Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 38/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 38/
Ședința publică din 04 mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamantul, domiciliat în Târgu - M,-, jud.M, împotriva Sentinței comerciale nr. 63/C pronunțată î Ședința Camerei de Consiliu din 24 noiembrie 2008 de Tribunalul Comercial Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,50 lei prin chitanța aflată la fila 3 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța închide faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.63/15.12.2008 Tribunalul Comercial Mureșa respins excepția prescripției extinctive invocată de pârâta SC" ROMANIA"SRL Tg-M; a admis excepția inadmisibilității invocată de același pârât față de capetele de cerere 1 - 7 și în consecință: a respins acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâta menționată mai sus, având ca obiect constatarea nulității absolute a proceselor verbale nr.14/20.01.2000, nr.15/10.12.2000, nr.16/12.12.2000, nr.17/22.01.2001, actului adițional la procesul verbal nr.14/20.01.2000 și a procesului verbal olograf (fără număr) din decembrie 1995, respectiv constatarea inexistenței dreptului societății pârâte de a pune în executare și a contrapune acționarilor, hotărârile consemnate în aceste procese verbale; a disjuns capătul 8 al cererii de chemare în judecată referitor la obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum total de 4.000 lei și a stabilit un nou termen de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a proceselor-verbale nr.14/20.01.2000, nr.15/10.12.2000, nr.16/12.12.2000, nr.17/22.01.2001, actului adițional la procesul verbal nr.14/20.01.2000 și a procesului verbal olograf (fără număr), din decembrie 1995, respectiv constatarea inexistenței dreptului societății pârâte de a pune în executare și a contrapune acționarilor, hotărârile consemnate în aceste procese verbale.
Prima instanță a reținut că pârâta a invocat două excepții dintre care una este compatibilă cu acțiunea în realizare și anume excepția prescripției și a doua cea a inadmisibilității, care se pretează obiectului cauzei.
Obiectul cauzei a considerat că este constatarea inexistenței dreptului societății Romania SA de a contrapune efectele actelor atacate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, solicitând admiterea apelului.
În motivarea căii de atac s-a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu greșita aplicare a legii, în cauză fiind solicitată"constatarea nulității absolute pe motivul lipsei consimțământului tuturor părților actelor juridice constate prin înscrisurile a căror nulitate absolută am cerut a se constata în cauză, cu întemeierea în drept a prevederilor art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990".
S-a arătat că"fiind invocată nulitatea absolută, prevederea aplicabilă este cea prevăzută la art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990, ca reglementare specială",așa cum recurentul arată că a "cerut și motivat în cauză".
Analizând cererea de apel prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor art.292 pr.civ. instanța reține următoarele:
Acțiunea reclamantului a fost formulată neclar, însă având în vedere faptul că reclamantul a înțeles să indice expres temeiul legal și anume art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990 rep, acesta a stabilit cadrul procesual.
Potrivit art.112 alin.1 pct.4 pr.civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază.
Art.129 alin.6 CPC prevede că"în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".
Odată ce reclamantul a invocat ca și temei legal dispozițiile art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990 rep, indiferent de modul în care s-a exprimat în formularea petitelor, este evident că a înțeles să atace hotărâri ale adunărilor generale ale pârâtei.
ART. 132 din Legea nr.31/1990 rep. reglementează această acțiune și prevede urm:"(1) Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.(2) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.(3) Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata."
Instanța trebuia să cont de faptul că așa numitele "procese-verbale olografe" sunt de fapt procese-verbale care se întocmesc potrivit dispozițiilor din Legea nr.31/1990 rep, cu ocazia desfășurării adunărilor generale.
Faptul că reclamantul face distincție între așa numitele "procese-verbale olografe" și procese-verbale care se întocmesc potrivit dispozițiilor din Legea nr.31/1990 rep. este irelevant câtă vreme există un text de lege ce reglementează modalitatea în care se pot ataca hotărârile adunărilor generale ale societății pârâte care la acea dată era organizată sub formă de societate pe acțiuni.
De asemenea reclamantul tot în mod artificial face distincție între art.132 alin 2 si art.132 alin 3 din Legea nr.31/1990 rep.
Astfel art.132 alin 2 din Legea nr.31/1990 rep. reglementează acțiunea prin care se pot ataca hotărârile adunărilor generale, iar art.132 alin.2 stabilește o condiție specială în care aceste hotărâri se pot ataca.
Aceste condiții speciale vizează insă tot acțiunea de la alin.2, iar cele două aliniate trebuie interpretate în strânsă legătură unul cu celălalt.
În aceste condiții constatăm că reclamantul a stabilit clar limitele acțiuni prin încadrarea în drept și că prima instanță trebuia să soluționeze acțiunea nu pe dispozițiile art.111 pr.civ. ci ca pe o acțiune în anularea hotărârilor adunărilor generale ale SC" Romania"SRL care la acel moment era organizată ca o societate pe acțiuni.
Față de acest cadru procesual stabilit de reclamant prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
În consecință, în baza art.296 pr.civ. instanța va admite apelul formulat de, va schimba în tot hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare.
În rejudecare, fată de încadrarea în drept menționată mai sus, instanța de fond va pune din nou în discuție excepțiile formulată de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanta, domiciliat în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței nr.63/24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, în dosarul nr-.
Desființează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 mai 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored:
25.05.2009.
4 exp.
jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
