerere în acest sens.
Sub acest aspect, Curtea apreciază că hotărârea este criticabilă, deoarece atât cererea reclamanților cat și cererea reconvențională a pârâtei apar ca nefiind soluționate asupra fondului lor, ci doar asupra formei ( ce s-a apreciate ca fiind greșite), din motivarea instanței rezultând o necercetare completă a fondului cererilor, ci una superficială. Altfel spus, instanța a considerat că prin cererile formulate de părți acesteia nu i s-a cerut nicidecum să interpreteze voința internă a părților, ci doar să constate eroarea materială pretinsă de părți. Dimpotrivă, Curtea constată că cererile părților privesc însuși fondul pretențiilor cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6353/22.12.2005 la BNP G și, respectiv drepturile și obligațiile transmise și respectiv asumate de părți cu privire la parcela de teren de la punctul 6. Nesoluționând problema dedusă judecății, soluția dată fiind asemănătoare unei soluții pe excepție ( inadmisibilitate), deși în dispozitiv cererile au fost respinse ca nefondate, Curtea, în apel va judeca, în virtutea caracterului devolutiv al apelului aceste cereri, raportat la cele două apeluri. De asemenea, trebuie reținut și faptul că instanțele de judecată nu sunt asimilate notarilor publici în sensul art. 53 din Legea nr. 36/1995, cu atribuții de rectificare a actelor notariale sub aspectul erorilor materiale, astfel încât cererea principală și cererea reconvențională trebuiau calificate corect de către instanță conform art. 84 din pr. civ. ca fiind cereri prin care părțile deduc judecății clarificarea voinței lor interne, cu privire la drepturile și obligațiile izvorâte din contract, în caz contrar cererile fiind inadmisibile. Prin soluția motivată sumar de instanță în sensul arătat mai sus, aceasta a interpretat nejustificat de restrictiv principiul disponibilității părților, considerând că dacă acestea utilizează sintagma " eroare materială" în cererile lor, instanței nu îi este îngăduit să purceadă mai departe, la analiza voinței interne a părților de vreme ce această eroare nu mai avea caracterul unei erori materiale, ci depășind acest caracter îmbrăca forma unei greșeli cu efecte juridice asupra drepturilor și obligațiilor părților ( ceea ce este contrar dispozițiilor art. 129 alin. 4 și 5 rap. la art. 84 din pr. civ.). În sprijinul acestei precizări, avem în vedere și temeiul juridic invocat de reclamanți în susținerea cererii principale, respectiv art. 969, art. 1361, art. 1294 și urm. din civil ( fila 5 din dosarul Tribunalului ), dispoziții care conduc la concluzia că reclamanta dorește ca instanța să dea eficiență principiului obligativității efectelor contractului, prin interpretarea clauzelor acestuia ( cererea acesteia fiind una în realizare, iar nu în constatare ).
Astfel, Curtea analizând cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6353/22.12.2005 la BNP G și, sub aspectul prețului parcelei de la punctul 6, în suprafață de 448,39 mp, Curtea constată că întrucât părțile au stabilit un preț raportat la metru pătrat, iar la momentul încheierii contractului acesta a fost doar înmulțit cu suprafețele pe care fiecare parcelă dintre cele ce au făcut obiectul contractului, le avea, rezultă că în temeiul art. 977 din civil, voința reală a părților a fost de a stabili prețul în acest fel. Argumentele ce conduc la această concluzie rezultă din mai multe împrejurări:
a) În primul rând, din interpretarea contractului conform art. 982 din civil, adică în sensul că "Toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg", rezultă că în ce privește toate cele 6 parcele vândute, prețul a fost stabilit la 1350 Euro/mp, fără ca părțile să facă vreo precizare specială la punctul 6, referitor la stabilirea unui preț distinct pentru această parcelă. ( a se vedea fila 15 din dosarul Tribunalului-alin. 3, fila 17, alin. 4, fila 18, alin. 6, fila 20, alin. 4, fila 22, alin. 2 și fila 23, alin. 8 ). În acest sens, nu poate fi primită susținerea intimatei-apelante - SRL în sensul că această parcelă având o situație diferită de celelalte ( dată de existența unor construcții amplasate pe aceasta), prețul ar fi fost inferior celorlalte, deoarece și pe celelalte parcele existau construcții, nefiind nici un element care să conducă la concluzia că aceste construcții ar fi diminuat prețul stabilit pe metru pătrat de părți doar la parcela de la punctul 6.
b) În al doilea rând, față de zona în care este situat imobilul (compus din mai multe parcele de teren și construcții) și de prețurile mult mai mari ale terenurilor în comparație cu alte zone ale municipiului B ( Strada - - fiind o stradă centrală), este de notorietate că pe piața imobiliară, când este vorba de astfel de terenuri, prețul se stabilește pe metru pătrat, din această perspectivă interpretarea conform art. 980 din civil a aceluiași contract ( potrivit obiceiului locului) ducând la aceeași concluzie.
