Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 170/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 152/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 170
Ședința publică de la 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Diana Manole
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B - împotriva sentinței comerciale nr. 11784 din data de 06.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 01.04.2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 08.04.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 11784 din 6.11.2008 Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B RA în contradictoriu cu pârâta prin ROMANIA SA.
În considerentele sentinței judecătorul fondului a reținut că reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată să se constate nulitatea clauzei compromisorii cuprinsă în art. 28.2 din contractul nr. 552/C/26.03.2004, motivat de faptul că această clauză, ce prevede că orice dispută nesoluționată între părți va fi rezolvată în temeiul regulilor de arbitraj al Camerei de Comerț Internaționale prin arbitraj care va fi ținut la, Elveția, este lovită de nulitate absolută întrucât art. 51 din Legea nr. 15/1990 stabilește competența instanțelor judecătorești de drept comun pentru litigiile de orice fel în care sunt implicate regiile autonome ori societățile comerciale cu capital de stat.
Judecătorul fondului a înlăturat această susținere a reclamantei, reținând că în art. 3 din Legea nr. 15/1990 că regiile autonome sunt apte să încheie contracte în temeiul art. 969.civ. cu respectarea legislației specifice și să le execute cu bună credință.
S-a apreciat că este expres prevăzută posibilitatea stipulării unei clauze compromisorii în contractele încheiate de regiile autonome, indiferent de natura capitalului social, în art. 51 alin. 2 din Legea nr. 15/1990.
S-a mai reținut că potrivit art. 1, Convenția Europeană de Arbitraj Comercial Internațional de la Geneva din 1961 se aplică convențiilor de arbitraj încheiate pentru reglementarea unor situații născute din operații de comerț internațional. Or, această convenție a fost ratificată de România prin Decretul nr. 281/1963, constituind drept intern potrivit art. 11 alin. 2 din Constituție. În consecință, această convenție constituie legea specială în raport de cadrul general instituit de Legea nr. 15/1990.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B RA, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
În motivare, apelanta a arătat că judecătorul fondului a făcut o greșită interpretare a normelor de drept aplicabile, nefiind o persoană juridică de drept public pentru a-i fi aplicabile prevederile Convenției Europene de Arbitraj Comercial Internațional. Mi arată că Legea nr. 15/1990 este ulterioară ratificării convenției, Legea stabilind în mod expres interdicția stipulării clauzei compromisorii, prin interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 51.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu următoarele apărări; art. 1 din Convenție stabilește aplicabilitatea actului internațional pentru soluționarea litigiile născute din operații de comerț internațional între persoane juridice sau fizice având în momentul încheierii convenției, reședința lor obișnuită sau sediul în state contractante diferite; litigiul este unul de drept internațional, cele două părți contractante având sediile în state diferite; convenția este legea specială și derogatorie de la dreptul comun reprezentat de Legea nr. 15/1990; Legea nr. 15/1990 permite încheierea clauzei compromisorii în soluționarea litigiilor dintre regii autonome și societăți comerciale, fără a face distincție după natura capitalului social.
Nu au fost administrate probe noi.
Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și de apărările invocate, se apreciază că apelul nu este fondat.
Astfel textul art. 51 din Legea nr. 15/1990 prevede următoarele:
"Litigiile de orice fel în care sunt implicate regii autonome sau societăți comerciale cu capital de stat sunt de competența instanțelor judecătorești de drept comun.
Pentru soluționarea litigiilor dintre ele regiile autonome și societățile comerciale pot apela și la arbitraj."
Analizând textul acestui articol se observă că legiuitorul a prevăzut competența instanțelor judecătorești doar pentru soluționarea litigiilor în care sunt implicate regii autonome sau societăți comerciale cu capital de stat.
În alineatul 2 al articolului 51, s-a prevăzut posibilitatea stipulării clauzei compromisorii pentru soluționarea litigiilor dintre regiile autonome și societăți comerciale.
Se reține că legiuitorul nu a mai prevăzut în acest alineat forma capitalului social al societăților comerciale, fapt ce conduce la concluzia că legiuitorul a statuat asupra posibilității supunerii litigiului ivit între o societate comercială (indiferente de forma capitalului social) și o regie autonomă unei proceduri arbitrale.
Nu poate fi reținută susținerea apelantei în sensul că această dispoziție legală s-ar referi doar la litigiile dintre regia autonomă și societatea comercială cu capital de stat. În măsura în care legiuitorul dorea să limiteze posibilitatea încheierii clauzei compromisorii doar la contractele încheiate de aceste două tipuri de persoane juridice, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru, așa cum a menționat și în alineatul 1 al articolului citat. În lipsa, însă, a dispoziției exprese a legiuitorului, textul nu poate fi interpretat decât în sensul permisiunii acordate regiilor autonome de a stipula o clauză compromisorie în contractele încheiate cu orice societate comercială, indiferente de structura capitalului social.
Interpretarea dată de apelantă textului legal adaugă la lege, complletând dispoziția legală, fapt ce nu este permis.
În ce privește critica apelantei referitoare la faptul că nu este o persoană de drept public pentru a-i fi aplicabile dispozițiile convenției, se reține că judecătorul fondului nu a apreciat aplicabilitatea Convenției în raport de dispoziția art. 2 din actul internațional (ce reglementează situația specială a persoanelor de drept public, față de care statul semnatar putea face rezerve la momentul semnării ori ratificării Convenției). Judecătorul fondului a apreciat aplicabilitatea convenției în raport de dispoziția art. 1 din Convenție care prevedere aplicabilitatea acesteia pentru litigiile născute din operații de comerț internațional între persoane juridice sau fizice având în momentul încheierii convenției, reședința lor obișnuită sau sediul în state contractante diferite.
În consecință, se apreciază că în mod corect judecătorul fondului a reținut caracterul valabil al clauzei compromisorii, atât în raport de dispozițiile Legii nr. 15/1990, cât și raportat la prevederile Convenției Europene de Arbitraj Comercial Internațional.
Avându-se în vedere considerentele reținute, și constatându-se temeinicia și legalitatea sentinței pronunțate de judecătorul fondului, în baza art. 296.pr.civ. apelul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
Se va lua act că intimata își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT B RA, cu sediul în B, bd. - - nr. 1, sector 1 în contradictoriu cu intimata, reprezentată prin Cabinet de Avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat din B,-, sector 3 împotriva sentinței comerciale nr. 11784/06.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Ia act că intimata își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. RP/4ex.
30.04.2009.
Jud. fond
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială
Președinte:Diana ManoleJudecători:Diana Manole, Roxana Popa
