Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.176/2009

Ședința publică de la 19 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Monica Diaconescu

JUDECĂTOR 2: Radu Rareș Dușa

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul formulat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr. 1046/2009, pronunțată de către Tribunalul Maramureș, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâții CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CEC BANK SA și SUCURSALA CEC BANK SA B M, având ca obiect acțiune în constatare.

Se constată că la data de 17 2009 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de către apelantele-reclamante, iar la data de 18 a depus la dosar concluzii scrise intimata CEC Bank SA.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 12 2009, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față,

Reține că prin sentința civilă nr. 1046/17.04.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- s-a respins acțiunea promovată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâtele Casa de Economii și Consemnațiuni CEC Bank SA și Sucursala CEC Bank SA B

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantele, moștenitoare ale defunctului G, sunt titularele CEC-ului seria E nr. - privind suma de 70.000 lei vechi, depusă în vederea achiziționării unui autoturism.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC-SA, în vederea achiziționării de autoturisme, de prevederile acestei ordonanțe beneficiază persoanele fizice care până la data de 15.02.1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC-SA, iar depozitele constituite îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, în sensul că din acesta nu au fost efectuate retrageri.

Din corespondența purtată între părți și copia jurnalului de operațiuni din 06.11.1992 a reținut instanța de fond că la această dată suma de 89.035 lei vechi a fost plătită de bancă reclamantei. Din cuprinsul adresei nr. 792/27.02.2009 emisă de pârâtă reiese că documentele ce au stat la baza operațiunii de lichidare a soldului cecului în litigiu, operațiune înregistrată în jurnalul de operațiuni din 06.11.1992 nu au fost păstrate după împlinirea termenului de 10 ani de la emiterea lor iar în situația de față plata probabil a fost făcută în baza unei declarații de pierdere a cecului, declarație pentru care a expirat termenul de predare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, reclamantele, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, în sensul de a se constata calitatea lor de deponent pentru suma de 70.000 lei actualizată, conform filei CEC Seria E nr. - depusă în anul 1986, în vederea achiziționării unui autoturism și să se constate dreptul lor de a primi despăgubiri bănești conform OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC SA în vederea achiziționării de autoturisme.

În motivarea apelului au arătat reclamantele că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a prevederilor legale aplicabile în speță.

Astfel, cu probele administrate în cauză, au făcut dovada neafectării soldului inițial prin deținerea, în original, a filei CEC seria E nr. -, cont nr. 8000/11486 (care nu conține nici o mențiune pe verso în ceea ce privește plata sumei atestată de acest document), îndeplinind astfel cerințele legale în vederea obținerii de despăgubiri conform OG nr. 156/2007, iar instanța de fond a reținut în mod greșit că înscrisul de la fila 18 atestă efectuarea plății.

Chiar instanța de fond a reținut că plata, probabil, a fost făcută în baza unei declarații de pierdere a cecului, însă acest fapt nu a fost dovedit, instanța rezumându-se la a reține că documentele ce au stat la baza operațiunii de lichidare a soldului cecului nu a fost păstrat (deși pârâtele nu au prezentat nici un document justificativ, respectiv proces verbal de distrugere a acestor documente), în această situație această supoziție trebuia înlăturată.

De asemenea, arată apelanta, la data la care pârâta face referire că suma aferentă filei CEC ar fi fost plătită, era minoră, în această situație speculațiile pârâtei cum că în conformitate cu norma nr. 1 din 1982, în cazul unui minor, plata sumei se putea face către unul din părinți, dacă prezintă certificatul de naștere (însă numai în situația în care inițial suma ar fi fost depusă în numele ei) nu poate fi primită, deoarece tot conform normei nr. 1 din 1982, pct. 20 alin. 3, restituirea sumelor de bani se putea face de către persoana indicată de autoritatea tutelară (ea fiind minoră și moștenitoarea unuia dintre titularii inițiali ai filei CEC) respectiv Primăria Târgu L, care prin adresa nr. 1190/2009 a menționat că nu s-a încuviințat retragerea de sume din contul CEC.

Un alt aspect invocat de apelante este că potrivit alin. 2 al pct. 34 din Normele metodologice nr. 16, în termen de 30 de zile (de la data declarației de pierdere, l care se referă atât pârâta cât și instanța de fond) trebuia emis un nou CEC, document în posesia căruia trebuia să fie pârâta, însă nici acest fapt nu a fost dovedit.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 282-298 Cod procedură civilă, art. 687, 1096, 1098 și 1611 Cod civil, art. 129, 130 și 133 Codul familiei, OUG nr. 156/2007, norma CEC nr. 1 din 1982.

