Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 414/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIAL
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIAL NR.414
Ședința public de la 25 septembrie 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE I -
JUDECTOR - -
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulate de apelanta SC SA, împotriva sentinței comerciale nr.1472/01.02.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC SRL.
La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns apelanta, reprezentat de avocat S, cu împuternicire avocațial la dosar și intimata reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațial la dosar.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care învedereaz instanței faptul c intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratur, întâmpinare în dou exemplare.
Aprtorul intimatei învedereaz instanței c i s-a comunicat întâmpinarea.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pe cererea de apel.
Aprtorul apelantei solicit admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii cererii reclamatei privind pronunțarea unei hotrâri care s țin loc de act autentic de vânzare cumprare. De asemenea, solicit respingerea cererii reclamantei privind obligarea la plata cheltuielilor de judecat, ca neîntemeiat. Arat c în primul rând, prin hotrârea pronunțat se încalc principiul disponibilitții prevzut de art.129 pr.civ. in sensul c instanța s-a pronunțat asupra unui capt de cerere cu care nu a fost investit, respectiv a constatat intervenit vânzarea, confundând cauza acțiunii cu obiectul acesteia. În al doilea rând, instanța prin calificarea cererii a înclcat dreptul la aprare, dreptul la un proces echitabil și a înclcat principiul contradictorialitții. Mai susține c instanța a acordat mai mult decât s-a cerut în sensul c a constatat intervenit vânzarea cu privire și la alte bunuri ce nu au fcut obiectul contractului de leasing imobiliar și a interpretat greșit acest contract, în sensul c potrivit contractului reclamanta avea obligația de a notifica în scris intenția sa de a cumpra cu 30 de zile înainte de a efectua ultima plat a redevențelor contractuale convenite de prți, or reclamanta a efectuat ultima plat la 13.02.2004 și avea obligația de a notifica intenția de cumprare cel mai târziu la data de 13.01.2004, conform art.7 alin.2 din contract. Neîndeplinindu-și aceast obligație reclamanta a pierdut dreptul su de opțiune pentru cumprare și potrivit clauzei penale inserate în contract avea dreptul numai la daune egale cu valoarea de circulație a activelor, nicidecum posibilitatea obținerii unei hotrâri care s țin loc de act autentic de vânzare - cumprare. Nu în ultimul rând concluzioneaz c cererea de constatare a intervenirii vânzrii ar fi și inadmisibil, în sensul c hotrârea este criticabil, deoarece activele imobiliare sunt alctuite în majoritatea lor din bunuri mobile și construcții pentru vânzarea crora nu este necesar forma autentic a contractului, astfel c este inadmisibil o cerere prin care se solicit pronunțarea unei hotrâri care s țin loc de act autentic. Consider îndreptțit refuzul pârâtei de a încheia contractul justificat prin lipsa notificrii înainte de 30 de zile de la ultima plat și faptul c societatea s-a privatizat integral, iar dac ar vinde activele s-ar putea pretinde daune de la acționarul privat pentru evicțiune cu privire la activele trecute în caietul de sarcini. Nu solicit cheltuieli de judecat.
Aprtorul intimatei solicit respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinic și legal, cu cheltuieli de judecat. Arat c s-a încheiat contractul de leasing cu clauz irevocabil de vânzare. La data de 09.11.2004 a formulat, prin intermediul executorului judectoresc notificarea nr.944 prin care în temeiul art.7 din contract a adus la cunoștinț apelantei opțiunea sa ferm și revocabil de a cumprare activul ce face obiectul contractului de leasing, invitând apelanta la data de 24.11.2004, ora 10,00 în vederea perfectrii contractului de vânzare cumprare în form autentic. Prin rspunsul dat ca urmare a notificrii pârâta a precizat c înțelege s se prevaleze de disp.art.8 din contract și c este de acord s pun la dispoziție suma reprezentând valoarea de circulație a activelor, deci a oferit executarea clauzei penale în schimbul executrii contractului, fr s aib îns acest drept de opțiune. In urma invitrii pârâtei la conciliere direct aceasta nu s-a prezentat, transmițând c își menține punctul de vedere transmis prin notificarea referitoare la clauza penal. Susține c toate capetele de cerere din apel nu sunt susținute cu argumente pertinente și, mai mult, susține c reclamanta nu dorește cumprarea activelor, motiv pentru care arat c potrivit art.7 alin.1 din contract este prevzut c la expirarea contractului reclamanta se oblig s cumpere activul, iar notificarea a fost transmis cu 41 de zile înainte de expirarea contractului. Nu solicit cheltuieli de judecat.
