Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 217/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.217
Sedința publică de la 22 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
GREFIER - - -
Pe rol pronunțarea asupra cererilor de apel, formulate de apelanta pârâtă și apelanta reclamantă - SRL împotriva sentinței comerciale nr.6751/17.05.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul intervenient.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 01.04.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 08.04.2009, la 15.04.2009 și apoi la 22.04.2009 când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 17.08.2007, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererile de apel formulate de și - SRL împotriva sentinței comerciale nr.6751/17.05.2007 pronunțată de Tribunalul B Secția a VI-a Comercială.
Prin sentința sus menționată instanța de fond a respins excepția prematurității cererii in pretenții ca neîntemiată. A respins excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului reclamantei ca neîntemeiată. A admis in parte acțiunea principală precizată formulată de reclamanta - lMEX SRL, in contradictoriu cu pârâta COST și intervenientul. Pârâta-reclamantă a fost obligată la plata sumei de 237.181 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții către reclamanta pârâtă. Au fost respinse celelalte cereri ca neîntemeiate. A fost admisă cererea conexă. S-a dispus excluderea pârâtei reclamante din - lMEX SRL urmând ca societatea să funcționeze ca societate cu răspundere limitată cu asociat unic. Reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata sumei de 10.273 lei reprezentând contravaloare părți sociale către pârâta reclamantă. A fost admisă cererea de intervenție. S-a dispus excluderea pârâtei din - SRL. A fost admisă in parte cererea reconvențională. Reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata sumei de 31.846 lei reprezentând dividende către pârâta reclamantă. A fost respinsă cererea privind suma de 7.000 euro ca neîntemeiată. Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea inregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială sub nr- reclamanta - SRL a chemat in judecată pârâta solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută ori anularea contractului de construcții și amenajări interioare și exterioare nr.138/septembrie /2002 incheiat intre părți la 12.09.2002, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.399/12.05.1999 al BNP privind terenul in suprafață de 500 mp situat in comuna sat - județ llfov și construcție și constatarea nulității absolute ori anularea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor inregistrat sub nr.460/16.01.2003 la Primăria Comunei privind construcția situată în comuna sat - județ llfov.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâta deținea la data incheierii actelor atacate funcția de administrator al societății, reușind să incheie aceste contracte uzând de poziția sa in cadrul societății, fără a avea intenția de a recunoaște sau executa obligațiile ce reprezentau contraprestația. Se arată că lipsa contraprestației in cazul contractelor sinalagmatice reprezintă insăși lipsa cauzei sanctionată cu nulitatea absolută.
Ulterior reclamanata și-a modificat actiunea solicitând in subsidiar rezolutiunea contractului de construcții și amenajări interioare și exterioare nr.138/septembrie/2002 pentru neplata prețului.
Reclamanta in temeiul art. 132 al. 4 pr.civ. a inlocuit capătul de cerere in constatarea nulității contractului de construcții nr.138/septembrie 2002 cu o cerere in realizarea dreptului, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 211.292,69 RON contravaloare lucrări executate conform facturii nr.-/2005 scadenta la 20.12.2005 si dobanda legala până la data plătii efective. Se arată că părțile au incheiat și un deviz estimativ nr.356/28.08.2002 prin care costul lucrărilor a fost estimat la 2.112.926.845 lei Rol costul total urmând a fi apreciat la finalizarea lucrărilor.
La acest dosar s-a conexat dosarul nr- al acestei instante având ca obiect cererea reclamantei de excludere a pârâtei și continuarea activității cu asociat unic, cu cheltuieli de judecată. Reclamanta justifică introducerea acțiunii pe refuzul pârâtei de a conlucra pentru îndeplinirea obiectivelor societății, fraudarea acesteia, prin folosirea semnaturii sociale și a capitalului social in folosul său, existenta unor relații incordate intre asociați ce face imposibilă desfășurarea activității, nu și-a executat obligația de a efectua contraprestația față de obligația de construire in temeiul contractului incheiat.
A formulat cerere de intervenție in interes propriu solicitând excluderea asociatei pârâte și continuarea societății cu asociat unic.
Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională la cerere de excludere, invocând excepția necompetenței teritoriala a Tribunalului București, exceptia lipsei imputernicirii speciale a administratorului societății de a reprezenta societatea in actiune, pe fond solicitând respingerea actiunii ca neîntemeiată. Prin cerere reconvențională pârâta solicită obligarea reclamantei la plata dividendelor ce i se cuvin pentru perioada exercitiului financiar 2003-2004, estimate provizoriu la suma de 31.845,77 ron si dobanzi până la data plății efective, precum obligarea reclamantei la restituirea sumei de 7000 euro cu care a creditat societatea.
Prin decizia comercială nr.1109/2006 C de Apel București Sectia a Va Comercială a admis recursul - lMEX SRL a modificat sentința atacată nr.201/2006 a acestei instante in sensul că a respins excepția necompetenței teritoriale și a trimis cauza pentru continuarea judecății.
Din expertiză și declarațiile martorilor rezultă că lucrările de la casa din au fost efectuate și plătite de reclamantă iar pârâta nu a depus nici o dovadă în acest sens. Martorul audiat arată că au lucrat la construcția din în calitate de angajat, a achiziționat materiale pentru imobil, a fost plătit numai de societate, banii îi ridică numai de la contabila societății.
Faptul că în evidențele contabile ale societății reclamante pârâta nu figurează client nu este de natură aoe xonera de plată, având în vedere calitatea de administrator a pârâtei, atribuțiile acestuia conform art.72 din Legea 31/1990 și obligațiile ce revin potrivit Legii 82/1991.
Pârâta contestă contravaloarea lucrărilor, dar nu prezintă dovezi privind plata acestora, astfel din coroborarea probelor din dosar, potrivit contractului încheiat și expertiza extrajudiciară depusă de pârâtă care și-a însușit-o astfel, se va stabili suma de plată în sarcina acesteia.
Pentru considerentele arătate se apreciază indeplinite cerințele art. 222 din Legea nr.31/1990 pentru motive temeinice, constatându-se existenta unor relatii încordate între asociati situație de natura a afecta buna desfăsurare a activitatii societății cu răspundere limitată care se constituie tocmai pe principiul încrederii intre asociați, conditie care nu mai subzistă, urmând a se dispune excluderea pârâtei din societate.
De asemenea, față de dispozițiile art. 969, 970, 1361, 1169 civ. va fi obligată pârâta reclamantă la plata sumei de 237.181 lei reprezentând contravaloare lucrări de constructii cu consecința respingerii celorlalte cereri ca neîntemeiate.
Având în vedere calitatea de asociat a pârâtei reclamante acesteia îi revine cota-parte din profit, dividende ce se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel, conform art. 67 din Legea nr. 31/1990 modificată. Urmează a fi obligată reclamanta pârâtă la plata sumei reprezentând dividende 2003-2004 sumă confirmată de expertiza contabilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanta - reclamantă - SRL și apelanta pârâtă.
În ceea ce privește apelul formulat de apelanta - reclamantă - SRL aceasta apreciază soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din raportul de evaluare efectuat de, probă depusă la dosarul cauzei, dar asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, valoarea de cost a imobilului clădire de locuit construită în totalitate de reclamantă situată satul,-, com., jud. I, la data evaluării - 02.06.2006 - era de 664.040 RON.
Față de această situație, s-a majorat cuantumul pretențiilor solicitate inițial de la pârâta-reclamantă de la suma de 211.292,69 RON la suma de 664.040 RON ce reprezintă contravaloarea totală a lucrărilor executate de către reclamantă la imobilul din satul, com.,-,jud.
Numai o scăpare în ceea ce privește majorarea cuantumului pretențiilor solicitate și dovedite prin expertiza depusă la dosar explică faptul că s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei solicitate inițial și a dobânzii legale calculate pentru aceasta.
Prin urmare, se impune obligarea pârâtei la pIata întregii sume, contravaloarea lucrărilor executate și materialelor încorporate în construcția edificată.
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.399/12.05.1999 al privind terenul in suprafață de 500 mp situat în comuna sat - județ I și constructie a fost încheiat de pârâtă în condițiile în care deținea calitatea de asociat și funcția de administrator al societatii, uzând de pozitia sa in cadrul societații, fără a avea intenția de a executa contraprestația care în acest caz înseamnă plata prețului.
Așa-zisa compensare cu o creanță pe care ar fi avut-o față de societate a fost pur fictivă și operată doar în contabilitate pentru a crea aparența legalității încheierii contractului.
