Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 2/A-
Ședința publică din 16 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - -, judecător
-, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâta, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței nr. 226/C din 3 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr. 635/C/2004,intimați fiind reclamanții, și pârâtul.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta- pârâtă SC SA prin avocat A, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul este timbrat legal prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 0,20 lei, precum și a chitanței nr.4768/2007, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul apelantei- pârâte solicită lăsarea dosarului la a doua strigare având în vedere că partea adversă nu s-a prezentat încă, iar la termenul anterior i s-a pus în vedere să depună dovada înscrierii mențiunilor în registrul acționarilor.
Curtea încuviințează cererea și lasă dosarul la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, a răspuns apelanta- pârâtă SC SA prin avocat A, lipsind celelalte părți.
Apărătorul apelantei depune la dosar copia listei acționarilor din 17.10.2007, arătând că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, constatând apelul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia, solicitând părților să precizeze dacă se impunea citarea în cauză, ca efect al cesiunii, a lui, dacă în opinia lor a operat în mod legal un transfer de proprietate. Solicită, de asemenea, ca părțile să pună concluzii asupra excepției de tardivitate și cu privire la reprezentativitatea societății la pornirea acțiunii în răspundere.
Av. având cuvântul pentru apelanta-pârâtă, arată că au făcut dovada cu înscrisul depus astăzi că acțiunile lui au fost înscrise, acesta fiind înscris cu un număr de 89 de acțiuni ca fiind dobândite de la, în loc de 577 de acțiuni, însă nu face discuții pe numărul acestora.
Cu privire la excepția de tardivitate, apreciază că apelul este în termen, potrivit dispozițiilor art.284 Cod pr.civilă, au depus la dosar înscrisuri cu care au făcut dovada că societatea nu a fost legal citată, iar comunicarea sentinței s-a făcut către o persoană care nu o reprezenta. Termenul de apel curge de la data când au luat cunoștință de sentință, iar acest termen îl reprezintă data când au formulat o cerere pentru a li se comunica sentința. Precizează că în speță nu există un caz de echipolență.
Arată că potrivit dispozițiilor art.131 alin3, prin sentința nr.1065/C/2004 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, a fost numită să reprezinte societatea, iar în acest dosar s-a reținut că tot acest acționar ar fi reprezentantul societății. În speță, însă, societatea ar fi trebuit să fie reprezentantă de președintele consiliului de administrație și anume, împotriva căruia nu se pornise acțiunea privind răspunderea administrativă și avea drept de reprezentare generală. Toate actele de procedură însă s-au făcut la domiciliul acționarului, astfel că acțiunea a fost soluționată cu lipsă de procedură.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În cazul în care se trece peste susținerile făcute, arată că cererea este inadmisibilă potrivit dispozițiilor art.111 Cod pr.civilă.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la 11 martie 2004, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța cea de-a doua pârâtă să fie obligată să completeze registrul acționarilor cu un număr de 575 acțiuni în loc de 89 acțiuni, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 1 milion lei ROL pe zi de întârziere, iar în subsidiar să se constate că reclamanta deține la. cele 575 de acțiuni.
În motivare, reclamanta a arătat că în urma privatizării societății pârâte a dobândit un număr de 575 acțiuni nominative care până la data formulării acțiunii nu au fost emise în formă materială, așa cum s-a stabilit în statut.
Deși cu ocazia adunării generale a constatat că este înscrisă doar cu 89 acțiuni și s-a adresat consiliului de administrație să soluționeze această neconcordanță, solicitarea sa a fost respinsă, motivându-se că ar fi vândut 115 acțiuni pârâtului.
Prin sentința comercială nr.226/C/2004, Tribunalul Comercial Argeșa admis în parte acțiunea și a constatat că reclamanta deține un număr de 575 acțiuni la. P obligând această pârâtă să completeze în acest sens registrul acționarilor.
A fost respinsă cererea de obligare la plata de daune cominatorii.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut având în vedere raportul de expertiză întocmit în cauză că reclamantei i se cuvin 528 acțiuni, deoarece a deținut 5 certificate de proprietate cărora le corespundeau 575 acțiuni la care s-au adăugat 53 acțiuni cumpărate de la și se scădeau 100 acțiuni cedate acționarului.