CURTEA
Prin cererea formulat la 18.02.2005 la Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, reclamanta a chemat în judecat pârâta solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun: 1) obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumprare în form autentic cu privire la urmtoarele active: a) activele imobiliare situate în comuna, șos. B-P, Km.18,2, județul I, având numrul cadastral 80/4, compuse din: teren în suprafaț de 10.000 mp și construcții: cldire administrativ - corp B, garaj auto și atelier, centrala termic + laborator, cabin portar, cabin puț - castel ap, ramp auto beton, drum interior asfaltat, puț forat - cabin castel, gard beton, rețea electric, rețea canalizare, conducte refulare, rețea de ap, instalație de evacuat ap; b) activele mobiliare: mobilier, echipamente, aparatur de laborator bio, mobilier, echipamente și aparatur central termic, mobilier și dotri cabin portar, mobilier, echipamente și aparatur cabin puț ap, mobilier și utilaje service, mobilier și utilaj industrial (activele imobiliare și mobiliare respective constituind obiectul contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabil de vânzare nr.649/20.12.1999, încheiat între prți) în termen de 10 zile de la data pronunțrii sentinței ce se va pronunța iar în caz contrar s se dispun: 2) ca sentința ce se va pronunța în cauz s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare; 3) obligarea pârâtei la plata de penalitți de întârziere în sum de 0,15% 0e zi de întârziere, începând cu data de 24.11.2004 pân la data la care se va încheia contractul autentic de vânzare-cumprare, la valoarea de circulație a bunului la data achitrii integrale a activului conform art.10 din contractul de leasing nr.649/20.12.1999; 4) autorizarea reclamantei ca, la data pronunțri sentinței s se adreseze Biroului de Carte Funciar de pe lâng Judec toria Buftea și s solicite deschiderea crți funciare a imobilului, respectiv intabularea dreptului de proprietate asupra activelor imobiliare, cu cheltuieli de judecat.
Prin sentința comercial nr.1472 pronunțat la 01.02.2008 în dosarul nr- (numr vechi 935/2005) Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial a luat act de renunțarea reclamantei la judecata captului nr.3 de cerere; a admis în parte acțiunea reclamantei; a constatat c între reclamant, în calitate de cumprtor și pârât, în calitate de vânztor, a intervenit contractul de vânzare-cumprare asupra activelor astfel cum au fost menționate în cererea de chemare în judecat și au constituit obiectul contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabil de vânzare-cumprare nr.649/20.12.1999, respectiva hotrâre urmând s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare cu privire la acele active; a respins ca lipsit de interes captul de cerere referitor la obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumprare în form autentic; a respins captul 4 de cerere, ca neîntemeiat și a obligat pârâta la plata ctre reclamant a sumei de 15.222,74 lei, cheltuieli de judecat.
Pentru a pronunța aceast sentinț comercial tribunalul a reținut c între pârât, în calitate de locator și reclamant, în calitate de utilizator, s-a încheiat, la 20.12.1999, contractul de leasing imobiliar prin novație, cu clauza irevocabil de vânzare nr.649/20.12.1999 având ca obiect transmiterea folosinței și posesiei asupra unor active imobiliare, pentru o perioad de 5 ani și valoare total a prețului contractului de 1.000.000.000 ROL. Prin art.7 din contract s-a stipulat obligația utilizatorului de a cumpra activele ce fac obiectul contractului și dreptul utilizatorului de a formula în orice moment opțiunea ferm și irevocabil de cumprare a activelor, cu obligația de notificare a locatorului. Prțile au prevzut ca la regularizarea restului de plat rmas de achitat s se aib în vedere valoarea rezidual a activelor, astfel cum a fost stabilit. Pârâta s-a obligat s respecte dreptul de opțiune al utilizatorului și s îi transfere în deplin proprietate activele prin încheierea contractului de vânzare-cumprare. Reclamanta a achitat valoarea total a contractului de leasing, dup cum rezult din situația de plți întocmit, factura -/13.02.2004 și 209/13.02.2004 și a notificat pârâtei opțiunea de cumprare solicitându-i ca s se prezinte la notar la 24.11.2004 în vederea încheierii contractului. Din interpretarea contractului de leasing rezult c prțile au convenit asupra unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumprare la expirarea termenului contractului. Pârâta nu a înțeles s încheie contractul de vânzare-cumprare deși reclamanta a pltit prețul. Prin cumprare, cererea reclamantei de suplinire a consimțmântului pârâtei la perfectarea vânzrii este întemeiat.
Aprrile formulate de pârât nu sunt întemeiate. Din modul de formulare a primelor dou capete de cerere rezult c intenția reclamantei a fost de a obține o hotrâre care s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare, prin suplinirea consimțmântului pârâtei.
Pe de alt parte, potrivit art.7 alin.1 din contractul de leasing, reclamanta avea obligația de a cumpra activele la expirarea contractului și a notificat pârâtei opțiunea sa în acest sens la 09.11.2004, anterior datei de 20.12.2004 de expirare a contractului, notificarea respectiv. Potrivit art.118 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr.80/1997 utilizatorul poate s cumpere activul oricând pe durata contractului. Nu se poate susține c nu ar exista consimțmântul (autorizarea) instituției publice implicate atât timp cât pentru încheierea contractului a fost necesar acordul FPS, care a fost dat potrivit procesului-verbal de negociere privind transformarea contractului de închiriere în contract de leasing imobiliar.
Pârâta a recunoscut c bunurile enumerate în contractul menționat sunt în patrimoniul su, aspect ce rezult și din înscrisurile depuse la dosar.
În ceea ce privește plata valorii reziduale, prin achitarea facturii -/13.02.12004 s-a achitat și diferența pân la valoarea total negociat de prți ca preț al contractului. Faptul c pârâta se afla în procedura de privatizare nu prezint relevanț.
Ca urmare a constatrii încheierii contractului de vânzare-cumprare primul capt de cerere, privind obligarea pârâtei este lipsit de interes.
Prin modificarea Legii nr.7/1996 s-au desființat serviciile de publicitate imobiliar iar reclamanta nu are nevoie de autorizarea instanței pentru a se adresa acestora în vederea intabulrii dreptului de proprietate.
Împotriva acestei sentințe comerciale pârâta a declarat apel, timbrat și în termen legal, solicitând schimbarea în parte a hotrârii atacate, respingerea acțiunii reclamantei în tot, ca neîntemeiat, cu respingerea și a cererii reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat, cu menținerea celorlalte dispoziții și obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecat în apel.
În motivarea apelului s-a artat c sentința atacat este netemeinic și nelegal. Aceasta încalc, în primul rând, principiul disponibilitții, prevzut în art.129 Cod procedur civil în sensul c în toate cazurile judectorii hotrsc numai asupra obiectului cererii deduse judecții. Prin cererea formulat reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumprare în form autentic dar tribunalul s-a pronunțat asupra unui capt de cerere cu care nu a fost învestit constatând intervenit vânzarea. Astfel tribunalul a confundat scopul acțiunii cu obiectul acestuia.
În al doilea rând, prin calificarea cererii de chemare în judecat altfel decât era formulat, fr a pune acest aspect în discuție tribunalul a înclcat dreptul pârâtei la aprare, dreptul la un proces echitabil și principiul contradictorialitții. În cazul în care aspectul respectiv ar fi fost pus în discuție pârâta ar fi invocat excepția inadmisibilitții acțiunii în constatare și aprri de fond.
În al treilea rând, tribunalul a acordat mai mult decât s-a cerut, ceea ce constituie motiv de recurs și în același timp motiv de apel.
Reclamanta a solicitat încheierea contractului de vânzare-cumprare cu privire la activele cuprinse în contractul de leasing nr.649/20.12.1999 dar tribunalul a constatat intervenit vânzarea cu privire și la alte bunuri: gardul de beton, rețeaua electric, rețeaua de canalizare, mobilier, echipamente și aparatur laborator bio, mobilier echipamente și aparatur central termic, mobilier dotri cabin portar, mobilier, echipamente și aparatur cabin puț ap, mobilier și utilaje service, mobilier și utilaje industriale, acestea nefiind enumerate în contractul de leasing astfel c nu puteau face obiectul vânzrii.