Intimata pârâtă CEC Bank SA Sucursala BMa formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

În motivarea întâmpinării, a arătat pârâta că apelantele nu îndeplinesc condițiile prevăzute de dispozițiile OUG nr. 156/2007, în condițiile în care s-a făcut dovada faptului că soldul cecului a fost lichidat de către apelanta, prin depunerea copiei filei de jurnal din data de 06.11.1992.

Potrivit arhivistic, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor se păstrează 10 ani. Prin urmare, documentele care au stat la baza operațiunii de lichidare a soldului cecului în litigiu, operațiune înregistrată în jurnalul de operațiuni din 06.11.1992 nu au fost păstrate după împlinirea termenului de 10 ani de la emiterea lor. de operațiuni folosit la înregistrarea documentelor de operațiuni numerar ghișeu, având potrivit aceluiași nomenclator arhivistic un termen de păstrare permanent, a făcut posibilă depunerea sa ca probă în instanță. Din coroborarea dispozițiilor pct. 25 din Normele Metodologice nr. 16 privind tehnica operațiunilor în legătură cu înscrierea depunătorilor pentru cumpărarea de autoturisme, cu înregistrarea operațiunii de la pct. 426 din jurnalul de operațiuni, rezultă că operațiunea nu a fost efectuată pe baza prezentării cecului cu suma limitată, caz în care în jurnalul de operațiuni ar fi trebuit să fie înregistrată oad oua operațiune a dobânzii (de pildă, ca în cazul pozițiilor 400-401, 403-404, 409-410, 422-423, 424-425) ci, probabil, pe baza unei declarații de pierdere a cecului (declarație în posesia căreia nu se mai află din aceleași considerente expuse mai sus), caz în care în jurnalul de operațiuni s-a înregistrat o singură operațiune privind achitarea sumei de 8.90 lei (89.035 lei vechi).

Cu privire la susținerea apelantelor în care arată că în cazul pierderii cecului trebuia emis un cec nou, arată intimata pârâtă că nu sunt aplicabile dispozițiile pct. 34 alin. 2 din NM 16, în condițiile în care instrumentul care dovedea suma de bani deținută era pierdut și titularul a solicitat lichidarea cecului, caz în care pe baza declarației de pierdere a cecului s-a efectuat operațiunea de lichidare, nefiind necesară eliberarea unui nou cec.

Părțile au formulat concluzii scrise prin care au reiterat cele susținute prin cererea de apel, respectiv prin întâmpinare.

Examinând apelul declarat în cauză, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea formulată, reclamantele au solicitat să se constate calitatea lor de deponent pentru suma de 70.000 lei actualizată, conform filei CEC seria E nr. - depusă în anul 1986, în vederea achiziționării unui autoturism marca și să se constate dreptul de a primi despăgubiri bănești conform OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii CEC-SA în vederea achiziționării de autoturisme.

Pentru a putea beneficia de despăgubiri, potrivit dispozițiilor OUG nr. 156/2007, trebuie îndeplinite mai multe condiții. Astfel, acest act normativ privește persoanele fizice care până la data de 15.02.1992 au efectuat depuneri de sume la CEC Bank SA ori au transferat aceste sume după 22.12.1989 în conturile BRD SA în vederea achiziționării de autoturisme conform dispozițiilor art. 1 alin. 1. Pe de altă parte, depozitele constituite trebuie să îndeplinească condiția neafectării soldului inițial, respectiv din acestea să nu fi fost efectuate retrageri, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2, iar deponenții, mandatarii sau succesorii legal ai acestora sunt obligați să prezinte documente ce dovedesc calitatea acestora de persoane cărora li se aplică dispozițiile legale menționate, conform art. 3 alin. 9.

În speță, nu se contestă calitatea de deponente ale reclamantelor, aspect de altfel dovedit cu fila CEC seria E nr. -. Ceea ce se contestă însă în cauză este afectarea/neafectarea soldului inițial, reclamantele susținând că nu a fost afectat soldul inițial, sumele de bani nefiind retrase, iar pârât, din contra, susținând retragerea sumei de către apelanta.

