Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR.22
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
GREFIER: - - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanții, domiciliat în S,-, județul O și, domiciliat în S, b-dul -, -,.D,.14, județul O, împotriva sentinței nr.467 din 05 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA prin lichidator S, cu sediul în S,-,.8C,.A,.4, județul O, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții reclamanți și, asistați de avocat, lipsind intimata pârâtă SC SA prin lichidator
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, avocat, pentru apelanții reclamanți, a depus certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale, prin care face dovada plății impozitului pentru spațiul comercial în suprafață de 34,07 mp situat în S,-, județul
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților:
Avocat, pentru apelanții reclamanți, solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și constatării dreptului de proprietate al reclamanților și asupra spațiului comercial situat în S,- actual nr.4, în suprafață de 34,07 p pentru considerentele scrise depuse în apel.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.467 din 5 octombrie 2007, Tribunalul O l t-Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins acțiunea formulată de reclamanții și pentru constatarea dreptului de proprietate asupra spațiului comercial în suprafață de 34,07 mp, situat în S,-.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată la data de 26.10.2006, reclamanții și au chemat în judecată pârâta SC SA prin lichidator judiciar TSp entru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că sunt proprietarii spațiului comercial în suprafață de 34,07 mp situat în-.
Reclamanții și-au motivat acțiunea arătând că potrivit procesului-verbal de licitație încheiat la 29 aprilie 1991 au cumpărat prin licitație publică un spațiu comercial in suprafață de 34,07 mp situat în S-, cu suma de 100.000 lei ROL, potrivit chitanțelor de la dosar, iar dovada cumpărării o fac cu factura fiscală nr. 1342 din 24.09.1991.
Mai susțin reclamanții că stăpânesc acest spațiu de la data cumpărării lui, însă nu pot să-l intabuleze pe numele lor întrucât procesul verbal de licitație încheiat la 29.04.1991 nu poate ține loc de de Proprietate deoarece nu au făcut formalitățile prevăzute de lege la acea dată.
În motivarea soluției de respingere a acțiunii în constatare, instanța a precizat că nu există o hotărâre a adunării generale sau/și a Consiliului de Administrație al Societății Comerciale Fructe SA S pentru vânzarea spațiului comercial pe care reclamanții pretind că l-au cumpărat prin licitație publică și că spațiul Comercial din str. -, nu este înscris în situația mijloacelor fixe ce urmau a fi vândute la valoarea la care pretind reclamanții că l-au cumpărat, respectiv suma de 100.000 lei ROL.
Cu privire la procesul verbal de licitație din 29 04.1991, s-a reținut că acesta este un act întocmit pentru a justifica vânzarea și nu la o licitație publică și că prezintă caractere diferite ale scrisului, motiv pentru care a fost înlăturat împreună cu situația mijloacelor fixe, ca având adăugiri și că deci nu sunt întrunite condițiile art.111 Cod procedură civilă raportat la art.480 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs în termenul legal reclamanții și.
La termenul de judecată din 10 decembrie 2007, instanța a calificat apel calea de atac formulată de reclamanți, având în vedere cererea dedusă judecății - acțiune în constatare și faptul că hotărârea a fost dată în primă instanță de tribunal conform art.282 (1) Cod procedură civilă.
În motivare, apelanții susțin că hotărârea criticată este nelegală și netemeinică întrucât la dosarul cauzei se află procesul-verbal din 16 noiembrie 1990, încheiat la ședința consiliului de administrație al O prin care s-a hotărât ca în anul 1991 magazinele mici și chioșcurile se vor vinde prin licitație publică, iar licitația va începe de la valoarea rămasă la mijloacele fixe neamortizate.
Au mai arătat că unitatea s-a transformat în societate comercială în ianuarie 1991 prin HG nr.48/17 ianuarie 1991 și deci reținerea instanței că la data licitației spațiului comercial (aprilie 1991) societatea nu era organizată ca și societate comercială este greșită.
