Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Comercială și de Contencios

Administrativ și Fiscal

Dosar nr. -

DECIZIA nr. 22/2008 - A/

Ședința publică din 11 martie 2008

PREȘEDINTE: Rițiu Roxana

JUDECĂTOR 2: Boța Marilena

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea apelului comercial d eclarat de apelanta pârâtă reconvențională - SRL cu sediul în nr. 125 comuna județul S M în contradictoriu cu intimații pârâți - reclamanți reconvenționali și ambii cu domiciliul în SMs trada - -, nr. 31 județul SMî mpotriva sentinței 1489/LC din 11 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr- având ca obiectacțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta apelantei - SRL avocat în baza împuternicirii FN din 11.03.2008.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că apelul este insuficient timbrat, cu 122,98 lei taxă de timbru - chitanța poștală depusă în copie xerox, nr. -/23.01.2008, rest de achitat 3 lei timbru judiciar; după care:

Reprezentanta apelantei - SRL depune la dosar originalul chitanței privind achitarea taxei de timbru. Declară că nu are alte cereri prealabile de formulat.

Instanța,nefiind alte cereri, acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta apelantei - SRL solicită admiterea apelului și desființarea sentinței, pentru motivele arătate în scris. Consideră că nu a fost îndeplinită legal procedura de citare, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, cu cheltuieli de judecată, acestea urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării.

CURTEA D APEL

DELIBERÂND

Asupra apelului comercial d e față constată următoarele:

Prin sentința nr. 1489/LC din 11 septembrie 2007 Tribunalul Satu Marea respins acțiunea reclamantei - SRL, cu sediul în,-, comuna, jud. S M în contradictoriu cu pârâții și, domiciliați în S M,-, jud. S M, având ca obiect constatare și întabulare drept de proprietate. A admis cererea reconvențională a pârâtului vizând rezoluția contractului de vânzare-cumpărare și în consecință, a desființat contractul de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat cu reclamanta la data de 3.08.2003 și a obligat pârâtul să restituie reclamantei - SRL suma de 3000 lei Ron, încasată cu titlu de avans.

Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:

Văzând cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă prin avocat, prima instanță a pus în vedere în încheierea ședinței publice din 15.05.2007 și prin adresă (fila 67 de la dosar) ca această cerere să fie formulată de însăși societatea reclamantă și nu prin avocat.

Apoi, pentru a se identifica corect sediul social al reclamantei s-au solicitat relații de la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare și s-a citat societatea reclamantă, însă aceasta nu a formulat cerere de renunțare la judecată.

Față de cele de mai sus, prima instanță a trecut la judecarea cererii principale precum și a cererii reconvenționale, pe care analizându-le a respins cererea reclamantei și a admis cererea reconvențională precizată a pârâților, pentru următoarele considerente:

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3.08.2003 (fila 4 de la dosar) reclamanta a cumpărat terenul situat în conform CF nr.115, nr.top.418/8 și 418/9, în suprafață totală de 7000. conform extrasului de CF 115 nedefinitiv (fila 37), pentru prețul de 100.000.000 lei vechi, de la vânzătorul pârât, care, conform contractului a primit un avans de 30.000.000 lei.

Până la data finalizării cercetării judecătorești, reține prima instanță, reclamanta nu a achitat pârâților, soț și soție, diferența de 70.000.000 lei vechi (7000 lei).

La fila 46 de la dosarul primei instanțe se găsește o convenție încheiată între părți din care rezultă și faptul că reclamanta s-a obligat ca diferența de preț de 7000 lei să o achite pârâților până la data de 20.02.2007.

Astfel prima instanță a constatat că reclamanta nu și-a respectat obligația contractuală vizând plata diferenței de preț de 7000 lei noi, motiv pentru care, în temeiul art.1020, 1021 Cod. civ. a desființat contractul de vânzare-cumpărare în cauză, obligând pârâtul să-i restituie reclamantei suma de 3000 lei primită cu titlu de avans, instanța nefiind investită și cu cerere de acordare de daune-interese conform art.1021 Cod Civil.

Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat a declarat recurs, recalificat în temeiul dispozițiilor art. 87 Cod de Procedură Civilă în apel, reclamanta - SRL, solicitând desființarea și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 911, 105, 274, 304 pct. 5 și 312 Cod de Procedură Civilă.

Se arată că greșit a procedat instanța de fond atunci când nu a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată prin avocatul ce o reprezenta pe apelantă. După aflarea sediului apelantei de la Oficiul Registrul Comerțului, aceasta este citată pentru termenul din 04.09.2007 fără a i se comunica actul depus de pârât și calificat de instanță ca și o acțiune reconvențională.

Apreciază apelanta că prin necomunicarea acestei cereri reconvenționale în condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat asupra ei, i-a fost încălcat dreptul la apărare.

În atare situație, soluția ce se impune este rejudecarea cauzei de instanța competentă.

Prin întâmpinarea depusă în termen la dosar intimații și solicită respingerea căi de atac promovate împotriva sentinței instanței de fond, menținând-o ca legală și temeinică.

Se arată că prima instanță a procedat corect atunci când nu a luat act de renunțarea la judecată formulată de avocatul părții apelante, care nu avea un mandat special în acest sens, citând în mod expres partea cu mențiunea de a-și manifesta voința.

Cum aceasta nu a dat curs solicitării instanței, aceasta a făcut aplicarea dispozițiilor art. 69 alin. 1 Cod de Procedură Civilă

Cum reclamanta apelantă nu și-a onorat obligația de plată asumată prin convenția dintre părți în mod corect s-a admis acțiunea reconvențională.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:

Criticile apelantei vizând faptul că prima instanță nu a luat act de cererea sa de renunțare la judecată nu sunt fondate.

Astfel, așa cum corect a reținut instanța de fond, în lipsa unui mandat special cu privire la renunțarea la judecată, avocatul părții nu poate să facă o astfel de renunțare. În acest sens dispune în mod expres art. 69 alin. 1 Cod de Procedură Civilă. Așa fiind, i s-a cerut părții să-și exprime poziția cu privire la renunțare, dar nu a făcut-o, motiv pentru care instanța a analizat cererea sa pe fond, respingând-o pentru neîndeplinirea obligației de plată a prețului.

Soluția pe fond de altfel nu face obiectul criticii căii de atac, astfel că hotărârea primei instanțe cu privire la acțiunea principală se va menține.

În ce privește acțiunea reconvențională, se va reține însă că în ședința din 19 iunie 2007 instanța de fond a calificat înscrisul depus de pârâtul aflat la filele 58 și 64 din dosarul Tribunalului ca fiind o acțiune reconvențională și i-a pus în vedere reclamantului reconvențional să o timbreze, dar nu a comunicat-o cu pârâta reconvențională, apelanta - SRL.

În atare situație, criticile acesteia vizând acest aspect sunt fondate, deoarece procedând astfel prima instanță a încălcat dreptul la apărare al părții.

Mai mult, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 82 (dosarul primei instanțe) pentru termenul la care s-a judecat acțiunea reconvențională în care apelanta avea calitatea de pârâtă reconvențională, aceasta nu a fost citată în această calitate, ci doar în calitate de reclamantă.

În consecință Curtea de APEL ORADEA constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 105 alin. 2 Cod de Procedură Civilă în ce privește modul de soluționare al acțiunii reconvenționale, deoarece este evidentă vătămarea produsă părții care nu și-a putut exercita dreptul la apărare.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 105 alin. 2 și art. 297 alin. 2 ultima teză Cod de Procedură Civilă, Curtea de APEL ORADEA va admite ca fondat apelul și va anula în parte hotărârea atacată cu privire la acțiunea reconvențională, reținând spre rejudecare cauza sub acest aspect.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod de Procedură Civilă reținând culpa procesuală a intimaților îi obligă la cheltuieli de judecată în favoarea apelantei în cuantumul indicat în dispozitivul prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite ca fondat apelul declarat de - SRL cu sediul în nr. 125 județul S M în contradictoriu cu intimații și ambii cu domiciliul în SMs trada - -, nr. 31 județul SMî mpotriva sentinței 1489/LC din 11 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o anulează în parte cu privire la cererea reconvențională și fixează termen pentru rejudecarea acesteia la data de22.04.2008camera 39.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Obligă intimații la plata sumei de 125,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel în favoarea apelantei - SRL.

Cu recurs odată cu fondul.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2008.

Președinte Judecător Grefier

- - - - - -

Red. dec. RR. 31.03.2008

Judecător fond

2 ex.

02.04.2008

Președinte:Rițiu Roxana
Judecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Oradea