Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 572/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.572

Sedinta publica din 19.12. 2008

Instanta compusa din:

PREȘEDINTE: Georgeta Guranda

JUDECĂTOR 2: Marcela Câmpeanu

Grefier - -

*************

Pe rol solutionarea cererii de apel formulat de apelanta reclamantă prin, împotriva sentintei comerciale nr.14789/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- a Comerciala, În dosarul nr-, În contradictoriu cu intimații pârâți, SC SRL - prin lichidator judiciar V, SC SRL și SC SRL prin lichidator judiciar CONSUL.

Dezbaterile au avut loc În ședința publică de la 12.12.2008, fiind consemnate În Încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 19.12.2008, când a decis următoarele:

CURTEA,

Reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții, SC SA. SC SRL și SC SRL, următoarele:

- să se constate lipsa avizului favorabil pentru schimbarea destinației de locuință a spațiului de la parterul și demisolul imobilului situat în B, str. dr. - - nr.44, sector 5;

- să se constate inexistența dreptului de a schimba destinația de locuință a imobilului din B, str. dr. - - nr. 44, sector 5;

- să fie obligați pârâtii la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - - nr. 44, sector 5;

- să fie obligați pârâții la plata de daune cominatorii în valoare de 300 lei pe zi până la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - -, nr. 44, sector 5;

În motivarea cererii, reclamanta a susținut că la data de 22.11.2001 a dat o declarație notarială prin care a încuviințat ca pârâtul să închirieze proprietatea sa de la parterul imobilului menționat anterior. Prin aceeași declarație a dat aviz favorabil ca SC SA să închirieze același spațiu pentru a-l folosi ca restaurant-club. a închiriat spațiul către SC SA. La data de 26.03.2004, a închiriat același spațiu către SC SRL (contractul nr.1559/26.03.2004, urmat de contractul nr.1630/8.04.2005). La 24.10.2005, între SC SRL și SC SRL s-a încheiat un contract de asociere în participațiune pentru exploatarea spațiului ca restaurant-bar, fără să existe acordul vecinilor, în speță fără acordul reclamantei.

Prin modul de desfășurare, activitățile de restaurant-bar au deranjat în mod repetat liniștea publică, iar reclamanta nu a dat acordul pentru schimbarea destinației spațiului în general ci intuitu personae, respectiv, pentru chiriașul inițial.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 111 Cod procedură civilă, art. 61 și 64 din Legea locuinței, art. 28 și 29 din Legea nr. 61/1991.

Prin întâmpinare, pârâta SC SRL a invocat excepția autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și lipsită de interes.

a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pârâta SC SRL a invocat excepția inadmisibilitătii acțiunii în constatare, existența unui abuz de drept procesual din parte reclamantei, precum și lipsa competenței materiale a instanței sesizate, respectiv a Judecătoriei Sectorului 5

Judecătoria Sectorului 5 Bad eclinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București (sentința civilă nr. 532/30.01.2007).

Prin încheierea din 17.10.2007, tribunalul a respins excepțiile autorității de lucru judecat, lipsei de interes și abuzului de drept, a admis excepțiile inadmisibilității primelor două cereri din petitul acțiunii, a respins excepția inadmisibilitătii celorlalte cereri și a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtii și SC SRL.

Prin sentința comercială nr.14789/10.12.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București -Secția a VI-a Comerciala, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SA și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a lui. A respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, SC SRL prin lichidator judiciar, SC SRL și SC SRL.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Pârâta SC SA nu are calitate procesuală pasivă în cererile privind obligarea la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - -, nr.44, sector 5 și la plata de daune cominatorii în valoare de 300 lei pe zi până la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - -, nr.44, sector 5. Între această pârâtă și reclamantă nu mai există nici un raport juridic din data de 13.02.2003, dată de la care pârâta nu mai folosește spațiul în litigiu. În consecință, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive și va fi respinsă acțiunea reclamantei față de SC SA.