În realitate, aceasta nu a plătit pretul pentru terenul pretins cumpărat astfel încât contractului de vânzare-cumpărare îi lipsește unul din elementele de valabilitate, având în vedere faptul că lipsa contraprestatiei in cazul contractelor sinalagmalice reprezintă însăși lipsa cauzei și se sanctionează cu nulitatea absolută.
Constatarea nulitătii absolute ori anularea, după caz, a procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor inregistrat sub nr.460/16.01.2003 la Primăria Comunei privind constructia situată în comuna sat,- judet I, câtă vreme, s-a constatat că pârâta nu a executat lucrările de constructie în regie proprie așa cum pretinde, iar procesul-verbal de recepție a fost încheiat în mod fraudulos de pârâtă pentru a încerca să ateste o asemenea împrejurare lipsită de existență reală, se impune a se constata și nulitatea acestuia.
Din cauza gravelor disensiuni generate de conduita pârâtei și perturbărilor provocate de aceasta în cadrul societății - pe bună dreptate sancționate cu excluderea acesteia - a fost împiedicată funcționarea societătii astfel încât la momentul pronuntării hotărârii situatia economico-financiară nu mai justifica plata vreunei sume de bani care să reprezinte contravaloarea părților sociale, ci dimpotrivă pârâta ar fi trebuit să răspundă pentru pierderile cauzate.
Deși în raport cu soluția pronunțată era firesc ca instanța să compenseze în parte cheltuielile de judecată, la fel de firesc era să se determine cuantumul în care se compensau aceste cheltuieli, ținând cont de faptul că pârâta a căzut în cea mai mare parte a pretențiilor și în primul rând în privinta pretentiilor ce au antrenat cheltuieli judiciare sporite reprezentate de taxa de timbru și onorariu de avocat.
În ceea ce privește apelul formulat de apelanta pârâtă aceasta susține următoarele:
Capatul de cerere in pretentii a fost admis gresit, deoarece societatea Imex SRL nu a demonstrat ca a efectuat constructia din, si anume:
-Societatea Imex a avizat procesul - verbal de receptie a lucrarilor cu mentiunea "in regie proprie" la 16.01.2003 - act administrativ (valabil pana in prezent) in temeiul caruia a fost intabulata proprietatea paratei; -societatea nu a contestat acest act de la semnarea lui ( 2003), pana in 2005 cand a incetat concubinajul celor doi asociati; - nu exista procese-verbale de etapizare a lucrarilor (care sunt obligatorii conform legii), procese verbale preliminare, devize: - in actele societatii (bilanturi si balante) nu figureaza niciodata ca clienta - Contul 411 "Clienti". Ori din momentul in care societatea a facut contractul de constructie cu parata si ar fi inceput lucrarea aceasta trebuia sa figureze in contul 411 - "clienti" si nu in contul 332 - "Lucrări și servicii în curs de execuție" - asa cum s-a constatat si in expertiza contabila dispusa de instanta.
Instanta de fond a respins neintemeiată cererea prin care a solicitat contraexpertiza la expertiza contabila:
In ceea ce priveste expertiza contabilă efectuata in dosar aceasta este vadit tendentioasa.
Solicita instantei de apel sa dispuna o expertiză în constructii pentru urmatoarele considerente:
Chiar daca niciuna din parti nu a solicitat o expertiza in constructii, aceasta este absolut necesara si utila pentru judecarea cauzei si utilitatea acesteia s-a evidentiat pe parcursul judecarii fondului, rezultand din probele administrate.
La data de 10.10.2007 apelanta pârâtă a depus o completare a motivelor de apel prin care arată că:
Prin cererea depusă la termenul din 11 mai 2006, recIamanta SRL, solicită înlocuirea capătului de cerere în constatarea nulității absolute a contractului de construcții și amenajări interioare și exterioare nr. 138/septembrie/2002 cu un capăt de cerere în realizarea dreptului, respectiv: "Obligarea pârâtei CONSTB. la plata sumei de 211.292,69 RON reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de către societatea reclamantă în temeiul contractului conform facturii fiscale nr.".
