Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 469/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.469
Ședința publică de la 19 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta - CORP, împotriva sentinței comerciale nr.13841 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator, - SRL și.
La apelul nominal făcut în ședință publică a intimata - SRL, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind apelanta și ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că apelanta a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, o cerere prin care solicită amânarea cauzei în vederea soluționării cererii de reexaminare a obligării de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 728.991 lei.
Curtea pune în discuție cererea apelantei de amânare a cauzei în vederea soluționării cererii de reexaminare a obligării de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 728.991 lei.
Cu privire la cererea de amânare apărătorul intimatei - SRL solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, cererea de reexaminare fiind deja soluționată.
Se prezintă și intimata, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, solicită respingerea cererii de amânare, ca neîntemeiată, având în vedere că în urma verificărilor făcute pe portalul instanței, nu a rezultat înregistrarea nici unei alte cereri de reexaminare la acest moment.
Referitor la cererea de amânare formulată de apelantă, instanța o respinge având în vedere că în cauză a fost pronunțată o încheiere asupra unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru aferentă cererii de apel, încheiere cu caracter irevocabil, astfel încât cererea de amânare a cauzei apare ca nefondată.
Părțile prezente, prin apărători pun concluzii de anulare a apelului ca insuficient timbrat.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 13841/15 12 2008 Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins ca nefondată cererea reclamantei - Corp în contradictoriu cu pârâtele - SRL prin administrator judiciar Insolvency Specialists, - SRL și.
În motivarea sentinței tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta a formulat o acțiune în constatarea nulității absolute a convențiilor din data de 12.07.2005 încheiate între - SRL și pentru fraudă la lege. Între reclamantă și pârâta s-a încheiat convenția de cesiune de creanță nr. 849/20.01.2004 prin care a fost cesionată o creanță în sumă de 8.738.720,76 usd deținută împotriva debitorului cedat O SA, cu plata eșalonată pe un an. La aceeași dată se încheie între - SRL, în calitate de cedent și pârâta SRL convenția de cesiune de creanță nr. 850 pentru o creanță în valoare de 6.119.646,69 usd împotriva debitorului cedat - O SA. La 21.01.2004, între, în calitate de cedent și SRL se încheie cesiunea de creanță nr.3 având ca obiect o creanță de 14.858 367, 45 usd împotriva aceluiași debitor cedat O SA. Prin sentința comercială nr. 2755/1.03.2007 a Tribunalului Bucureștis -a constatat intervenită rezilierea contractului nr. 849/20.01.2004, iar prin decizia nr. 183/2.04.2007 s-a constatat reziliat contractul nr. 850/20.01.2004. La data de 16.02.2005, a notificat rezilierea contractului de cesiune nr. 3/21.01.2004 pentru neîndeplinirea obligației de plată a prețului. La data de 12.07.2005 se încheie un contract de vânzare-cumpărare între - SRL și în care se menționează că este creditorul și este posesorul exclusiv al unor acțiuni în justiție convertibile în acțiuni reprezentând 6,33% din capitalul social subscris și vărsat al -. Tot atunci se încheie și convenția prin care întreaga datorie a față de a fost preluată de.
Tribunalul a constatat că reclamanta, căreia îi revenea sarcina probei nu a făcut dovada fraudei. Din extrasele de cont înaintate de către Depozitarul Central nu a rezultat că pârâtele au fost sau sunt acționare la - O SA. Faptul că pârâta - intenționează să devină acționar la nu este un fapt ilicit atât timp cât prin planul de reorganizare al - SA s-a instituit posibilitatea conversiei, însă din probele dosarului nu a rezultat că (în prezent ) deține 6,33% din capitalul social al. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 12 07 2005 îl constituie acțiunile și drepturile pe care le deține la, menționându-se că este creditor al în baza unui plan de reorganizare. Tranzacția a purtat asupra unor bunuri viitoare și în opinia tribunalului, vânzarea ar putea fi lovită de nulitate dacă s-ar proba că pârâta a cunoscut faptul că, la momentul cesiunii, pârâta - SRL nu mai era proprietarul creanței cesionate. Or, chiar reclamanta a recunoscut că rezoluțiunea cesiunii a fost notificată pârâtei -, iar pârâta nu a cunoscut că cedentul nu mai era proprietarul creanței. Numai vânzarea lucrului altuia în cunoștință de cauză este o operațiune speculativă, lovită de nulitate absolută în baza art. 948 cod civil. Față de aceste considerente, s-a constatat că cererea este neîntemeiată și a fost respinsă.