De asemenea, tribunalul a interpretat greșit contractul menționat, cu înclcarea art.977, 982 și 969 Cod civil. În raport cu prevederile art.7 alin.2 din contract reclamanta trebuia s notifice pârâtei cu 30 de zile înainte de ultima plat a reclamantei, intenția de cumprare.
Ultima plat a intervenit la 13.02.2004 dar reclamanta nu a efectuat notificarea cu 30 de zile înainte, ceea ce atrage concluzia c nu dorește cumprarea, pierzându-și dreptul su de opțiune la cumprare. Din aceast cauz prțile au prevzut la art.14 din contract posibilitatea utilizatorului de a obține numai daune egale cu valoarea de circulație a activelor iar nu și o hotrâre care s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare, în raport cu care acțiunea reclamantei este neîntemeiat.
De altfel, cererea de constatare a intervenirii vânzrii ar fi și inadmisibil din moment ce bunurile vizate sunt în majoritate bunuri mobile pentru vânzarea crora nu este necesar forma autentic.
Mai mult, refuzul pârâtei de a încheia contractul este pe deplin justificat în primul rând faț de neefectuarea de ctre pârât a notificrii intenției de cumprare în termenul convenit de prți și, în al doilea rând, faț de privatizarea integral a apelantei, la cumprarea acțiunilor fiind avute în vedere și imobilele în discuție în proprietatea pârâtei, valoarea lor intrând în prețul acțiunilor. Dac s-ar vinde imobilele acționarul ar putea pretinde daune pentru evicțiune. Autoritatea public implicat în privatizare, AVAS nu a mai fost citat în cauz.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Faț de acestea, analizând actele și lucrrile dosarului cauzei Curtea constat c apelul este nefondat, având în vedere urmtoarele considerente:
În ceea ce privește motivul de apel invocat în sensul înclcrii principiului disponibilitții, prin contractul nr.649/20.12.1999 prțile au urmrit realizarea atât a unei operațiuni de leasing imobiliar, ca o prim etap, cât și vânzarea-cumprarea bunurilor constituind obiectul acestuia. Astfel în esenț și în raport cu dispozițiile contractului, care a constituit la momentul încheierii și o promisiune bilateral de vânzare-cumprare s-a obligat, ca în condițiile convenite s plteasc mai întâi cu titlu de redevenț valoarea total a contractului, astfel cum a fost convenit și s își exprime în raport cu aceasta opțiunea de cumprare a bunurilor constituind obiectul contractului, iar s-a obligat s respecte dreptul de opțiune al utilizatorului în sensul de a transfera deplina proprietate asupra activului respectiv ctre utilizator, într-un astfel de stadiu al derulrii executrii obligațiilor asumate, intervenind vânzarea-cumprarea cu privire la imobil, prețul fiind pltit vânztorului (fost locator) iar bunul aflându-se în posesia cumprtorului (fost utilizator), impunându-se astfel și încheierea contractului scris de vânzare-cumprare. Reclamanta și-a îndeplinit obligația de plat a prețului contractului (inițial cu titlu de redevenț care devine preț al vânzrii) și și-a exprimat irevocabil opțiunea pentru cumprare, situație în care fiind intervenit vânzare-cumprarea, nu și-a îndeplinit obligația de a încheia contractul de vânzare-cumprare, deși trebuia.
În raport cu refuzul pârâtei reclamanta a formulat cererea de chemare în cauz prin care a solicitat în esenț obligarea pârâtei s încheie contractul de vânzare-cumprare sau, în caz contrar, s se pronunțe o hotrâre care s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare.
În mod evident, ambele capete de cerere sunt bazate pe aspectul constatrii intervenirii vânzrii, aspect care rezult din cuprinsul cererii de chemare în judecat în mod indiscutabil.
În raportul cu refuzul inechivoc al pârâtei, exprimat prin întâmpinare, de a încheia contractul de vânzare-cumprare, prima instanț a respins captul de cerere formulat în acest sens și, constatând intervenit vânzare-cumprarea a admis captul de cerere subsidiar, pronunțând o hotrâre care s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare.
