Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 189/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 107/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 189
Ședința publică de la 14 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 2: Diana Manole
GREFIER ---
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta - -. SA împotriva sentinței comerciale nr.12124 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AL INSURANCE CO.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 14 aprilie 2009, când în urma deliberării a pronunțat următoarele:
CURTEA
Prin sentința comercială nr.12124/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost admisă excepția necompetenței instanțelor române, respingându-se ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta - -. SA în contradictoriu cu pârâta AL INSURANCE CO, cerere prin care s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate că a intervenit rezilierea contractului de reasigurare nr.1492/13.02.2007 încheiat de reclamantă, în calitate de reasigurător și pârâtă, în calitate de asigurat, din culpa exclusivă a asiguratului.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Contractul de reasigurare încheiat, la distanță, între părți este supus legii engleze și jurisdicției engleze întrucât contractul s-a încheiat în forma 91, formă ce intră, în mod exclusiv, sub jurisdicția instanțelor judecătorești engleze și este supus normelor legale engleze.
Se mai reține și că detaliile contractului au fost stabilite de clauze standard "Institute " care sunt, de asemenea, supuse legii și jurisdicției engleze, fapt consemnat expres în cuprinsul acestora, în contractul de reasigurare părțile nu au stabilit în mod expres legea aplicabilă, caz în care se aplică automat legea engleză, contractul intrând sub jurisdicția exclusivă a instanțelor engleze.
Împotriva acestei sentințe formulează apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii excepției de necompetență generală a instanțelor române și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială.
Motivele de apel sunt, în esență, următoarele:
Motivarea instanței de fond este lapidară și insuficientă deoarece nu face referire la argumentele de care a ținut cont în admiterea excepției, neprezentând raționamentul în ceea ce privește competența instanțelor din Anglia.
Instanța de fond nu și-a întemeiat în drept admiterea excepției de necompetență generală, nu se știe actul normativ în baza căruia aceasta a constatat necompetența instanțelor din România, ținând seama doar de formularul " 91" depus de către intimata - pârâtă, ignorând orice alt aspect legal invocat.
Apelanta învederează faptul că acest formular este emis de institutul Asiguratorilor Maritimi din, acesta fiind un simplu model pentru care, în nici un caz apelanta-reclamantă nu a optat să-l folosească, un astfel de formular neputând fi încheiat de o societate din România, fiind destinat unui număr restrâns de societăți de asigurări agreate de acest institut din Anglia.
La data de 17.02.2009 intimata depune întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele dosarului, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Părțile au încheiat o poliță de asigurare, prin corespondență, respectiv contractul de reasigurare nr.1492/13.02.2007, apelanta având calitatea de reasigurător, iar intimata calitatea de asigurat, aceasta din urmă fiind reprezentată de mandatarul.
În oferta de reasigurare propusă de către intimată, prin intermediul mandatarului său, se face trimitere expresă la formularul 91, al Institute of, formular care prevede în mod expres în cuprinsul său că sunt supuse legii și jurisdicției britanice, atâta timp cât părțile nu prevăd altfel.
Din probele administrate Curtea reține că în practica maritimă engleză, există două tipuri de formular 91, care cuprinde clauzele unei polițe de reasigurare, respectiv un formular emis de Institutul Asigurărilor Maritimi din și altul emis de, ambele tipuri de formular atrăgând jurisdicția exclusivă a instanțelor engleze, cu excepția cazurilor când părțile din contractul de asigurare optează expres pentru o altă jurisdicție, opțiune care în speță nu există.
Nu pot fi reținute susținerile apelantei referitoare la faptul că polița nu s-ar fi putut încheia în forma 91, lipsind una din cerințele esențiale de valabilitate și anume semnătura autorităților englezești, și anume a departamentului de poliție din cadrul Institutului Asigurărilor Maritimi din de la care emană, având în vedere că instanța nu a fost învestită cu o cerere privind valabilitatea ori legalitatea încheierii contractului de reasigurare.
Contractul de reasigurare nu putea fi încheiat într-o altă formă decât 91, atâta timp când condițiile asigurării au fost stabilite prin Institute Time, precum și alte clauze Institute, care prevăd în mod expres în mod expres în cuprinsul lor că se pot utiliza numai cu formularul actual de asigurare, în speță formularul 91, ambele formulare, așa cum s-a mai reținut, prevăzând în mod expres în cuprinsul lor faptul că sunt supuse legii și jurisdicției engleze, atâta timp cât părțile nu prevăd altfel.
Din nici una din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că părțile au înțeles să preia acele reglementări cu caracter tehnic din cuprinsul formularului 91 și nu toate clauzele cuprinse în acesta; acest lucru vizând inclusiv acele norme care reglementează aplicarea legislației și a jurisdicției britanice.
Ca atare, atâta vreme cât părțile nu au optat în mod expres pentru alegerea unei alte instanțe ori jurisdicției competentă să soluționeze eventualele litigii apărute între acestea, respectiv instanțele românești, astfel încât să atragă competența materială a acestora în soluționarea cauzei, Curtea apreciază că tribunalul a pronunțat o hotărâre temeinică și legală atunci când a admis excepția generală a instanțelor românești.
Pe cale de consecință, văzând dispozițiile art.969 Cod civil, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - -. SA cu sediul în B, BD. - nr.29, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.12124 din 12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata AL INSURANCE CO cu sediul în B, BD. - - nr.5,.103,.A,.5,.15, sector 3.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
-
Red.Jud. - 30.04.2009
Tehnored. - 7.05.2009
4 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Rodica ZahariaJudecători:Rodica Zaharia, Diana Manole