La data de 9.02.2009 - Corp ltd a declarat apel împotriva acestei sentințe și a solicitat schimbarea în tot a hotărârii, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului se arată că intenția de fraudă emană chiar din denumirea contractului, "contract de cumpărare acțiuni". Până la data de 12.07.2005, calitatea de acționar al - SA o deținea - SRL cu 60.140.030 de acțiuni în valoare de 1.515.350.750.000 lei, suma reprezentând creanța deținută de această societate și prin însumarea celor 14.858.367,45 usd cesionați de prin convenția de cesiune nr. 3/21.01.2004. Numai în temeiul contractului din 12.07.2005 dobândește calitatea de acționar al - O SA. Dacă - era acționar al - SA, rezultă că a transmis către calitatea sa de acționar în baza unui înscris sub semnătură privată cu intenția vădită a celor două părți semnatare de a evita o operațiune pe piața de capital, conform legii nr.297/2004.
Prin încheierea de ședință din data de 25.06.2009, în urma excepției de insuficientă timbrare invocată de intimata, apelantei i s-a pus în vedere să precizeze în lei, la data declarării apelului, valoarea celor două contracte a căror nulitate absolută se solicită a se constata, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.
La termenul din 8.10.2009 apelanta a depus la doar precizarea solicitată și drept urmare, i s-a pus în vedere să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 4645,5 lei, sub sancțiunea anulării apelului, ca insuficient timbrat.
Prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 15.10.2009 s-a admis cererea de reexaminare a taxei de timbru formulată de petenta și în consecință, se stabilește în sarcina apelantei o taxă judiciară de timbru de 728.991 lei și un timbru judiciar de 4,55 lei.
Având în vedere această încheiere cu caracter irevocabil, potrivit art.18 alin. 3 din legea nr. 146/1997 rep. la termenul de judecată din 29.10.2009, Curtea a pus în vedere apelantei să timbreze cu suma de 728.991 lei și să aplice timbrul judiciar de 4,55 lei pentru termenul următor, 19.11.2009.
La acest termen, 19.11.2009, Curtea constată că apelanta nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de a completa taxa judiciară de timbru cu suma de 728.991 lei, astfel că reține cauza spre soluționare pe acest aspect. Referitor la cererea apelantei-reclamante depusă la dosar prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea soluționării cererii de reexaminare formulate împotriva taxei judiciare de timbru ce a fost fixată în sarcina sa, Curtea reține că, prin încheierea de ședință din data de 21.10.2009 pronunțată în Camera de Consiliu în dosarul nr- s-a respins cererea de reexaminare formulată de apelantă împotriva încheierii prin care instanța de apel a dispus obligarea apelantei de a achita taxa de timbru la valoarea contractelor a căror nulitate absolută o solicită, în conformitate cu art.2 alin.1 și 11raportat la art.11 din legea nr.146/1997 rep. și, de asemenea, prin încheierea din data de 15.10.2009 pronunțată în dosarul nr- s-a stabilit că apelanta are obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în valoare de 728.991 lei, că ambele încheieri au fost pronunțate asupra unor cereri de reexaminare a taxei de timbru, încheieri ce au caracter irevocabil, potrivit dispozițiilor art. 18 alin.3 din Legea nr.146/ 1997 modificată și rep. astfel încât amânarea cauzei nu are justificare legală, dat fiind că nu pot fi formulate succesiv nenumărate cereri de reexaminare a taxei de timbru.
În concluzie, Curtea urmează să facă aplicarea prevederilor cu caracter imperativ din legea nr.146/1997 (art. 20 alin. 1 și 3), respectiv va anula, ca insuficient timbrat, apelul declarat de apelanta - Corp împotriva sentinței nr. 13841/15.12.2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează apelul declarat de apelanta - CORP cu sediul în G,-, -.42, județul G, împotriva sentinței comerciale nr.13841 din 15.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL cu sediul în B,-,.1, prin lichidator cu sediul în B,-, -7,.2, sector 3, - SRL cu sediul în B,-, sector 1, și cu sediul ales la " și Asociații" în B,-,.15,.A,.4, sector 4, ca insuficient timbrat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2009.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
I
Grefier,
Red.Jud.
Nr.ex.: 7
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram
