Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR. 50/A/COM

Ședința publică din 20 martie 2008

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Marian Bratiș

JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr.2334/15.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată, și chematele în garanție -- TRANSILVANIA și - AGENTIE DE TURISM C N, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registraturii - prin fax de către reprezentantul reclamantului apelant o cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul dezbaterilor.

Curtea, în deliberare, admite cererea formulată și lasă cauza la sfârșitul dezbaterilor când, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea pârâtei intimate, lipsă fiind reclamantul apelant, chematele în garanție - AGENTIE DE TURISM C N, -- TRANSILVANIA

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei intimate, depune la dosarul cauzei delegația de reprezentare, chitanța reprezentând onorariu avocat și concluzii scrise.

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentantul pârâtei intimate, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii civile atacate cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată, cu precizarea că în mod corect prima instanță a reținut că nu ne aflăm în prezența unei stări de forță majoră, arătând că pentru fidelizare au fost dispuși să achite asigurarea doar pentru reclamant nu și pentru partenera sa de călătorie, iar evenimentul asigurat nu s-a produs.

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2334/15.10.2007, dosar nr-, Tribunalul Arada admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC " " SRL A și în consecință:- a constatat încetarea, în privința reclamantului, a contractului nr. 1268/ 6 dec. 2006;- a obligat pârâtă să plătească reclamantului suma de 821 EURO; A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC " " SRL A, împotriva chematelor în garanție SC " - TRANSILVANIA" SA, cu sediul în C N,- și SC " DE TURISM " SRL, C N, cu sediul în B- 21 2. nr. 129. IV,. 38 și în consecință: a obligat chematele în garanție să plătească în solidar, pârâtei, suma de 821 EURO. A respins acțiunea reclamantului, în rest. A obligat pe chematele în garanție să plătească pârâtei 373,05 RON, iar pe reclamant, să plătească, aceluiași pârâte 175 RON cheltuieli de judecată parțiale. A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei 213 RON cheltuieli de judecată parțiale.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arada reținut următoarele:

La 6 între reclamant și pârâtă s-a încheiat contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice nr. 1268/Ex, contract prin care reclamantul a contractat cu pârâta, în calitate de agenție, un pachet de servicii turistice pentru perioada 28 - 4 ianuarie în, pentru două persoane, respectiv pentru el și numita.

Potrivit clauzelor de la pct. VIII din contractul încheiat între părți și aflat la fila 6 dosar, documentele contractului se constituie în anexa sa, și printre aceste anexe enumerate se află și formularul de înscriere, formular aflat în copie la fila 52 dosar.

Pe această anexă părțile au consemnat împrejurarea că participanții la excursia contractată sunt și, precum și costurile excursiei, respectiv costul total al acesteia de 1642 euro, și componentele ei, și cu toate că formularul prevede poziție separată pentru asigurarea storno, aceasta nu a fost completată.

Mai mult, pe același formular există mențiunea expresă " am fost informat în legătură cu existența asigurării storno și nu doresc încheierea acesteia; sunt de acord" mențiune ce nu a fost semnată de către reclamant.

Nici în cuprinsul contractului încheiat între reclamant și pârâtă nu există vreo mențiune referitoare la împrejurarea că pârâta acționează în calitate de intermediar al tur operatorului chemat în garanție Agenție de Turism SRL, ori referitoare la împrejurarea că aceasta comercializează reclamantului un pachet de servicii, în care asigurarea storno este obligatorie.

Instanța constată că la dosarul cauzei nu există vreo dovada în sensul că reclamantul ar fi cunoscut, la data încheierii contractului despre existența asigurării storno, și cu atât mai puțin asupra clauzelor contractuale ale acesteia, deoarece nici factura emisă de chemata în garanție SC SRL C N și nici chitanța emisă de pârâtă ca urmare a plății efectuate de reclamant nu cuprind vreo mențiune asupra includerii în preț a valorii asigurării storno.

Atâta vreme cât reclamantul nu a cunoscut calitatea pârâtului de intermediar al chematei în garanție SC n si de obligativitatea atașării, în cadrul pachetului de servicii turistice cumpărat, a asigurării storno, acestuia nu îi pot fi opuse clauzele contractuale din contractul încheiat între mandantul tur operator SRL C N și mandatarul pârât SC SRL, și nici clauzele contractuale dintre cele două chemate în garanție privitoare la obligativitatea asigurării riscului asigurat al renunțării la serviciile turistice oferite de SC SRL C

În ceea ce privesc clauzele contractului dintre părți, respectiv dintre reclamant și pârâtă, acestea cuprind modul de reglementare a situațiilor de renunțare la efectuarea programelor turistice contractate, clauzele contractuale referindu-se, astfel cum susține și reclamantul, doar la situația în care renunțarea se datorează vinovăției cumpărătorului.