Apelanții mai susțin că sunt greșite și constatările instanței cu privire la procesul-verbal de licitație deoarece, prin însăși titulatura sa, acesta este un act de vânzare la licitație și că la data respectivă a fost scos din evidențele SC SA, că din aprilie 1991 au posesia neîntreruptă și neviciată a spațiului încât înțeleg să solicite admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și constatării dreptului de proprietate asupra spațiului în discuție.
Intimata pârâtă SC SA prin lichidator S nu a depus întâmpinare.
Analizând apelul, conform art.295 Cod procedură civilă, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că este fondat pentru următoarele:
Prima instanță, prin sentința criticată nu a stabilit corect situația de fapt și nu a aplicat corespunzător legea, respectiv dispozițiile art.111 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă " partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului."
Ori, apelanții reclamanți conform probelor cauzei au dovedit, pe de o parte, interesul în promovarea acțiunii -intabularea pe numele reclamanților a imobilului cumpărat și a perfectării actelor de înstrăinare în acest scop precum și existența dreptului său.
Astfel, din probele administrate la instanța de fond, rezultă că O s-a transformat în societate comercială în ianuarie 1991, în baza Hotărârii nr.46/1991 a Guvernului României și anexei nr.2 la această hotărâre.
În asemenea condiții, la data vânzării la licitație publică a spațiului comercial în litigiu, respectiv 29 aprilie 2001, pârâta era societate comercială înființată în condițiile legii și nu unitate de stat cum a reținut instanța.
Din dosarul de fond mai rezultă că spațiul comercial respectiv a fost înscris în situația mijloacelor fixe ce urmau a fi vândute (a se vedea actul de la fila 13 dosar fond), iar potrivit procesului-verbal al ședinței Consiliului de administrație al fostei, transformată în societate comercială (filele 20-22 din dosarul nr- al Tribunalului O l t), s-a hotărât vânzarea la licitație publică a magazinelor mici și a chioșcurilor încât și sub acest aspect reținerile instanței sunt greșite.
De menționat că aceste acte precum și procesul-verbal de licitație din 29 aprilie 1991 au fost înlăturate de instanța de fond pe motiv că ar prezenta adăugiri ulterioare, scrisuri cu caractere diferite, fără însă a face o verificare de scripte în condițiile legii, respectiv art.177-179 Cod procedură civilă.
Atâta vreme cât pârâta legal citată nu a contestat actele prezentate de reclamanți și instanța nu a făcut o verificare de scripte în condițiile prevăzute de art.177-179 Cod procedură civilă, instanța de fond le-a înlăturat greșit ca și dovezi ale vânzării le licitație publică a spațiului comercial în discuție.
În consecință, instanța de apel consideră întemeiată acțiunea întrucât, cu actele depuse, este dovedită vânzarea-cumpărarea la licitație publică a spațiului comercial în litigiu, după cum și faptul că reclamanții au deținut și dețin netulburați spațiul comercial d e la vânzare (aprilie 1991) și până în prezent. Mai mult, din certificatul de atestare fiscală cu nr.5122/2007, depus în apel, rezultă că spațiul respectiv a fost supus impozitării și reclamanții au plătit impozitele la zi pentru acesta.
Așa fiind, instanța de apel va admite apelul conform art.296 Cod procedură civilă și va schimba sentința criticată în sensul că va admite acțiunea și va constata dreptul de proprietate al reclamanților asupra spațiului comercial situat în S,- (actual 4), în suprafață de 34,07 mp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței nr.467 din 05 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA prin lichidator
Schimbă sentința în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta SC SA prin lichidator S și constată dreptul de proprietate al reclamanților asupra spațiului comercial situat în S,- (actual nr.4), în suprafață de 34,07
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2008.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
04 Februarie 2008
Red.jud.
jud.fond
Tehnored.GC/5 ex./28.02.2008
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Tudora Drăcea
