Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 74/2009
Ședința publică din 5 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S- luat în examinare apelul declarat de pârâta - C SA împotriva sentința comercială nr. 124 din 13 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimata - SRL, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul nu este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 162,68 lei și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Curtea, invocă din oficiu excepția netimbrării apelului promovat de pârâta - C SA, raportat la prevederile art. 11, coroborat cu art. 20 al. 3 din Legea 146/1997, întrucât recurenta a luat cunoștință, din citația primită, de dispoziția timbrajului, respectiv taxa judiciară de timbru în valoare de 162,68 lei și 3 lei timbru judiciar, dar nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Curtea, rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 124 din 13 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a respins acțiunea principală formulată de reclamanta - SRL C N în contradictoriu cu pârâta - C SA. S-a admis în parte cererea reconvențonală formulată de către pârâta - C SA, și în consecință:
S- constatat încetat la data de 31.12.2007, prin ajungere la termen, contractul de închiriere nr. 364/8.11.2004 încheiat între părți și modificat prin actele adiționale nr. 47/19.01.2006, nr. 87/24.01.2007 și nr. 977/17.12.2007.
S-au respins pretențiile bănești ale reclamantei reconvenționale - C SA.
A fost obligată - SRL să predea către - C SA Ferma, mai puțin iazul piscicol și iazul piscicol.
A fost obligată - SRL să plătească suma de 1527,3 lei către - C SA cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
În motivare se arată că, prin acțiunea formulată de către reclamanta - SRL s-a solicitat în contradictoriu cu - C SA să se constate prelungirea tacită a contractului de închiriere nr.364 intervenit între părți la 08.11.2004, modificat prin actele adiționale nr.87/24.01.2007 și 977/17.12.2007, cu cheltuieli de judecată, iar în motivare s-a arătat, în esență, că între părți a existat un raport de locațiune pentru perioadă determinată până la 31.12.2007, modificat prin două acte adiționale, cu privire la chirie și că pârâta a refuzat prelungirea expresă a contractului, însă a continuat să emită facturi după împlinirea termenului contractual, intervenind tacita relocațiune.
Interesul procesual a fost justificat prin aceea că este necesară constatarea raportului de locațiune pentru încheierea unor contracte de furnizare de energie electrică și apă necesare desfășurării activității normale la ferma piscicolă și că au fost predate către pârâtă iazurile și.
Între părți s-a încheiat un contract de închiriere nr.364/08.11.2004 prin care - C SA, în calitate de proprietar, a cedat folosința Fermei cu începere de la 01.01.2005 și până la 31.12.2007, pentru o chirie de 11.000.000 lei pe lună cu TVA inclus pentru anul 2005.
La art.3 din contract s-a făcut mențiunea că la sfârșitul acestui contract de închiriere părțile pot să-l prelungească de comun acord, însă această mențiune este totodată o posibilitate legală prevăzută de Codul civil.
Prin procesul-verbal de predare-primire încheiat la 08.11.2004 se face mențiune despre obiectul locațiunii, respectiv despre ceea ce intră în componența Amenajării.
Între părți a fost încheiat un act adițional nr.47/19.01.2006, prin care a fost modificat cuantumul chiriei pentru anul 2006.
Contractul dintre părți a fost modificat prin actul adițional nr.87/24.01.2007 cu privire la cuantumul chiriei, menționându-se și clauza potrivit căreia proprietarul se obligă să notifice chiriașul în vederea negocierilor pentru prelungirea de comun acord a contractului, cel mai târziu până la data de 30.11.2007.
Ulterior, a fost încheiat actul adițional nr.977/17.12.2007, prin care s-a modificat din nou cuantumul chiriei, ca urmare a predării către - C SA a și a, ambele făcând parte din Ferma, iar cuantumul chiriei s-a stabilit pentru lunile noiembrie și decembrie 2007 la suma de 1.345 lei pe lună.
Printr-o notificare cu nr.59/23.01,2008 comunicată locatarei la 28 ianuarie 2008 proprietara - C SA a somat-o să predea Ferma, mai puțin Iazul și Iazul și să plătească chiria restantă pentru 2007, respectiv suma de 6.768 lei, menționând că această somație este rezultatul faptului că nu s-a ajuns la un acord în ceea ce privește prelungirea contractului de închiriere nr.364/08.11.2004 și a faptului că s-a împlinit termenul contractual la data de 31.12.2007.
Ulterior, pârâta proprietar a permis locatarei să folosească Lacul M pentru a putea recolta cantitatea de care reprezintă o investiție a chiriașului, iar acest fapt este recunoscut de către reclamantă, care recunoaște și faptul că a primit somația emisă sub nr.688/06.11.2008 prin care C SA solicită predarea activelor Fermei la data de 2 decembrie 2008.
Față de cele mai sus menționate s-a apreciat că în speță nu poate fi vorba despre o tacită relocațiune, deoarece proprietarul a notificat expres locatara despre faptul că nu înțelege să prelungească contractul și pentru ca aceasta să predea ferma piscicolă.
Nu are vreo relevanță mențiunea făcută în actul adițional nr.87/2007 în sensul că proprietarul s-a obligat să notifice chiriașul în vederea negocierilor cel mai târziu până la 30.11.2007 deoarece la împlinirea termenului contractual locațiunea oricum a încetat, iar proprietarul nu este obligat de drept să prelungească această locațiune. Nu este fondată apărarea locatarei în sensul că nerespectarea obligației de aon otifica la negocieri echivalează cu un acord tacit al proprietarului de a prelungi contractul.
Potrivit art.1436 civ. locațiunea facuta pentru un timp determinat încetează de la sine cu trecerea termenului, fără sa fie trebuinta de o prealabilă înștiințare.
În acest context devin irelevante și facturile fiscale emise cu titlu de chirie în cursul anului 2008 de către proprietara - C SA.
După cum a rezultat din probațiune, proprietara - C SA a acordat un termen de grație locatarei pentru îndeplinirea obligației de predare a activelor Fermei, până la data de 02.12.2008, pentru a permite recuperarea investiției făcute de către chiriaș, respectiv recoltarea peștelui cu care acesta a populat Lacul.
Față de acest aspect, s-a apreciat că proprietara nu mai poate invoca, ca temei al despăgubirilor bănești pretinse prin cererea reconvențională, nerespectarea de către locatară a obligației contractuale de predare a bunurilor locațiunii înainte de data de 2 decembrie 2008.
Împotriva sentinței comerciale nr. 124/13.01.2009 a Tribunalului Cluja declarat apel - C SA, apel nemotivat.
Examinând apelul, instanța constată că acesta este netimbrat, urmând fi anulat din următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina apelantei obligația de a achita 162,68 lei taxă judiciară de timbru, iar in conformitate cu art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar in sumă de 3 lei RON.
În temeiul dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 recurenta a fost înștiințată ca, în termen de 5 zile de la data comunicării înștiințării să achite sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.308 alin.4 pr.civ.
Prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că apelul nu a fost timbrat cu suma stabilită, că apelanta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art.308 alin.4 pr.civ, raportat la art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea apelului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de pârâta - C SA C N împotriva sentinței comerciale nr. 124 din 13.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC
5 ex/22.05.2009
Jud.primă instanță: Seman
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Claudia Idriceanu