Pe calea acțiunii formulate la instanță, reclamantul a solicitat să se constate încetarea contractului încheiat cu pârâta din cauză de forță majoră, cauză care se va aprecia a nu fi fost dovedită.

În susținerea acestei situații, reclamantul nu a depus la dosar vreun act care să dovedească starea sa de boală cu toate consecințele acesteia raportat la perioada de desfășurare a excursiei contractate, deși pârâta a solicitat prin întâmpinarea formulată depunerea fișei medicale precum și a documentului medical care atestă boala suferită de reclamant în perioada invocată.

Singurul act medical emis pe numele reclamantului și aflat la dosar, depus în susținerea întâmpinării chematei în garanție, este adeverința medicală aflată la fila 42 dosar emisă la 22 2006, sub nr. 5119, care deși atestă un diagnostic sever pentru reclamant, nu indică în mod concret care anume este tratamentul medicamentos recomandat și nici care este perioada de repaus la pat recomandată bolnavului.

Față de diagnosticul foarte sever stabilit de către doctorul generalist care a emis adeverința medicală, se impunea ca reclamantul să fi făcut dovada internării sale ulterioare intr-o unitate spitalicească, ori să depună alte dovezi, care să probeze împrejurarea că ulterior datei la care a suferit sindromul coronarian acut, reținut în actul medical, s-a aflat într-o imposibilitatea fortuită, independentă de voința sa de a participa la excursia contactată cu pârâta în perioada 28 - 4 ianuarie.

Fără a contesta diagnosticul medical stabilit prin adeverința medicală mai sus arătată, instanța va aprecia că aceasta, singură, nu poate face dovada forței majore invocate de către reclamant, forță majoră care prin efectele sale exoneratoare de răspundere, să își producă efectele asupra contractului în litigiu.

În abstracto, boala invocată de către reclamant ca și cauză a forței majore, este imprevizibilă și de neînlăturat, dar aceasta trebuie apreciată, în concret, apreciere care este imposibilă în sensul reținerii ei, atâta vreme cât reclamantul nu a dovedit, și prin alte probe că s-a aflat într-o imposibilitate absolută de a pleca în excursia contractată, deoarece starea sa de sănătate ulterior datei de 22 2006, fost precară, determinând imposibilitatea mai sus arătată.

Doctrina a stabilit, în lipsa oricăror reglementări legale că trăsătura esențială a forței majore este caracterul neimputabil al imposibilității de executare al obligației, și că dacă aceasta obligație de executare este definitivă, efectul ei este stingerea obligației, ori prin cele arătate mai sus, instanța va aprecia tocmai lipsa de dovadă pentru existența, în concret, a forței majore invocate.

Pentru considerentele arătate mai sus, instanța va aprecia că nu poate reține existența forței majore invocate de către reclamant, pentru încetarea contractului încheiat cu pârâta, dar având în vedere poziția procesuală a acesteia din urmă, care a fost de acord cu admiterea în parte a acțiunii reclamantului, și dând eficiență principiului disponibilității părților în procesul civil, instanța va admite în parte acțiunea reclamantului și o va obliga pe pârâtă să îi plătească suma de 821 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor turistice pentru o persoană.

În privința cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă, instanța va reține ca între aceasta și chemata în garanție SC Agenție de Turism SRL, există încheiate contracte de intermediere, contracte prin care pârâta, în calitate de agent, comercializează pachete turistice oferite de chemata în garanție, în calitate de tur operator, aceste contracte prevăzând obligația agentului de a informa turistul privind încheierea contractului de asigurare storno, care este obligatorie pentru toate ofertele turistice ale chematei în garanție.

De asemenea, în mod necontestat, chemata în garanție a depus la dosar și dovada încheierii contractului de asigurare storno precum și a plății primei de asigurare pentru reclamant și însoțitoarea sa, ceea ce însemnă că pârâta si chematele în garanție au înțeles să-și îndeplinească obligațiile rezultând din contractul de intermediere, și respectiv, cel de asigurare, chiar dacă existența și clauzele acestor contracte nu au fost aduse la cunoștință reclamantului, astfel că nu-i sunt opozabile.

Pentru considerentele arătate mai sus și având în vedere și poziția chematei în garanție - Asigurări Transilvania SA, care a fost de acord cu admiterea în parte a acțiunii reclamantului, ba chiar mai mult, anterior sesizării instanței, a întocmit dosar de daună pentru aceeași sumă, văzând si dispozițiile art. 969 Cod civil, a admis cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtă, și a obligat pe acestea să plătească pârâtei în solidar suma de 821 euro.

Instanța a apreciat că, în exercitarea atribuțiilor conferite de chemata în garanție, tur operator, pârâta nu și-a depășit mandatul conferit și a tratat cu reclamantul ca și cum afacerea ar fi a sa, astfel că raportul juridic s-a stabilit, în mod corect, între reclamant și pârâtă, cu atât mai mult cu cât probele administrate în cauză, nu au demonstrat că reclamantul ar fi cunoscut și ar fi acceptat calitatea de comisionar al pârâtei.

A admis în parte acțiunea reclamantei, și de asemenea cererea de chemare în garanție, în temeiul prev. art. 274 Cod pr. civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 213 ron cheltuieli de judecată parțiale, reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei 175 lei cheltuieli de judecată parțiale, iar chematele în garanție au fost obligate să plătească pârâtei 373,05 ron cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul solicitând admiterea acestuia și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâtei A la întreaga sumă solicitată prin acțiunea introductivă, și anume de 1642 Euro cu titlu de pretenții. În motivare apelantul a arătat că, în mod netemeinic prima instanță a considerat că în raport de cauza denunțării contractului de prestări servicii, cauză care îl privește numai pe reclamantul apelant, restituirea sumei de bani achitată cu titlu de preț pentru servicii turistice se cuvine numai reclamantului, iar nu și însoțitoarei acesteia. Reclamantul apelant arată că a achiziționat un pachet de servicii turistice pentru care a achitat un preț unitar, iar în condițiile în care datorită stării de sănătate, reclamantul nu a mai putut beneficia de acest pachet de servicii, i se cuvine restituirea întregului preț, fără a se face distincție de numărul persoanelor incluse în pachetul de servicii.

În cauză a formulat întâmpinare pârâta intimată A solicitând respingerea apelului, arătând în motivare că în mod corect prima instanță a acordat numai 50% din prețul achitat de reclamant pentru pachetul de servicii, și anume contravaloarea biletului turistic emis în beneficiul reclamantului, deoarece conform convenției de comercializare a pachetelor de servicii turistice completată cu clauza de asigurare a acestuia, anularea contractului de comercializare și restituirea prețului putea avea loc numai în condițiile producerii riscului asigurat și în persoana asiguratului, conform art.2 pct.2.8 din contractul de asigurare, potrivit căruia o astfel de anulare a contractului de comercializare intervine în cazul ivirii unei boli grave sau a accidentului asiguratului, a soțului ori soției acestuia sau a unei rude de gradul S-a arătat că persoana însoțitoare reclamantului, pentru care reclamantul a plătit prețul unui bilet turistic nu s-a aflat în ipoteza asigurată de contractul de asigurare, astfel că, nu se poate restitui suma de bani reprezentând contravaloarea acestui bilet.

În cauză a mai formulat întâmpinare chemata în garanție intimată -- TRANSILVANIA CNc are a solicitat de asemenea respingerea apelului arătând în motivare că restituirea prețului biletului turistic către reclamant nu este posibilă de cât în condițiile prevăzute de art.2 pct.2.8 din contractul de asigurare a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice. asigurat a intervenit doar cu privire la persoana reclamantului, iar nu și a însoțitoarei acestuia, astfel că intimata chemat în garanție nu are nici un temei să restituie și acestei persoane prețul biletului turistic.

Examinând apelul astfel declarat, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate, dar și devolutiv conform art.295 proc.civ, Curtea de Apel constată că acesta este fondat pentru considerentele ce se vor arătat în continuare.

Așa cum rezultă din contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice nr.1268/26.11.2006 încheiat între reclamant, în calitate de cumpărător, și pârâta A, în calitate de vânzător, între părți s-a convenit achiziționarea de către reclamant a unui pachet de servicii reprezentând voucher bilet de odihnă-tratament, bilet de excursie, în schimbul sumei de 1642 Euro, sumă achitată la data încheierii contractului.

Serviciile turistice aveau ca obiect o excursie de 2 persoane în în perioada 28.12.2006 - 4.01.2007, beneficiarii serviciilor turistice fiind conform formularului de înscriere, reclamantul și. Toate documentele sunt semnate însă numai de către reclamant, de unde rezultă că pachetul de servicii turistice a fost achiziționat exclusiv de către acesta.

Potrivit Capitolului VII "Asigurări" din contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice, cumpărătorul acestor servicii este asigurat pentru rambursarea sumelor achitate prestatorului în condițiile în care va încheia un contract de asigurare în acest sens. O astfel de poliță de asigurare a fost încheiată așa cum rezultă din contractul de asigurare storno Seria J nr.- (fila 22 dosar tribunal) și contractul de asigurare a riscului de anulare a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice (fila 24 tribunal). Potrivit art.2 pct.2.8 evenimentele care asigură anularea contractului de comercializare, sunt anumite situații apărute până la data începerii derulării pachetului, și anume, boala gravă sau accidentul asiguratului a soțului/soției acestuia sau a unei rude de gradul Potrivit art.1 din același contract de asigurare -- TRANSILVANIA C N în calitate de asigurător în schimbul achitării primei de asigurare, acoperă riscul de pierdere financiare a asiguratului în cazul anulării de către acesta a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiat cu agenția de turism în condițiile prevăzute la art.2, printre care se înscrie și pct.2.8.

În privința reclamantului riscul asigurat s-a produs întrucât așa cum rezultă din adeverința medicală nr.5119/22.12.2006 (fila 42 dosar tribunal) acesta a fost constatat ca suferind de anumite boli cardiace, iar recomandarea medicului a fost aceea de repaus la pat.

În ceea ce privește calea de asigurare prevăzută de art.2 pact2.8 Curtea de apel statuează că aceasta intervine și produce efectul de anulare a contractului de comercializare cu consecința restituirii prestațiilor financiare, cu privire la întregul contract încheiat de către partea cumpărătoare a pachetului de servicii, fiind suficient să se producă evenimentul asigurat asupra persoanei beneficiare sau a celorlalte persoane arătate în această clauză. O altă interpretare, cea susținută de intimați că deși intervine evenimentul asigurat restituirea prestației financiare poate avea caracter parțial, este inadecvată naturii juridice a acestor contracte de comercializare având ca obiect prestații turistice. Din moment ce asemenea prestații au fost achitate într-un preț unitar de către un partener contractual, toate drepturile și obligațiile rezultând din contractul de comercializare se produc și se realizează în persoana cumpărătorului. Faptul că, reclamantul cumpărător urma să fie însoțit și de oad oua persoană, în condițiile în care serviciile turistice au fost achitate în nume propriu de către reclamant, nu înfrânge clauza de asigurare a riscului de nerealizare a deplasării turistice.

Astfel fiind, va admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2334/15.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, va schimba în parte sentința atacată, în sensul că va mai obliga pârâta-intimată A la plata sumei de 821 EURO către reclamantul apelant, respectiv că va mai obliga chematele în garanție -- TRANSILVANIA și - AGENTIE DE TURISM C N în solidar la plata sumei de 821 EURO către pârâta-intimată - obliga pârâta intimată A să mai plătească reclamantului suma de 243,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar, în primă instanță și în apel. - obliga chematele în garanție -- TRANSILVANIA și - AGENTIE DE TURISM C N să mai plătească pârâtei A suma de 979 lei, cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat, în primă instanță și apel. - respinge cererea de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2334/15.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că mai obligă pârâta-intimată A la plata sumei de 821 EURO către reclamantul apelant, respectiv că mai obligă chematele în garanție -- TRANSILVANIA și - AGENTIE DE TURISM C N în solidar la plata sumei de 821 EURO către pârâta-intimată

Obligă pârâta intimată A să mai plătească reclamantului suma de 243,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar, în primă instanță și în apel.

Obligă chematele în garanție -- TRANSILVANIA și - AGENTIE DE TURISM C N să mai plătească pârâtei A suma de 979 lei, cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat, în primă instanță și apel.

Respinge cererea de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecată.

Definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 20.03.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

DR. - - - -

GREFIER,

- -

Se comunică câte un exemplar din decizie:

reclamantul apelant - cu domiciliul procesual ales în A B- - - nr. 3. 1

pârâta intimată - cu sediul în- B,

chematele în garanție

-- TRANSILVANIA - cu sediul în C N,-

- AGENTIE DE TURISM C - cu sediul în B- 21 2. nr. 129. IV,. 38

Red.18.04.2008

Tehnored 6ex.21.08.2008

Instanță fond: Tribunalul Arad

Jud.

Președinte:Marian Bratiș
Judecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Timisoara