Pârâtul are calitate procesuală pasivă deoarece reclamanta i-a dat acordul să schimbe destinația spațiului, iar cererea de restabilire a destinației de locuință trebuie adresată proprietarului spațiului care l-a închiriat altor persoane, respectiv pârâtului. Este de observat, însă, că durata închirierii a expirat la data de 15.03.2006, astfel cum reiese din contractul încheiat între acest pârât și SC SRL la 15.03.2004, reînnoit la 15.03.2005. La data de 19.10.2006, când cererea de chemare în judecată a fost adresată Judecătoriei Sectorului 5 B, contractul de închiriere își încetase efectele, iar reclamanta nu a făcut nici o dovadă că pârâtul și-ar fi dat acordul ca spațiul să aibă în continuare o altă destinație.

Cererile privind obligarea la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - -, nr. 44, sector 5 și la plata de daune cominatorii în valoare de 300 lei pe zi până la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - -, nr.44, sector 5, formulate în contradictoriu cu pârâții, SC SRL și SC SRL sunt neîntemeiate. Astfel, tribunalul a reținut că declarația autentificată prin încheierea cu nr.2417/22.11.2001 de către notarul public conține acordul reclamantei ca spațiul în litigiu să fie închiriat de către proprietarul de la acea dată unor societăți comerciale, cât și acordul ca SC SRL să îl folosească pentru restaurant-club. Așadar, reclamanta și-a dat acordul cu privire la schimbarea destinației spațiului. Acest acord nu mai este, însă, necesar deoarece articolul 64 din Legea locuinței nr.114/1996 care instituia obligativitatea sa a fost abrogat prin articolul 61 din Legea nr.230/2007. Pe de altă parte, textul art.42 din Legea nr.230/2007 care instituie obligativitatea unui asemenea acord se aplică, în conformitate cu prevederile art. 1 din aceeași lege, numai clădirilor de locuințe aflate în proprietatea a cel puțin trei persoane fizice. Or, din probele administrate în cauză nu reiese că imobilul din B, str. dr. - - nr. 44 ar avea mai mult de doi proprietari.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta prin criticând-o pentru următoarele motive:

Prima instanță în mod greșit a admis excepția lipsei caIității prccesuale pasive a SC SA.

SC SA are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât reclamanta, prin declarația autentificată de notarul public sub nr.2417 din 22.11.2001, a dat aviz favorabil de a închiria proprietatea domnului din str. dr. - - nr.44, în scopul folosirii acesteia ca sediu social/punct de lucru (restaurant-club), acestei societăți și nu altor societăți comerciale (în speță SC SRL și SC SRL).

S-a mai arătat că SC SRL și SC SRL, folosindu-se de declarația sus menționată și cu sprijinul SC SA, au reușit să își deschidă punct de lucru în imobilul din str. dr. - - nr.44, folosindu-se de avizul favorabil pe care reclamanta l-a dat intuitu personae către se SA.

În consecință, consideră apelanta că SC SA are calitate procesuală pasivă în cauză.

A mai arătat apelanta că prima instanță a încălcat principiul contradictorialității și pe cel al rolului activ.

În acest sens s-a arătat că instanța fondului a respins acțiunea reclamantei, reținând în considerentele sentinței comerciale nr.14789/10.12.2007 că: acordul reclamantei cu privire la schimbarea destinației de locuință nu mai este necesar" deoarece art.64 din Legea locuinței nr.114/1996 care instituia obligativitatea sa a fost abrogat prin art. 61 din Legea nr.230/2007", iar "textul art. 42 din Legea nr.230/2007 care instituie obligativitatea unui asemenea acord se aplică, în conformitatea cu prevederile art.1 din aceeași lege, numai clădirilor de locuințe aflate în proprietatea a cel puțin trei persoane fizice or, din probele administrate în cauză nu reiese că imobilul din B, str. dr. - - nr. 44 ar avea mai mult de doi proprietari".

Totodată s-a arătat că instanța de fond a lăsat nesoluționate capetele 3 și 4 de cerere, motiv pentru care a solicitat și admiterea acestor capete de cerere așa cum au fost formulate.

Astfel s-a arătat că la data de 22.11.2001, reclamanta a dat o declarație notarială prin care a încuviințat, pe de o parte, ca pârâtul să închirieze imobilul proprietatea sa situat în B,-, parter, sector 5, iar pe de altă parte, prin aceiași declarație a dat aviz favorabil SC SA de a închiria proprietatea domnului în scopul folosirii acestuia ca sediu social/punct de lucru, cu respectarea art. 2 par.28 și 29 din Legea nr.61/1991.

Avizul favorabil pentru deschiderea punctului de lucru a fost dat în mod expres către SC SRL nu și altor societăți comerciale, iar SC SRL este singura societate comercială care a primit din partea subsemnatei avizul favorabil prevăzut de art. 64 din Legea nr. 114/1996 (aflat în vigoare la vremea momentul respectiv).

Totodată a susținut că avizul favorabil privind deschiderea punctului de lucru a încetat să mai producă efecte, deoarece acest aviz era condiționat de respectarea de către SC SRL a dispozițiilor prevăzute de art. 2 par.28 și 29 din Legea nr. 61/1991, dispoziții care au fost încălcate.

În cele din urmă, Contractul de închiriere din 12.02.2003 încheiat între domnul și SC SRL a încetat la data de 01.01.2004,moment la care a încetat să mai producă efecte și declarația reclamantei prin care și-a dat acordul favorabil pentru ca SC SRL să își deschidă punct de lucru în imobil.

Începând cu data de 01.01.2004 când SC SRL și-a încetat activitatea desfășurată în imobil, avizul favorabil privind schimbarea destinației de locuință a încetat să mai producă efecte.

Prin urmare, deschiderea punctului de lucru de către SC SRL în imobilul din str. dr. -, nr.44, a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute de articolul 64 din Legea nr.114/1996 (aflat în vigoare la momentul respectiv).

La data de 24.10.2005 a fost încheiat între SRL și SC SRL un Contract de asociere în participațiune prin care SC SRL pune la dispoziția asocierii imobilul deținut în baza contractului de închiriere nr.1630/08.04.2005, în timp ce, pe lângă alte obligații, SC SRL se obligă să obțină toate autorizațiile necesare și să deschidă punct de lucru în imobilul din-, 2, sector 5, B, inclusiv avizul reclamantei, pe care însă nu l-a solicitat.

În baza Contractului de asociere în participațiune, la data de 24.10.2005 SC SRL își înregistrează punctul de lucru în imobilul din- pe o perioadă de valabilitate de 5 luni, așa cum rezultă din Buletinul de furnizare de informații nr. 83710/25.04.2007 emis de ONRC B (fila 25 din dosar).

Așa fiind valabilitatea punctului de lucru deschis în imobilul din- a expirat la data de 24.03.2006, drept pentru care în momentul de față SC SRL își desfășoară activitatea în mod ilegal.

Deși valabilitatea punctului de lucru a expirat la data de 24.03.2006, SC SRL continuă să își desfășoare activitatea în imobilul din str. -. -, nr. 44, fără a avea punct de lucru deschis în conformitate cu dispozițiile Legii nr.26/1990, cu modificările și completările ulterioare, fapt reținut și de către instanța de fond.

Deschiderea punctului de lucru de către SC SRL în imobilul din str. dr, -, nr. 44, a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 64 din Legea nr. 114/1996.

În final s-a arătat că în mod greșit instanța, prin încheierea din 19.11.2007 a respins cererea reclamantei de introducere în cauză a domnului.

În concluzie, având în vedere că avizul favorabil privind schimbarea destinației de locuință a imobilului din str.-. -, nr. 44, dat SC SRL are caracter intuitu personae și nu in rem, nefiind dat și pentru alte societăți comerciale, apelanta a solicitat admiterea apelului întrucât acest aviz favorabil a încetat să mai producă efecte la data de 1.01.2004. Atât SC SRL cât și SC SRL și-au înregistrat punctul de lucru cu încălcarea art. 64 din Legea nr.114/1996, întrucât nu aveau avizul favorabil din partea reclamantei.

Valabilitatea punctului de lucru deschis de SRL în imobilul din str. -. -, nr. 44 a expirat la data de 24.03.2006.

În prezent nici o societate comercială, inclusiv SC SRL nu are punct de lucru valabil înregistrat la ONRC în imobilul din str. -. -, nr. 44.

Prin activitatea pe care au desfășurat-o în tot acest timp, SC SRL, SC SRL și SC SRL au încălcat toate dispozițiile legale privind raporturile de vecinătate, dispozițiile Legii nr. 26/1990, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile Legii 61/1991, privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice - art. 42 din Legea nr. 230/2007 fiind pe deplin aplicabil în cauză.

Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate urmează a admite apelul și a desființa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru următoarele motive:

Potrivit articolului 297 Cod procedură civilă în cazul în care se constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

În cauză, instanța de fond a încălcat principiile contradictorialității dezbaterilor, a nemijlocirii și ale rolului activ întrucât a schimbat temeiul juridic al cererii fără a pune în discuția părților acest aspect și fără a administra noi probe în funcție de noile dispoziții legale.

Temeiul juridic al celui de al treilea capăt de cerere - prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâților la restabilirea destinației de locuință a imobilului din B, str. dr. - - nr. 44, parter,. 1, sector 5 - era la momentul sesizării și pe tot parcursul judecății dispozițiile articolului 64 din Legea nr.114/1996. În cursul judecății acest articol a fost abrogat de articolul 61 din Legea nr.230/2007, dispozițiile sale fiind reluate de articolul 42 din Legea nr.230/2007.

În aceste condiții, prima instanță, fără a pune în discuția părților schimbarea temeiului juridic al cererii, a soluționat cauza invocând dispozițiile articolelor 1 și 14 din Legea nr.230/2007, care nu era în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, încălcând astfel principiul contradictorialității dezbaterilor.

De asemenea, prima instanță, a încălcat și principiul rolului activ, reglementat de art. 129 alin.5 Cod procedură civilă, deoarece, pe lângă faptul că nu a pus în discuția părților schimbarea temeiului juridic al cererii nu a dispus nici administrarea de noi probe, apreciate de instanță ca fiind necesare în cauză potrivit noilor dispoziții legale.

Dacă instanța a considerat că era absolut necesară dovada faptului că imobilul din B str. dr. - - nr.44 are mai mult de doi proprietari ar fi trebuit, în virtutea rolului activ, să dispună administrarea unei asemenea probe.

Deși articolul 64 din Legea nr.114/1996 a fost abrogat de articolul 61 din Legea nr.230/2007, dispozițiile sale au fost reluate de articolul 42 din Legea nr.230/2007, care prevede că: "schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință față de destinația inițiaIă, conform proiectului inițial al clădirii cu locuințe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv și cu acceptul proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării.

Așa fiind, și cum hotărârea atacată a fost pronunțată fără a intra în cercetarea fondului față de noul cadru procesual și față de temeiul juridic nou intervenit care impunea administrarea de probe, Curtea va admite apelul și va desființa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cu această ocazie instanța va analiza și celelalte motive de apel invocate cu atât mai mult cu cât instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel pe capetele 3 și 4 din acțiunea reclamantei.

În ceea ce privește încheierea de ședință din 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în mod corect s-a constatat că nu poate fi citat în calitate de pârât, întrucât cererea a fost depusă după prima zi de înfățișare, și ca atare față de acesta nu s-a pronunțat vreo hotărâre judecătorească, deci acesta nu poate fi introdus în cauză în calea de atac formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta reclamantă prin cu domiciliul ales în B, sector 3,-,. 103,. 1,. 15, împotriva sentintei comerciale nr.14789/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI-a Comerciala, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliat în B, sector 5,- și cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat -,. 3,.1, sector 1, SC SRL - prin lichidator judiciar cu sediul în I,-, -+A,. A,. 6, Județ I, SC SRL cu sediul în I în-,. 3B,. B, parter,. 2, Județ I și SC SRL prin lichidator judiciar CONSUL cu sediul în I-,.8,.A,.4,. 19.

Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 19.12.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

8 ex.

16.01.2009

------------------

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Georgeta Guranda
Judecători:Georgeta Guranda, Marcela Câmpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 572/2008. Curtea de Apel Bucuresti