În contextul celor artate anterior, dispozițiile sub acest aspect din sentința apelat nu încalc, prin urmare, prevederile art.129 alin. ultim, hotrârea tribunalului neexcedând obiectului cererii deduse judecții, astfel c nu se poate reține pretinsa înclcare a principiului disponibilitții. Din moment ce prin judecat s-a vizat obiectul concret al acțiuni este de reținut c tribunalul nu a fcut o calificare a activului altfel decât era formulat aceasta, astfel cum se susține de ctre apelant. Cererea de chemare în judecat i-a fost comunicat pârâtei și în cazul în care aceasta avea nelmuriri în ceea ce privește obiectul acțiunii era îndrituit s solicite punerea în discuție a acestui aspect, iar nu s considere în mod nejustificat înclcarea dreptului la aprare, a principiului contradictorialitții și a dreptului la un proces echitabil.
În mod nefondat se pretinde de ctre apelant și c prin hotrârea atacat tribunalul ar fi acordat mai mult decât s-a cerut, referitor la neenumerarea unor bunuri în contractul de leasing. Astfel, reclamanta a solicitat pronunțarea unei hotrâri care s țin loc de act autentic de vânzare-cumprare cu privire la activele imobiliare și mobiliare care au constituit obiectul contractului de leasing cu clauza irevocabil de vânzare-cumprare nr.649/20.12.1999 încheiat între prți. Bunurile respective se regsesc enumerate la fila 2 contractului astfel cum a fost depus acesta la cosar dar și în anexa nr.1 la contractul respectiv, inclusiv cele la care s-a referit apelanta.
Nu este fondat nici motivul de apel invocat în sensul greșitei interpretri a contractului prților de ctre tribunal. Din interpretarea prevederilor contractuale (art.7) rezult c avea posibilitatea s cumpere la expirarea contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabil de vânzare, pltind toate ratele la termenele convenite, dar și în orice moment din derularea contractului respectiv sub condiția de a plti anticipat restul de preț (valoarea rezidual) constând în ratele neachitate înc, în limita prețului total negociat. De asemenea, în ambele variante a fost prevzut pentru reclamant, notificarea scris a pârâtei cu cel puțin 30 de zile anterior expirrii contractului, respectiv, anterior noii scadențe solicitate (art.7 alin.2 respectiv, art.12 alin. ultim). Cum reclamanta a preferat ca vânzarea-cumprarea s intervin la expirarea contractului, a notificat pârâta asupra opțiuniii de cumprare la 09.11.2004, în termenul convenit. Faptul c prețul total al contractului a fost achitat anticipat nu înltur termenul contractului sau dreptul reclamantei de opțiune cu privire la momentul intervenirii vânzrii și nici nu genereaz în sarcina acesteia obligația de realizare a notificrii în raport cu momentul plții anticipate a prețului contractului sau pierderea dreptului de opțiune la cumprare.
Clauza penal inserat în art.8, 14 din contract nu se constituie într-o alternativ pentru pârât în sensul c nu ar mai fi ținut de îndeplinirea obligației principale de a transmite reclamantei dreptul de proprietate.
Forma autentic este desigur obligatorie în cazul bunurilor imobile dar aceasta nu înseamn c nu poate interveni și în cazul bunurilor mobile.
Faptul c în scopul privatizrii acțiunile pârâtei au fost eventual vândute la un preț stabilit în raport și cu valoarea bunurilor în litigiu nu constituie un motiv în msur s conduc la reținerea netemeiniciei sau nelegalitții hotrârii atacate, dreptul cumprtorului acțiunilor de a solicita daune pentru evicțiune neavând legtur cu raportul juridic privind prțile în litigiu.
Având în vedere considerentele artate Curtea, în baza art.296 Cod procedur civil, va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta cu sediul în comuna, șos. B-P, Km.18,2, județul I, împotriva sentinței comerciale nr.1472/01.02.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata cu sediul în C-N,-, -.9,.156, județul
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public azi, 25.09.2008.
Președinte, Judector,
I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul Bucure ști - Secția a VI-a Comercial
PREȘEDINTE: Iulia Prelipcean
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram