Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 36/2008
Ședința publică din 25 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile de reclamanții R și R, și pârâta - POST SA, împotriva sentinței civile nr. 2861 din 27.08.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimații, - SRL prin lichidator - PLAN SRL, având ca obiect acțiune în constatare.
În data de 21.02.2008 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise, în original, din partea, apelantei - Post SA trimise, prin fax, pentru amânarea anterioară de pronunțare ( 142 -145).
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 februarie 2008, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința comercială nr. 2861/C/2007 pronunțată la data de 28 mai 2007 în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluja fost admisă acțiunea formulată de către reclamanții R, R, și în contradictoriu cu pârâtele - SUCURSALA T și T, prin lichidator PLAN, constatându-se că la data de 14.12.2000 a fost rambursat creditul luat de către pârâta T de la pârâta - SUCURSALA T prin contractul nr. 20/24.02.2000, dispunându-se radierea ipotecilor înscrise în nr. 7912 T, nr. top 6169 prin încheierea de carte funciară nr. 1941/2000 și 5987, nr. top. 1185/2, 1185/3 prin încheierea de carte funciară nr. 5369/2000.
Totodată, pârâta - SUCURSALA Taf ost obligată să plătească reclamanților R, R, și, în solidar, suma de 7.637,7 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 24 februarie 2000 pârâta a acordat T un împrumut în sumă de 1.500.000.000 lei prin încheierea contractului de credit nr. 20/24 februarie 2000 și contractele de garanție imobiliară de ipotecă nr. 1035/24 februarie 2000 încheiat între bancă și reclamanții R și R, până la concurența sumei de 600 milioane lei vechi și nr. 2938/16 mai 2000 încheiat între bancă și reclamanții și, până la concurența sumei de un miliard lei vechi ( 22, 30 dosar nr. 3234/2003 al Tribunalului Cluj ).
Ulterior, în data de 14 decembrie 2001 fost încheiat un nou act de împrumut, acesta având numărul 21, prin care banca a acordat societății un împrumut în valoare de 1.200 milioane lei vechi.
S-a statuat de către instanța de fond că acel nou act reprezintă, de fapt, un nou contract, fiind încheiat pe un formular specific contractelor de credit, neavând deloc aspectul unui act adițional care poartă și un nou număr de contract, respectiv nr. 21. Ulterior, dându-și seama de faptul că au procedat într-un mod cu totul greșit, reprezentanții pârâtei au încercat prin modificări aduse contractului să "repare" greșeala, în sensul considerării acestui nou contract ca fiind un act adițional la cel vechi. Astfel, ei au modificat în mod grosolan, pe contractele de ipotecă, numărul contractului din 20 în 21, menționându-se pe acesta că a fost încheiat doar pentru prelungirea duratei scadenței împrumutului. Atât la cartea funciară, cât și la notar, modificările făcute pe exemplarele rămase la bancă nu există, ceea ce reprezintă evident o încercare frauduloasă a băncii de a extinde garanțiile cu ipoteca puse pe imobilele aparținând reclamanților și cu privire la acest nou contract. Susținerile reprezentanților pârâtei că ar fi fost vorba doar de o simplă eroare materială nu sunt justificate, dacă ar fi fost o astfel de eroare acest lucru trebuind menționat printr-un act care să constate eroarea semnat, de asemenea și de către giranți și de către notarul public, act ce ar fi trebuit depus și la cartea funciară. O eroare materială se îndreaptă și se menționează pe toate exemplarele eliberate și nu se face, așa cum a procedat banca în mod ascuns, ea fiind descoperită de către clienții săi doar când s-a pus problema executării silite a garanțiilor.
Oricum, reține instanța de fond, faptul extinderii garanțiilor cu ipoteca și cu privire la acest așa-zis nou act adițional ar fi trebuit să rezulte limpede pentru a nu exista nici un dubiu și pentru a ști și giranții că practic ei urmează să garanteze noul împrumut luat. Toate dubiile ce rezultă din manevrele efectuate de către bancă nu pot decât să profite debitorilor, ei fiind puși în fața unor fapte împlinite, fără a li se cere acordul.
Este indiscutabil că e vorba de încheierea unui nou contract de împrumut deoarece cel inițial a fost acordat în baza unei legi speciale apărute în favoarea agricultorilor, cărora li se permitea să ia credite în condiții favorabile, pe când acel act încheiat ulterior se referă la un împrumut acordat societății respective din fonduri proprii ale băncii, împrumut garantat prin instituirea unui gaj asupra stocului de semințe de porumb pe care îl deținea societatea.