Din probele administrate în cauză, Curtea constată că în cauză nu este îndeplinită condiția prevăzută la art. 1 alin. 2 din OUG nr. 156/2007 privind neafectarea soldului inițial, suma de bani depusă la CEC în vederea achiziționării unui autoturism fiind retrasă la data de 06.11.1992 de către apelanta, aspect ce rezultă din copia jurnalului de operațiuni depusă la dosar.

Astfel, fila CEC prezentată de apelante face dovada doar a faptului că acestea erau deținătoarele sumei de 70.000 lei, depusă la CEC în vederea achiziționării unui autoturism. Într-adevăr, pe versoul filei CEC nu se face nicio mențiune cu privire la retragerea acestei sume de bani, dar dovada afectării soldului se poate face și cu alte mijloace de probă, în speță dovedindu-se cu copia jurnalului de operațiuni faptul că suma de bani a fost retrasă la data de 06.11.1992, împreună cu dobânda aferentă. Având în vedere că potrivit arhivistic depus la dosar, termenul de păstrare al documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în fișele personale de cont este de 10 ani și că retragerea sumei de bani a avut loc în cursul anului 1992, este evident că pârâta se află în imposibilitatea de a depune aceste documente, în condițiile în care reclamantele au formulat cererea de chemare în judecată în luna 2008, respectiv după trecerea unui termen de 16 ani de la înregistrarea operațiunii. Cu toate acestea, art. 46 Cod comercial reglementează ca mijloace de probă specifice în materie comercială, printre altele, registrele comerciale. Potrivit dispozițiilor art. 50 Cod comercial, registrele comercianților ținute în regulă pot face probă în justiție între comercianți, pentru fapte și chestiuni de comerț. Registrele comerciale legal ținute pot fi folosite ca mijloc de probă nu numai împotriva comerciantului care ține aceste registre, ci și în favoarea acestuia.

Raportând cele reținute anterior la prezenta speță, Curtea constată că jurnalul de operațiuni depus de pârâtă, care reprezintă un registru comercial, era legal ținut, astfel încât poate face dovada celor susținute de pârâtă. De altfel, reclamantele nici nu au invocat neregularitatea ținerii acestui jurnal și nici nu au efectuat vreun alt demers legal care să pună sub semnul îndoielii veridicitatea înregistrărilor cuprinse în jurnalul de operațiuni din data de 06.11.1992. Prin urmare, Curtea constată că acest jurnal de operațiuni dovedește faptul că la data de 06.11.1992 apelanta reclamantă a retras sume de 89.035 lei, reprezentând suma depusă în vederea achiziționării unui autoturism împreună cu dobânda legală.

În ceea ce privește susținerile apelantei - referitoare la faptul că era minoră la data la care se susține că s-ar fi retras suma de bani, astfel încât ar fi fost necesar avizul autorității tutelare în acest sens, Curtea constată că acestea sunt lipsite de relevanță în soluționarea cauzei.

Astfel, pe de o parte, retragerea sumei de bani de la CEC nu reprezintă un act de dispoziție care să conducă la necesitatea avizului autorității tutelare și, pe de altă parte, chiar dacă reclamanta ar fi avut nevoie de un astfel de aviz pentru retragerea sumelor de bani, acest aspect nu ar fi de natură să conducă la o altă soluție în speță, în condițiile în care nu sunt îndeplinite premisele acțiunii, stipulate la art. 1 alin. 2 din OUG nr. 156/2007. Astfel, având în vedere că soldul inițial a fost afectat prin retragerea sumei de 89.035 lei, la data de 06.11.1992, nu prezintă relevanța dacă la momentul retragerii sumelor de bani funcționarul angajat al pârâtei a solicitat sau nu prezentarea anumitor avize de la autoritatea tutelară, în condițiile în care este evident că suma de bani a fost retrasă de câtre unul dintre titularii contului.

Prin urmare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de OUG nr. 156/200, în mod întemeiat a fost respinsă acțiunea reclamantelor, sentința atacată fiind legală și temeinică.

În consecință, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că apelul formulat este nefondat, motiv pentru care, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr. 1046 din 17.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 19.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - - -

Red/dact: MD

26.11.2009/6 ex.

Președinte:Monica Diaconescu
Judecători:Monica Diaconescu, Radu Rareș Dușa

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Cluj