Consideră nelegală înlocuirea capătului de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității absoIute ori anularea contractului de construire cu obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, pentru următoarele considerente:
Trebuie subliniat, că instanța fondului, în considerentele sentinței apelate, nu a făcut nici un fel de referire ta înlocuirea capătului de cerere și la motivele care au creat convingerea instanței că operațiunea procedurală circumscrie dispozițiilor art. 132 alin. 2 pct. 4 din codul d e procedură civilă.
La art. 132 alin. 2 pct. 4 este reglementată una din excepțiiile de la regula inadmisibilității modificării cererii de chemare în judecată după prima zi de înfățișare. In speță s-a înlocuit acțiunea în constatarea nulității absolute unui act juridic cu o acțiune în pretenții, ceea ce nu echivalează cu teza reglementată de legiuitor aceea de înlocuire a cererii în constatare cu o cerere pentru realizarea dreptului.
Din actele dosarului rezultă că înlocuirea capătului de cerere pentru constatarea nulitătii absolute a contractului cu actiunea în pretentii s-a efectuat la data de 11 mai 2006, cu aproximativ două luni după împlinirea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune.
În cursul judecății apelului la 16 ianuarie 2008 s-a încuviințat efectuarea unei expertize specialitatea construcții conform obiecțiunilor stabilite (fila 49 dosar ).
La data de 18.06.2008 s-a depus raportul de expertiză construcții la care părțile au formulat obiecțiuni, răspunsul final fiind depus la 18.02.2009.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate reține următoarele:
Cu privire la apelul formulat de apelanta reclamantă - SRL, se constată că prin acțiunea inițială reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută contractului de construcții nr.138/2002, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 399/12.05.2009 la BNP, respectiv constatarea nulității absolute ori anularea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor înregistrat sub nr.460/16.01.2003 la Primăria.
La termenul din 15.12.2005, reclamanta depune cerere de modificare a acțiunii prin care solicită în subsidiar să se dispună rezoluțiunea contractului de construcții nr.138/2002 (fila 117 vol.I dosar ).
La data de 11.05.2006, reclamanta - SRL, depune cerere prin care arată că înlocuiește capătul de cerere în constatarea nulității contractului de construcții cu cererea în realizarea dreptului, respectiv aceea de obligare a pârâtei la plata sumei de 211.292,69 RON și dobânda aferentă reprezentând contravaloare lucrări executate conform facturii fiscale nr. -/07.12.2005 ( fila 41 vol. I dosar ); (Factura fiscală se află la fila 129 vol. I dosar ).
La termenul din 19.10.2006 ( conform încheierii de ședință de la acea dată (fila 139 vol.II dosar ) reclamanta precizează că nu mai solicită constatarea nulității absolute a contractului de construire nici rezoluția acestuia ci doar executarea contractului respectiv obligarea pârâtei la plata sumei de 211.292,62 lei cu dobânda aferentă.
La data de 18.01.2007, reclamanta - SRL formulează cerere de majorare a câtimii pretențiilor în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 664.040 lei reprezentând contravaloarea totală a lucrărilor executate la imobilul în litigiu.
Această valoare a fost stabilită conform unui raport de expertiză tehnică (extrajudiciară) efectuată de - SRL și reprezintă valoarea de cost a imobilului menționat.
În fața instanței de apel s-a efectuat o expertiză tehnică construcții având ca obiectiv stabilirea valorii lucrărilor efectuate la imobilul din Sat.,-, Județ I, valoarea stabilită în final în urma obiecțiunilor efectuate de părți, fiind de 432.810 lei.
Însă expertul a precizat că nu poate să confirme dacă toate lucrările au fost executate de - SRL deoarece nu i-au fost prezentate documente clare (vezi concluzia de la fila 64 dosar apel).
Față de toate aceste aspecte reținute instanța de apel, apreciază următoarele:
Din înscrisurile depuse de parți, respectiv din factura nr.-/ 07.12.2005 (fila 129 vol. I dosar ) din procesul-verbal încheiat la 23.02.2006 ( fila 130) și din situația prezentată de - SRL privind estimarea lucrărilor ce urmează a fi executate la imobil, estimare însușită de pârâta ) înscris aflat la filele 131- 132 dosar rezultă că valoarea lucrărilor efectuate se ridică la suma de 211.292,69 lei.
De asemenea s-a mai depus și factura nr. -/30.08.2005 (fila 295- vol. I dosar ) în valoare de 16800 lei reprezentând contravaloarea 6000 l motorină.
Din raportul de expertiză tehnică construcții întocmit în cauză a rezultat că nu se poate confirma că toate lucrările au fost executate de - SRL deoarece nu i-au fost prezentate documente clare de expediție a materialelor, a plăților efectuate pentru manoperă, etc.
Curtea apreciază, dovedite în cauză pretențiile reclamantei doar până la concurența sumei stabilită prin factura nr. -/07.12.2005 având în vedere și concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit la instanța de fond și conform devizului parțial acceptat de prin semnarea acestuia.
Pentru diferența de sumă pe care o solicită reclamanta și pe care o contestă pârâta nu s-a făcut dovada cu devize de lucrări din care să rezulte că aceste lucrări au fost efectuate și costul acestora. În acest sens sunt și concluziile raportului de expertiză tehnică și contabilă (aflat la fila 145 vol.II dosar ) precum și răspunsul experților la obiecțiuni) (fila 60 - 61 vol. II dosar și fila 64.- 65 vol. III dosar )
Având în vedere aceste probe, menționate mai sus (înscrisuri, respectiv facturi, devize acceptate concluzii, rapoarte de expertiză contabilă și expertiză construcții efectuate în cauză), instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt dovedite doar parțial în limita sumei reținute de instanța de fond.
Suma de 452.747, 31 lei (reprezentând diferență) pe care o solicită reclamanta și care a fost stabilită printr-un raport de expertiză extrajudiciară nu poate fi luată în considerare atâta timp cât în cauză s-au efectuat expertize judiciare ( tehnică contabilă și imobiliară) și ca urmare se reține concluziile acestor rapoarte de expertiză.
Ca urmare acest capăt de cerere al reclamantei privind pretențiile majorate urmează a fi respins ca nefondat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 399/12.05.1999 la BNP privind terenul în suprafață de 500 mp situat în Comuna -, Județ pentru neplata prețului se constată că părțile au stabilit ca obligația plății prețului să fie considerată stinsă prin compensarea cu obligația pe care o are societatea față de cumpărătoare (în acest sens a se vedea contractul de vânzare-cumpărare aflat la fila 199 - 200 vol.I dosar ).
Cum actele autentice fac dovada deplină a celor înscrise până la înscrierea lor în fals, iar apelanta reclamantă nu a făcut în cauză proba că cele reținute în contract nu corespund realității și acest capăt de cerere urmează a fi respins.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor înregistrat sub nr.460/16.01.2003 la Primăria, și acest înscris are natura unui înscris autentic fiind înregistrat la o autoritate a statului și face dovada deplină a celor constatate, iar proba contrară nu s-a făcut, se va respinge și acest capăt de cerere.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care societatea reclamantă a fost obligată să plătească pârâtei ca urmare a extinderii din societate contravaloarea părților sociale și a beneficiilor cuvenite, conform articolului 224 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicată asociatul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale.
Conform articolului 224 alin.2 din Legea nr.31/1990 republicată asociatul exclus are dreptul la o sumă de bani proporțională care să reprezinte valoarea patrimoniului social.
Pe de altă parte avându-se în vedere dispozițiile articolului 67 din legea nr.31/1990 republicată iar pentru anii 2003- 2004 societatea a obținut profit, astfel cum stabilit și expertiza contabilă întocmită în cauză, instanța de fond a apreciat în mod corect asupra drepturilor ce i se cuvin fostei asociate ca urmare a excluderii în acest sens s-au încheiat procesele-verbale din 10.05.2005 ( fila 36 dosar vo. III).
A procedat altfel, ar însemna că așa-zisa "clauză leonină" ar fi în favoarea asociatului rămas cu atât mai mult cu cât articolul 224 alin. 1 din legea nr.31/1990 republicată nu înlătură răspunderea asociatului exclus de la pierderi.
În ceea ce privește situația cheltuielilor de judecată, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile articolului 276 Cod procedură civilă având în vedere situația în care pretențiile fiecărei părți au fost admise numai în parte ( și nu la valoarea totală solicitată de reclamantă).
Pentru toate aceste considerente față de dispozițiile articolului 295 Cod procedură civilă, verificând situația de fapt față de toate probele administrate în cauză instanța va respinge apelul - SRL ca nefondat.