Având în vedere toate aceste aspecte, instanța de fond a constatat, conform art. 111.pr.civ. că practic prin acordarea celui de al doilea credit împrumutul inițial a fost rambursat și prin urmare, ca o consecință a acestui fapt, ipotecile înscrise pe imobilele proprietatea reclamanților nu se mai justifică, ele trebuind să fie radiate.
În final, în temeiul art. art. 274.pr.civ. instanța de fond a obligat pârâta să plătească reclamanților R și, în solidar, suma de 7.637,7 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, onorariu avocațial și onorariile experților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții R și R, și pârâta POST
În apelul formulat de reclamanți se solicită admiterea apelului așa cum este formulat și, pe cale de consecință, rectificarea sentinței comerciale nr. 2861/C/2007 pronunțată în data de 28.05.2007 în dosar nr. 93/2006(nr. unic -) al Tribunalului Comercial Cluj.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că în dispozitivul hotărârii la alin 3, în mod greșit s-a dispus radierea ipotecilor înscrise în CF 7912 T, nr. top 6169 prin încheierea de carte funciara nr. 1941/2000, solicitând să se dispună radierea ipotecilor înscrise in CF 12084 T, nr. topo 4045/1/2, 4045/2/1/2, 4046/3/2 prin încheierea de carte funciară nr. 1940/2000, cum este corect si cum de altfel a fost si reținut de instanță în motivarea hotărârii la începutul paginii 2.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamanții au solicitat rectificarea, în sensul înscrierii cheltuielilor în cuantum de 17020,6 RON si nu de 7.637,7 RON.
În apelul declarat de pârâta POST se solicită modificarea în tot a sentinței atacate si respingerea acțiunii introductive ca inadmisibilă.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta a arătat că, soluția instanței de fond este nelegală întrucât acțiunea formulată de reclamanți este inadmisibilă, prescrisă și pe fond neîntemeiată. S-a susținut că, în fapt, acțiunea introductivă promovată de intimații de 1, fost o acțiune în constatare, bazată pe disp. art. 111.pr.civ. și sub aspectul formulării ei aceasta acțiune nu era admisibilă fapt pentru care pârâta a solicitat, pe cale de excepție, respingerea ei ca atare, iar problema precizării acțiunii trebuia făcută cel târziu la primul termen de judecată și nicidecum după administrarea probatoriului, cu atât mai mult cu cât trebuia pusă în discuție din oficiu de către instanța de fond. În final, excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă, raportat la faptul că instanța a recalificat acțiunea ca fiind una în realizare si nu în constatare, nefiind aplicabile disp. art. 111.pr.civ.
Pârâta a mai precizat și faptul că prin mai multe termene a solicitat să i se indice de către reclamanți care este temeiul legal pe baza căruia înțeleg să își schimbe acțiunea, tocmai pentru a se aplica principiul contradictorialității și a-și putea formula apărări în acest sens, iar din precizările la acțiune formulate nu există nici o motivare în drept care să fie pusă în discuție, raportat la fondul cauzei regăsindu-se doar faptul că acțiunea este promovată pe principiile stabilite de disp. art. 111.pr.civ. așa cum este menționat în acțiunea introductivă, iar în precizarea la acțiune s-au invocat dispozițiile art. 112.pr.civ. ca temei de drept.
S-a susținut că pentru ipoteza în care se admite că ne aflăm în prezența unei acțiuni în realizare aceasta este inadmisibilă întrucât reclamanții nu au urmat procedura prevăzută de art.7201pr.civ. De asemenea, acțiunea promovată este prescrisă întrucât este depusă cu o lună peste termenul de prescripție deoarece se solicită a se constata că s-a stins un credit acordat în luna februarie 2000 iar acțiunea este promovată la 31 martie 2003 deși putea să o formuleze până la 24 februarie 2000.
Cât privește fondul cauzei, s-a susținut, în esență, că instanța de fond a ignorat înscrisurile depuse și expertiza efectuată în cauză care au stabilit că au fost acordate două împrumuturi iar cel de-al doilea nu îl achită pe cel vechi ci îl modifică în ceea ce privește suma, condițiile de rambursare astfel că este normală constituirea de noi garanții suplimentare.
Analizând apelurile declarate de către părți prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor art.292 și urm. pr.civ. Curtea reține următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată și ulterior prin numeroase precizări, reclamanții au solicitat instanței să constate că împrumutul acordat de către pârâtă în decembrie 2000 fost achitat prin acordarea unui nou credit la 14 decembrie 2001, temeiul juridic al acțiunii, indicat de reclamanți fiind art.112 pr.civ. calificând cererea ca fiind una în realizarea dreptului și nu una în constatare.
În fapt, se poate observa că indiferent de temeiul juridic indicat de părți - și care nu poate fi reținut întrucât nu are legătură cu o acțiune în realizare sau în constatare, fiind cadrul legal care reglementeazăcerințele obligatorii ale unei acțiuni adresate instanței de judecată- instanța nu este ținută de acest temei; prin urmare, în concordanță cu dispozițiile art.129 alin.4 și 5.pr.civ. se va stabili că de fapt demersul judiciar al părților vizează radierea garanțiilor înscrise în sarcina garanților ipotecari urmare a restituirii creditului acordat în decembrie 2000 către - SRL și, ca atare, cererea nu poate fi calificată drept una în constatare întemeiată pe art.111 pr.civ.
În aceste condiții se poate observa că excepția inadmisibilității acțiunii fundamentată pe aceste dispoziții legale urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.
Nefondată este și excepția inadmisibilității invocată de pârâtă și care vizează neîndeplinirea procedurii prevăzută de art.7201pr.civ.
Este de principiu că potrivit art.7201alin.1 pr.civ. în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
În speță, însă, suntem în prezența unei acțiuni comerciale, neevaluabile în bani pentru care ipoteza normei legale enunțată anterior nu este îndeplinită.
2. Demersul judiciar al reclamanților a început la data de 31 martie 2003 prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Cluj.
Potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
În speță, se poate observa că dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut cel devreme la momentul încheierii actului adițional cu nr.4 la contractul de credit al - SRL adică la data de 14 decembrie 2001 astfel că acțiunea reclamanților nu este prescrisă, termeul de prescripție împlinindu-se la data de 14 decembrie 2004.
În consecință, excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamanților invocată de pârâtă și întemeiată pe dispozițiile art.7 din Decretul nr.167/1958 urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.
3. Urmare a cererii din data de 21 februarie 2000, formulată de către reprezentanții - SRL, comisia de credite a pârâtei - SA SUCURSALA T întocmește procesul - verbal nr. 21 din data de 21 februarie 2000 prin care aprobă acordarea unui împrumut în sumă de 1.200.000.000 ROL, pe termen de 10 luni, creditul fiind acordat în condițiile Legii nr.165/1998 și pus la dispoziția beneficiarului în tranșe, prima tranșă fiind de 700.000 lei, cu o dobândă de 41%. Probele existente la dosar relevă împrejurarea că această sumă a fost virată în contul curent al societății în data de 28 februarie 2000.
Pentru garantarea restituirii acestui împrumut au fost constituite următoarele garanții: contract de garanție imobiliară nr.1032 din data de 24.02.2000, pentru suma de 810.000.000 lei încheiat de reclamanții, și, contract de garanție imobiliară nr.1035 din 24.02.2000, pentru suma de 600.000.000 lei încheiat de reclamanții R și R.
Ulterior, la data de 15 martie 2000 s-a întocmit actul adițional nr.1 la contractul de credit prin care s-a suplimentat valoarea creditului cu suma de 300.000.000 lei, această sumă fiind pusă la dispoziția solicitantului la aceeași dată. Garanțiile reținute prin acest act adițional sunt: contract de garanție imobiliară nr. 1032 din data de 24.02.2000, pentru suma de 810.000.000 lei încheiat de reclamanții, și, contract de garanție imobiliară nr. 1035 din 24.02.2000, pentru suma de 600.000.000 lei încheiat de reclamanții R și R și au fost aduse garanții suplimentare, conform contractului de garanție nr. 1392 din 10.03.2000, în valoare de 400.000.000 lei respectiv contractul de garanție nr. 1420 din data de 13.03.2000 pentru suma de 1.070.000.000 lei.
La data de 19 mai 2000, s-a întocmit actul adițional cu nr. 2 prin care s-a suplimentat valoarea creditului cu suma de 200.000.000 lei care a fost pusă la dispoziția solicitantului în contul curent. Alături de garanțiile inițiale s-a mai înregistrat contractul de garanție nr. 2938 din 17.05.2000 pentru valoarea de 1.000.000.000 lei constituită asupra fermei agricole aparținând reclamanților.
Ulterior acestui moment, la data de 15 decembrie 2000, s-a întocmit actul adițional nr.3 la contractul de credit care prelungește termenul de rambursare al creditului până la data de 15 decembrie 2001; ulterior, în baza adresei nr.1213 din 22 decembrie 2000 centralei Post s-a modificat termenul de rambursare a creditului din 15 decembrie 2000 în 10 decembrie 2000, păstrându-se garanțiile constituite.