Această situație a fost recunoscută și de acționarul împuternicit de instanță să o reprezinte pe pârâtă, acționar ce a susținut că acțiunile nominative nu au fost tipărite pe suport de hârtie, iar prin modul în care s-a ținut evidența lor s-au creat greșeli și conflicte între asociați.
Prin art.98 din Legea nr.31/1990, s-a instituit o procedură specială pentru transmiterea proprietății acțiunilor nominative care nu operează câtă vreme nu se semnează de către părțile implicate în tranzacție declarația de cesiune în registrul de acțiuni. Înțelegerea astfel realizată are numai efectul unei promisiuni de vânzare până la momentul în care cedentul și cesionarul subscriu declarația de cesiune în registrul de acțiuni al emitentului.
În privința daunelor cominatorii, s-a apreciat că acest mijloc de constrângere al debitorului constituie o pedeapsă civilă care are o reglementare specială în dispozițiile art.5803din Codul d e procedură civilă, iar eventualul prejudiciu încercat de creditorul obligației poate fi acoperit de solicitarea de daune interese.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, cale de atac respinsă ca tardiv declarată prin decizia nr.22/A-C/2005 a Curții de APEL PITEȘTI.
Ulterior, împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și susținând netemeinicie și nelegalitatea hotărârii pronunțate pentru următoarele motive:
- judecata cauzei s-a făcut cu încălcarea normelor procedurale de citare. Este nelegală citarea societății la domiciliul acționarului, acționar care a fost numit să reprezinte societatea în dosarul nr.1065/C/2004, având ca obiect anularea, iar acest mandat nu se poate extinde și cauzei de față;
- este adevărat că împotriva consiliului de administrație s-a formulat acțiunea în răspundere, însă a fost desemnat un nou consiliu de administrație mandatat să reprezinte societatea, așa încât pentru aceasta trebuia să se prezinte președintele;
- acțiunea în constatare este inadmisibilă atunci când partea are la îndemână o acțiune în realizare, situație care se regăsește în cauză și în mod greșit instanța nu a reținut existența acestei excepții;
- instanța trebuia să aibă în vedere hotărârea Tribunalului Comercial Argeș, rămasă irevocabilă, prin care se respinsese acțiunea reclamantei de anulare a contractelor de cesiune. Prin prezenta acțiune se încearcă să se ocolească efectele acestei sentințe;
- expertiza întocmită în cauză este nelegală, expertului cerându-i-se să se pronunțe asupra valabilității contractelor de cesiune și aceasta fără citarea reprezentanților legali. S-a ajuns astfel ca acționarii să dețină un număr mai mare de acțiuni decât cele emise și subscrise și hotărârea să nu poată fi pusă în executare.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
În condițiile art.137 din Codul d e procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor de fond și de procedură, excepții care ar putea face inutilă cercetarea pricinii.
O astfel de excepție ridicată în această fază procesuală este aceea a tardivității prezentei căi de atac, excepție invocată de către reclamantă în scris la 14 martie 2007.
Potrivit art.87 pct.2 din Codul d e procedură civilă, persoanele juridice de drept privat se citează la sediul principal sau cel al sucursalei ori reprezentanței, prin reprezentanții lor.
Aceste dispoziții legale se aplică așa cum de altfel este intitulat Capitolul II în cazul tuturor comunicării actelor de procedură, inclusiv deci, hotărârilor judecătorești.
Hotărârea criticată a fost comunicată, potrivit înscrisului de la fila 128, către apelanta, prin acționar la adresa din P,-, -.2 bis,..6.
Potrivit mențiunilor de la. A (filele 20 și 34), sediul apelantei-pârâte se află în P,-, adresă la care se impune a se efectua toate actele de procedură față de această parte.
Este adevărat că, soluționând apelul formulat de pârâtul a fost citată și, dar și de această dată (fila 133) citarea s-a făcut la adresa pretinsului reprezentant.
La data pronunțării deciziei nr.22/A-C/2005, nu a fost prezentă în sală, pentru a se putea pretinde că astfel a luat cunoștință de sentința pe care o critică în prezenta cale de atac.
De altfel, chiar și o astfel de susținere nu ar fi putut fi primită, față de prevederile art.284 din Codul d e procedură civilă. Potrivit acestui text de lege, termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii, iar în alineatele 2 și 3 se recunoscut două cauze de echipolență cărora literatura de specialitate a susținut că li s-ar mai adăuga o alta.
Nici una din aceste situații de echipolență nu este dovedită în cauză, deși instanța a pus în vedere părții interesate să facă o astfel de probă (fila 155).
Alineatul 2 al art.284 Cod procedură civilă, recunoaște cazul de echipolență atunci când, cu ocazia executării, s-a comunicat părții debitoare odată cu somația și copia hotărârii.
Simpla executare fără dovedirea cerinței prevăzute expres nu face operantă nici o prezumție de comunicare, așa cum s-a susținut de către reclamantă prin reprezentantul său.
În absența unei comunicări făcute în condițiile legii, și având în vedere dispozițiile art.105 și urm. din Codul d e procedură civilă, se apreciază că nu a început să curgă termenul de apel d e la o altă dată decât cea la care se referă art.284 alin.3 din același act normativ, respectiv data declarării apelului - 25 ianuarie 2007.
Și în măsura în care s-ar susține că termenul de 15 zile curge de la momentul când pârâta a solicitat o copie după hotărâre (filele 130-132), respectiv 11 și 18 ianuarie 2007, calea de atac nu se situează în afara celor 15 zile.
În concluzie, se apreciază că apelul este declarat în termen, iar excepția tardivității acestei căi de atac neincidentă în cauză.
Prima critică privește încălcarea normelor procedurale cu privire la citarea părții - citare obligatorie în raport de prevederile art.85 din Codul d e procedură civilă - și pentru aceleași considerente ce își au temeiul în prevederile art.87 pct.2 din cod, ea apare ca fiind întemeiată.
Concluzia este susținută și de faptul că potrivit înscrisului de la fila 104, depusă chiar de către actuala reclamantă, la 30 martie 2004 fost aprobată de către promovarea acțiunii în răspundere a administratorilor, așa încât la această dată potrivit art.150 alin.4 din Legea nr.31/1990 (în forma și numerotarea în vigoare la data de mai sus), mandatul administratorilor încetează de drept și "adunarea va proceda la înlocuirea lor".
Primul termen de judecată în cauza de față a fost la 13 aprilie 2004, dată la care pârâta nu mai putea fi reprezentată de, așa cum s-a menționat la primele ședințe, acordându-se și termen în cunoștință, întrucât mandatul acestuia încetase la 30 martie 2004.
Astfel, în mod corect a reținut tribunalul la termenul din 12 octombrie 2004, că procedura de citare cu nu este îndeplinită legal însă, măsura determinării reprezentării adoptată în aceeași ședință nu poate fi calificată în același mod.
Așa cum s-a arătat în textul precitat, text cu valoare de normă specială și care este obligatoriu, numirea noilor reprezentanți se face de către "adunare" și nu de către reprezentantul unei părți sau de către instanță, așa cum prevedea Legea nr.31/1990 în art.131 alin.3, pentru o altă situație specială.
În cauză instanța trebuia să rețină că se aplică norma de la art.150 din Legea nr.31/1990 (actual art.155) și să ia măsuri de citare a reprezentantului la care se referă acest text de lege.
De-a lungul întregii judecăți de fond, a fost reprezentată inițial de o persoană căreia îi încetase de drept această atribuție, iar ulterior de o persoană ce nu dobândise în condițiile textului de lege precitat această îndreptățire.
Reținând că judecata de fond s-a făcut cu încălcarea procedurii de citare și că prima critică este întemeiată sub acest aspect, urmează a fi admis apelul și în baza art.297 Cod procedură civilă, desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de această concluzie, este inutilă verificarea celorlalte critici, urmând ca ele să fie avute în vedere de instanța de fond care, urmează să aprecieze și asupra calității procesuale active în raport de contractul de cesiune încheiat de reclamantă cu, de prevederile art.98 din Legea nr.31/1990, de cele ale contractului de societate și mențiunile din registrul acționarilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței nr.226/C din 3 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr.635/C/2004, intimați fiind reclamanta, domiciliată în P, str.- -, -.1,.F,.19, județul A și pârâtul, domiciliat în P, str.- -, -.3,.C, etaj 2,.17, județul
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./22.01.2008
GM/7 ex.
Jud.fond:
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Corina Georgeta Nuță, Polixenia