c) Mai mult, reținând ca premisă faptul că părțile au inserat la toate cele 6 puncte din contract, atunci când au trecut prețul fiecărei parcele sintagma "echivalentul în RON a 1350 euro/mp" și coroborând aceasta cu coincidența că prețul total în euro al parcelei de la punctul 6 fost trecut ca fiind205.326,50 euro, în condițiile în care din înmulțirea suprafeței acestei parcele de 448,39 mp cu 1350 Euro rezultă un total de605.326,50 euro,Curtea apreciază că eroarea inserată în contract de redactorii acestuia este evidentă și se referă la prețul total al acestei parcele ce a fost calculat greșit. Aceasta este o interpretare logică a clauzelor contractului, deoarece dacă părțile nu au făcut nici o distincție cu privire la parcela de la punctul 6 în ce privește prețul ( repetând aceeași sintagmă de la punctele precedente " echivalentul în RON a 1350euro/mp"), nici judecătorul nu trebuie să facă această distincție ( nici măcar în procesul civil de față) De aceea, faptul că la prețul total pe care îl raportăm pentru considerentele de mai sus, inserat pentru parcela de la punctul 6) din contract este o diferență de o singură cifră ( 2 în loc de 6, așa cum subliniam mai sus) constituie un argument în plus pentru concluzia astfel reținută.
În ce privește faptul că impozitul a fost stabilit la suma în lei astfel cum a fost aceasta calculată la momentul încheierii contractului, este lipsit de orice relevanță juridică, deoarece plata impozitului constituie un efect ulterior stabilirii efectelor primordiale ale contractului, interpretarea voinței juridice a părților de la momentul încheierii contractului neputând fi făcută în raport cu împrejurări ulterioare, externe voinței părților ( contrare art. 977 din civil), împrejurări ce țin de obligații fiscale a căror plată cade în sarcina Biroului Notarial ( obligații ce nu se negociază de părți, care nu fac obiectul convenției acestora). Ca atare, argumentul instanței bazat exclusiv pe această împrejurare exterioară voinței părților, ce nu implică subiectiv părțile, este neîntemeiat și va fi înlăturat de instanța de apel.
Atât cererea reconvențională cât și cererea de aderare la apel nu pot fi considerate decât ca fiind formulate în scopul paralizării acțiunii principale și a apelului principal, nicidecum în scopul valorificării unui drept, de vreme ce intimata-pârâtă - SRL este cea care refuză să achite diferența de preț pretinsă de reclamantă ca urmare a erorii materiale cu efecte juridice, iar dreptul său asupra imobilului compus din cele 6 parcele de teren cu construcții transmis prin contract nu a fost contestat de reclamantă.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 296 din pr. civ. va admite apelul principal, va schimba în parte sentința apelată în sensul că va constata eroarea cu privire la prețul parcelei de la punctul 6 din contract, va dispune rectificarea acestei erori și în consecință va obliga pârâta la plata sumei de 400.000 euro, echivalentul în lei de la data plății, către reclamantul, reprezentând diferențe da preț cu privire la această parcelă de teren. De asemenea, va respinge cererea de aderare la apel, ca nefondată și față de culpa procesuală rezultată din soluția dată celor două apeluri, în temeiul art. 298 rap. la art. 274 din pr. civ. va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate de apelant cu prilejul judecării apelului și fondului.
Deoarece sub aspectul soluției de respingere a cererii reconvenționale, hotărârea instanței nu va fi schimbată, Curtea va menține celelalte dispoziții ale acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul principal formulat de apelanții-reclamanți, cu domiciliul în B, Str. - -- nr. 60, sector 1 și - TURISM SRL, cu sediul în B,-,. 1, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 12667/05.11.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VI a Comercială, în Dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă - SRL, cu sediul în B,-,. 3, cam. 6, sector 1.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Admite cererea principală.
Constată că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6353/22.12.2005 de BNP G și, la punctul 6, s-a strecurat o eroare.
Dispune rectificarea erorii strecurate la punctul 6 din contract, în sensul că prețul vânzării terenului în suprafață de 448,39 mp situat în B,-, sector 1, număr cadastral 7730, este de 2.214.284 lei ( RON), reprezentând echivalentul a 605.326, 50 EURO, conform cursului valutar stabilit de părți.
Obligă pârâta - SRL la plata sumei de 400.000 EURO, echivalentul în lei de la data plății, către reclamantul, reprezentând diferența de preț cu privire la această parcelă de teren.
Respinge cererea de aderare la apel, formulată de apelanta incidentă - SRL, ca nefondată.
Obligă intimata - SRL la plata sumei de 26.766, 50 lei cheltuieli de judecată către apelantul.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 14.04.2008 în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
RED/DACT/RE/5 EX./14.05.2008
Sent.com.nr. 12667/05.11.2007
Tribunalul București -Secția a VI a Comercială
Dosarul nr-
Jud. fond:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu