Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 19/
Ședința publică din 14 Februarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI împotriva sentinței nr. 2914/21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Harghita, ca instanță comercială.
La apelul nominal se prezintă recurentul prin av., în substituirea av., intimata SC SRL T prin administrator asistat de av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței la data de 8 februarie 2008 întâmpinare din partea SC SRL, din care un exemplar se înmânează reprezentantului recurentului.
Instanța pune în discuția părților, chestiuni prealabile, referitor la natura contractului de concesiune încheiat între părți, respectiv dacă este de natură comercială sau civilă, având în vedere, având în vedere obiectul cauzei, respectiv să se constate încetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen, în condițiile în care această cauză a fost calificată de prima instanță ca fiind de natură comercială.
Reprezentantul recurentului consideră că litigiul este de natură comercială, cum corect a fost calificat de prima instanță.
Reprezentantul intimatei consideră că fiind vorba în cauză de un contract de concesiune, consideră că natura prezentei cauze este de natură civilă.
Reprezentantul recurentului înțelege să invoce instanței că se impune recalificarea căii de atac, din recurs în apel.
Instanța pune în discuția părților recalificarea căii de atac.
Reprezentantul intimatei consideră că nu se impune recalificarea căii de atac, aceasta fiind cea a recursului.
Având în vedere petitele din acțiunea introductivă formulată de reclamant, apreciate ca neevaluabile în bani, instanța recalifică calea de atac din recurs în apel, completul de judecată urmând a fi format din primii doi judecători, respectiv - președinte și - JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Reprezentantul intimatei depune la dosar acte în apărare, fotografii ale imobilului în litigiu, a cărui demolare se solicită.
Reprezentantul apelantului solicită acordarea unui termen pentru a studia actele depuse de reprezentantul intimatei.
Reprezentantul intimatei se opune cererii de amânare formulată de reprezentantul recurentului, recurentul având cunoștință de actele depuse la acest termen la dosar, majoritatea actelor fiind emise de la primărie.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Reprezentantul apelantului pune concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței atacate și rejudecând cauza să dispună încetarea contractului de con cesiune nr. 16/2001, obligarea pârâtei intimate să predea reclamantei în deplină proprietate și posesie terenul în litigiu, în starea în care a fost predat la încheierea contractului de concesiune liber de orice construcții sub sancțiunea unor daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere de la data pronunțării sentinței, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei pune concluzii de respingere a apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, considerând că în mod normal Tribunalul Harghitaa respins acțiunea reclamantei, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de intimata.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 2914 din 21 noiembrie 2007, Tribunalul Harghita, având pe rol judecarea cauzei comerciale privindu- pe reclamantul Primarul municipiului T, în contradictoriu cu pârâta SRL T, așa cum se menționează în preambulul sentinței, a respins acțiunea reclamantului, acțiune care a avut ca obiect constatarea încetării contractului de concesiune nr. 16/2001 pentru suprafața de 222 mp din domeniul public al municipiului T prin ajungerea la termen, obligarea pârâtei la a preda în deplină proprietate și posesie terenul situat în str. -, în vecinătatea râului în starea în care a fost predat la încheierea contractului de concesiune, liber de orice construcții, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere.
Prim a instanță a reținut faptul că între părțile din litigiu s-a încheiat contractul de concesionare cu privire la terenul din litigiu și a considerat neîntemeiată acțiunea reclamantului deoarece, deși contractul a expirat, înainte de expirare pârâta, prin administrator, a făcut demersuri pentru prelungirea acestuia, fapt materializat conform HCL T nr. 141 din 29 decembrie 2005 pentru o perioadă de încă 5 ani. S-a mai precizat în considerente că, pârâta a edificat construcții pe teren cu știința reclamantului, fiindu-i eliberată autorizație de construcție.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către Primarul municipiului T, care a solicitat modificarea în sensul admiterii acțiunii sale, deoarece potrivit art. 9 lit. "a" din contractul de concesiune nr. 16/2001, a intervenit încetarea acestuia prin expirarea duratei stabilite în contract, invocându-se adresa nr. 6343 din 2 aprilie 2007, expediată pârâtei prin care i s-a cerut să se prezinte la Primăria T la 11 aprilie 2007 în vederea predării terenului respectiv.
Referitor la pretinsa prelungire a contractului prin HCL nr. 141/2005, recurentul a precizat că nu s-a observat existența HCL 101/2007 prin care Primarul a fost împuternicit să revendice cei 222 mp din domeniul public al orașului, teren care a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 16/2001. S-a susținut astfel că prin această ultimă hotărâre, s-a revocat implicit HCL nr. 141/2005. Recurenta a criticat hotărârea primei instanțe și pe considerentul că s-a reținut o greșită stare de fapt și s-au apreciat greșit probele deoarece, terenul pe care s-au ridicat construcțiile nu este identic cu terenul de 222 mp în litigiu, construcțiile fiind ridicate pe terenul de 125 mp, ce fac obiectul contractului de concesiune nr. 14/1992.
Pârâta intimată SRL T, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, susținându-și punctele de vedere exprimate și în fața instanței de fond.
Constatând că prima instanță a soluționat cauza ca un litigiu comercial, având un obiect neevaluabil în bani, instanța de recurs s-a văzut în situația de a recalifica din recurs în apel calea de atac, pentru a corespunde celei dată de legiuitor în litigiu de primă instanță comercială ce intră în competența tribunalelor.
În analiza motivelor invocate, în primul rând prin prisma incidenței unor excepții de ordine publică, instanța constată că față de natura contractului încheiat între părți și care face obiectul litigiului, cauza intră în competența instanței de contencios administrativ, nu a instanței comerciale.
Contractul de concesionare încheiat între o autoritate publică, un organ al administrației publice și concesionar, fie ea și o societate comercială, în temeiul prevederilor legale în vigoare la vremea respectivă și anume Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiilor, este un contract administrativ. Soluționarea litigiilor legate de încheierea, modificarea, executarea și încetarea contractului administrativ sunt de competența instanței de contencios administrativ, potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 modificată.
Prima instanță a soluționat litigiul având ca obiect încetarea unui contract de concesiune ca litigiu comercial, ignorând dispoziții de ordine publice referitoare la competența materială a instanței, verificându-se astfel incidența prevederilor art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă. Prin urmare, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare instanței competente, respectiv Tribunalul Harghita, ca instanță de contencios administrativ potrivit procedurii instituite de Legea nr. 554/2004 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de Primarul municipiului T împotriva sentinței civile nr. 2914 din 21 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-, ca instanță comercială.
Anulează hotărârea atacată și trimite cauza spre judecare instanței competente, respectiv Tribunalului Harghita, ca instanță de contencios administrativ.
Cu drept de recurs în 15 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-26.02.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
