Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.222
Ședința publică de la 07 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Horia Mihăianu
JUDECĂTOR I -
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta - ALIMENTAȚIE PUBLICĂ SRL, împotriva sentinței comerciale nr.1437 din data 26.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimate - ADMINISTRAȚIA FONDULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în completare, în cuantum de 9,5 lei, potrivit rezoluției de primire a dosarului, iar intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare, în două exemplare.
Se comunică apelantei, prin avocat, întâmpinarea formulată de intimată.
În continuare, Curtea acordă cuvântul părților pe probe.
Apărătorul apelantei solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, în cadrul căreia precizează că dorește să depună la dosar dovezile care atestă plata la zi a chiriei pentru spațiul pe care-l folosește.
Reprezentantul intimatei se opune probei cu înscrisuri.
Curtea, deliberând, respinge cererea de administrare a probei cu înscrisuri formulată de către apelantă, apreciind-o ca neutilă și neconcludentă în soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apărătorul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței apelate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Face precizarea că de la momentul pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărârii de evacuare a societății apelante și până în acest moment intimata a încasat chirie. Mai mult chiar la un moment dat intimata a majorat această chirie fapt ce i-a fost adus la cunoștință apelantei.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată că deja există hotărâre definitivă și irevocabilă prin care s-a dispus evacuarea apelantei, dar și rezilierea contractului de închiriere, fapt ce împiedică tacita relocațiune. Susține că nu este vorba despre o chirie, ci despre contravaloarea lipsei de folosință.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.1437/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul București secția a vi-a Comercială s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta - Alimentație Publică SRL în contradictoriu cu pârâta Consiliul General al Municipiului B - Administrația Fondului Imobiliar. Cererea are ca obiect constatarea existenței dreptului locativ al reclamantei în imobilul situat în B,-, sector 3 în temeiul tacitei relocațiuni dintre părți, conform art.1437 civil.
În motivarea sentinței tribunalul reține că pârâta a invocat prin întâmpinare excepția inadmisibilității cererii, excepție considerată întemeiată, având în vedere următoarele:
Din 1990 reclamanta ocupă spațiul în discuție în baza unui contract de închiriere încheiat cu pârâta și că prin decizia nr.4436/205 pronunțată în dosarul nr.9467/2001 al, reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei despăgubiri reprezentând chirie, s-a reziliat la cererea pârâtei contractul de închiriere și de asemenea, s-a dispus evacuarea reclamantei din acel imobil. Tribunalul a apreciat că refuzul locatorului exprimat prin acțiunea din justiție finalizată prin decizia evocată anterior împiedică tacita relocațiune. S-a mai reținut că reclamanta nu se poate prevala de prevederile art.1437 civil, și nu poate invoca propria turpitudine pentru a obține protecția juridică a unui drept.
- Alimentație Publică SRL a declarat apel împotriva acestei hotărâri, considerată a fi nelegală, netemeinică și a solicitat modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Criticile apelantei se referă în esență la interpretarea eronată și concluzia greșită a instanței de fond referitor la tacita relocațiune care a intervenit între părți după pronunțarea deciziei nr.4436/2005, dat fiind că a continuat să folosească imobilul iar pârâta a încasat chiria.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat. Se susține că apelanta-reclamantă are doar calitatea de detentor precar al spațiului și că sumele achitate nu reprezintă "chirie" ci, contravaloare lipsă folosință spațiu calculată în baza fișei de calcul.
Analizând sentința apelată în raport de motivele de apel invocate, de probele dosarului și de prevederile legale aplicabile, Curtea constată că apelul este nefondat și va fi respins pentru următoarele argumente:
Instanța a fost învestită cu soluționarea unei cereri de constatare a existenței dreptului locativ al reclamantei asupra imobilului din B,- în temeiul tacitei relocațiuni.
Reclamanta a ocupat în calitate de chiriaș acest spațiu în temeiul contractului nr.2602/1990 și în anul 2001 fost chemată în judecată de către pârâtă pentru a fi obligată la plata chiriei, pentru rezilierea contractului de închiriere și evacuare din imobil. Prin decizia nr.4436/2005 pronunțată în dosarul nr.9467/2001 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în parte acțiunea și a obligat reclamanta la plata chiriei neachitate, s-a reziliat contractul nr.2602/1990 încheiat de părți și s-a dispus evacuarea reclamantei din imobil.
Față de împrejurarea că ulterior pronunțării acestei hotărâri irevocabile reclamanta a continuat să rămână în imobil nu are semnificația juridică a "tacitei relocațiuni", dată fiind notificarea concediului ce a avut loc anterior prin promovarea acțiunii în rezilierea contractului de închiriere și evacuarea reclamantei din aceste imobil, situație ce atrage incidența art.1438 civil. prevederi potrivit cu care, "Când s-a notificat concediul, locatarul chiar dacă ar fi continuat a se servi de obiectul închiriat sau arendat, nu poate opune relocațiunea tăcută".
În concluzie, Curtea constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a făcut o temeinică și legală aplicare a prevederilor art.1437 și 1438.civil prin respingerea cererii de constatare a dreptului locativ ca urmare a tacitei relocațiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta - ALIMENTAȚIE PUBLICĂ SRL cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.1437 din data 26.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Consiliul General al Municipiului - ADMINISTRAȚIA FONDULUI cu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.05.2009.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
I -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 20.05.2009
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială/Președinte:
Președinte:Cosmin Horia MihăianuJudecători:Cosmin Horia Mihăianu, Iulia Prelipcean