Întrucât pârâta - SRL nu a reușit să achite creditul acordat de către societatea bancară, asociatul unic a solicitat rescadențarea creditului obținut în condițiile Legii nr.165/1998; urmare a acestei solicitări, pârâta - SA-SUCURSALA T procedează la întocmirea actului adițional nr.4/10.12.2001 prin care a aprobat transformarea creditului din credit pentru lucrări agricole în credit de afacere, începând cu data de 14 decembrie 2001, cu o dobândă de 47%.
Prin cererea înregistrată sub nr.728/4214 din data de 14 decembrie 2001, - SRL a solicitat acordarea unui credit de 1.200.000.000 lei pentru un termen de 180 zile, pentru finanțarea lucrărilor agricole. Comisia de credit a societății bancare pârâte s-a întrunit la data de 14 decembrie 2001, analizat cererea formulată întocmind procesul-verbal nr.143 prin care a aprobat cererea și a dispus transformarea creditului din credit pentru lucrări agricole în credit de afacere, cu o dobândă de 47%, păstrând garanțiile existente anterior și suplimentar s-a încheiat contractul de garanție mobiliară nr.4131 din 10.12.2001 pentru suma de 2.000.000.000 lei.
Expertizele contabile efectuate în cauză relevă cu caracter unitar starea de fapt expusă mai sus și în plus subliniază clar că sumele de bani puse la dispoziția - SRL de către societatea bancară nu au fost restituite, iar creditul acordat inițial nu a fost stins la data de 14 decembrie 2001.
Din concluziile raportului de expertiză contabilă (23-42, 329-334) se poate reține împrejurarea cănu a avut loc o restituire a credituluiacordat în condițiile Legii nr.165/1998 ci a avut loc o transformare a acestui credit în unul pentru afacere, cu o dobândă modificată, fără ca datoria față de - SA să fie stinsă; din totalul sumelor puse la dispoziția solicitantului, de-a lungul timpului a fost restituită doar suma de 18.503.030 lei, în nota bilaterală încheiată la 25 iunie 2002 între împrumutat și împrumutător recunoscându-se existența următoarelordatorii: credit în sumă de 1.181.496.970 lei (118.149,769 RON), dobândă în sumă de 1.041.488.391 lei (104.148,83 RON) și dobândă penalizatoare în sumă de 71.992.561 lei (7.199,25 RON).
Experții au menționat și împrejurarea că o operațiune bancară de tipul celei susținute de reclamanți - acordarea unui credit pentru rambursarea altui credit - era interzisă la acel moment de normele Băncii Naționale a României.
Cu același prilej, experții au stabilit - urmare a examinării documentației și a discuțiilor purtate cu reprezentanții societății bancare - că inițial s-a menționat ca număr al contractului de credit nr.20/20.02.2000, însă, în momentul înregistrării în calculator s-a constatat că mai există un contract de credit cu același număr, încheiat pe seama - SRL astfel că s-a procedat la corectarea acestei erori în sensul că s-a atribuit contractului de credit al - SRL nr.21, iar documentele încheiate - respectiv contracte de credit și de garanței reală mobiliară - sunt semnate de toate părțile.
Se poate conchide, așadar, că toate probele existente la dosar confirmă faptul că beneficiarul creditului obținut în decembrie 2000 - - SRL - nu a restituit acest împrumut și ca atare nu se poate susține că garanțiile reale constituite de reclamanți pentru garantarea restituirii creditului pot fi radiate anterior momentului la care creanța a fost stinsă.
Prin urmare, întrucât beneficiara creditului nu a restituit creditul acordat și nici garanții nu au făcut dovada unei eventuale restituiri a sumelor împrumutate de către - SRL, acțiunea reclamanților este neîntemiată.
În consecință, se poate observa că soluția instanței de fond este nelegală și, ca atare, Curtea va aprecia apelul declarat de către - SA - SUCURSALA T ca fiind fondat iar în temeiul art.296 și urm. pr.civ. îl va admite, va schimba în tot hotărârea apelată în sensul că în temeiul dispozițiilor legale amintite anterior va respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamanților astfel cum a fost precizată și completată; pentru aceleași considerente, Curtea va respinge și apelul declarat de către reclamanți apreciindu-l ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta POST împotriva sentinței comerciale nr. 2861 din 28 mai 2007 pronunțată în dosarul nr. 94/1285/006 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o desființează și respinge acțiunea reclamanților, precizată și completată; respinge excepția inadmisibilității acțiunii și a prescripției dreptului la acțiune.
Respinge apelul reclamanților R, R, și.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red./dact./MS
18.03.2008.-13 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Augusta Chichișan