În ceea ce privește apelul formulat și ulterior completat de apelanta pârâtă susține că:
-nu s-a făcut dovada că - SRL a efectuat construcția din.
Această susținere este nefondată, nu se poate reține că societatea reclamantă nu a efectuat nici o lucrare la imobilul în litigiu având în vedere că din probele administrate în cauză o parte din pretențiile reclamantei au fost dovedite așa cum s-a reținut în considerentele de mai sus.
Pe de altă parte există în dosar 2 procese verbale de recepție la terminarea lucrărilor - respectiv procesul-verbal nr. 956/31.10.2005 care atestă pe de o parte că lucrările au fost efectuate în baza contractului nr.138 din septembrie 2002 și procesul-verbal 460/ianuarie 2003 încheiat de Primăria din care rezultă că lucrările s-au efectuat în regie proprie.
Față de aceste 2 procese-verbale și față de celelalte probe se apreciază că o parte din lucrări au fost dovedite ca fiind executate de - SRL iar pentru o altă parte nu au existat documente justificative și se poate aprecia că au fost executate în regie proprie.
În ceea ce privește faptul că instanța de fond a respins proba privind efectuarea unei contraexpertize contabile, această împrejurare nu a fost de natură să afecteze dreptul pârâtei la apărări întrucât instanța a încuviințat obiecțiunile formulate de această parte.
În fața instanței de apel s-a efectuat și o expertiză tehnică de construcții ale căror concluzii s-au coroborat cu cele ale expertizei contabile.
În privința motivului de apel invocat în completare în sensul că în mod greșit instanța de fond a luat în considerare cererea reclamantei de înlocuire a capătului de cerere în constatare cu cel în realizare, făcând o greșită aplicare a dispozițiilor articolului 132 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă, prin nerespectarea prevederii privind prima zi de înfățișare, Curtea a reținut de altfel încă de la început că cererea modificatoare s-a făcut la 11.05.2006.
La acel termen, reclamanta a precizat că înțelege să înlocuiască cererea în constatarea nulității absolute a contractului de construire cu cererea de obligare a pârâtei la plata contravalorii facturii -/07.12.2005 și dobânda aferentă.
Conform articolului 132 alin.2 cererea nu se socotește modificată dacă conform alin.4 se înlocuiește cererea în constatare cu cererea în realizare.
Se constată că acest text de lege nu condiționează în nici un fel primirea unei astfel de cereri legat de prima zi de înfățișare așa cum prevede alin.1 al articolului 132 Cod procedură civilă; așadar o astfel de cerere poate fi primită și după prima zi de înfățișare.
De asemenea susține apelanta pârâtă că în aceste condiții la 11.05.2006 pretențiile reclamantei erau prescrise întrucât dreptul la acțiune în pretenții se născuse la 16.03.2003 conform contractului.
Și această susținere este nefondată pe de o parte pentru că prin introducerea unei cereri de chemare în judecată curgerea termenului de prescripție este întrerupt (cu excepția cazului când se respinge acțiunea sau este perimată).Ori cererea de chemare în judecată a fost formulată la 11.08.2005, iar pe de altă parte pretențiile reclamantei s-au întemeiat pe factura nr.-/07.12.2005, în aceste condiții la 11.05.2006 termenul de prescripție nu era împlinit ( conform 167/1058).
De altfel, sigurele pretenții ale reclamantei ce au fost admise au fost cele ce au rezultat pentru lucrările efectuate și pentru care s- emis această factură în baza devizelor de lucrări acceptate de pârâtă și conform celor reținute în rapoartele de expertiză întocmite în cauză.
Pentru toate aceste considerente față de dispozițiile articolului 295 Cod procedură civilă, Curtea va respinge și apelul formulat de apelanta pârâtă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanta pârâtă domiciliată în com., sat,-, Județ I și cu domiciliul ales la Cabinet av. în B,-,.103,.B,.8,. 45,sector 3 și apelanta reclamantă - SRL cu sediul în B, sector 2,-,.2, împotriva sentinței comerciale nr.6751/17.05.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul intervenient cu sediul în B, sector 2,-,. 16.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red.Jud.
Tehnored.
Ex.5
26.05.2009
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Ana Maria State UngureanuJudecători:Ana Maria State Ungureanu, Georgeta Guranda
