Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 88/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 141/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.88
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, în contradictoriu cu intimata SC O 3 - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.12931/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata prin avocat care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că apelanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Intimata prin avocat depune întâmpinare, un exemplar fiind comunicat părții adverse.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta prin avocat susține verbal motivele de apel dezvoltate în scris, învederând că în mod greșit s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului Local - prin primar, însă prin dispozițiile Lg.215/2001, consiliul local are drepturi și obligații în cadrul domeniului public, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București.
Intimata prin avocat solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, conform motivelor expuse în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată, învederând că s-a luat act de renunțarea reclamantei la acțiune conform art. 246 civ. conform art. 41 alin.1 civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată, conform Lg.215/2001 Consiliul Local este autoritatea administrației publice locale cu atribuții deliberative.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința comercială nr. 12931 din 2 6.11.2008 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a luat act de renunțarea reclamantei - pârâte SC - - SRL la judecata cererii principale în contradictoriu cu pârâtul reclamant CONSILIUL LOCAL, jud.
A admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a apelantului-reclamant Consiliul Local al Comunei cu privire la cererea reconvențională și a anulat cererea reconvențională pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului - reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit articolului 41 alineat 1 Cod procedură civilă orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Conform dispozițiilor articolului 20 din legea nr.215/2001, legea administrației publice locale comunale, orașele și județele sunt unități administrativ - teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. În același timp, prevederile articolului 21 din Legea nr. 215/2001, a apreciat instanța de fond, sunt tranșate în sensul că județele, orașele și comunele sunt persoane juridice de drept public, acestea având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.
Rezultă că unitățile administrativ teritoriale menționate au personalitate juridică, primarul reprezentând în justiție comuna sau orașul, în timp ce consiliile locale sunt autorități ale administrației publice locale cu atribuții deliberative, care însă nu au personalitate juridică, a apreciat instanța de fond.
Așa fiind, potrivit dispozițiilor articolului 41 alineat 2 Cod procedură civilă, Consiliul Local al comune, nenavând personalitate juridică, poate sta în judecată doar în calitate de pârât, nu și în calitate de reclamant în cadrul cererii reconvenționale.
Instanța de fond a luat act, în baza articolului 246 Cod procedură civilă, de renunțarea reclamantei la judecata cererii principale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul reclamant Consiliul Local al Comune, jud. I, prin Primar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr- din 16.01.2009.
În motivarea apelului s-a arătat că prin dispozițiile Constituției României și cele ale Legii nr. 215/2001, Consiliul local are dreptul de a administra bunurile din domeniul public sau privat al unității administrativ - teritoriale, primarul fiind împuternicit să aducă la îndeplinire cele hotărâte.
În executarea acestor dispoziții legale, a arătat apelantul, a fost încheiat Contractul de asociere nr.9780 din 1.11.2004 iar, în calitate de parte contractantă, are dreptul de a formula cerere reconvențională.
Apelantul a mai susținut că are o capacitate de folosință specială, în raport cu atribuțiile conferite de lege, iar calitatea procesuală activă sau pasivă este determinată de specificul competenței.
În argumentarea celor susținute, apelantul a invocat dispozițiile articolului 10, articolului 23, articolului 36, articolului 63 din Legea nr.215/2001, a administrației publice, și articolului 33 din Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice și persoanele juridice.
În fine, apelantul a mai arătat că prin admiterea excepției lipsei capacității de folosință a al Consiliului, instanța de fond a considerat, implicit, și faptul că acordul părților exprimat prin Contractul de asociere nr. 9780/1.11.2004, este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat de o entitate fără personalitate juridică.
În drept, dispozițiile articolului 282 și urm. Cod procedură civilă.
Intimata SC - - SRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, față de dispozițiile articolului 41 alineat 1 Cod procedură civilă și articolelor 20,21 din Legea nr.215/2001.
Potrivit articolului 1 alineat 2 litera g din Legea nr.215/2001, a arătat intimata, consiliile locale sunt autorități deliberative.
Dispozițiile articolului 41 alineat 2 Cod procedură civilă (invocat de către instanța de fond în motivarea hotărârii sale), nu sunt aplicabile, a mai susținut intimata, întrucât apelanta are calitate de reclamantă în cererea reconvențională formulată de aceasta.
Nu au fost solicitate probe în apel.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale incidente, constată apelul fondat pentru următoarele considerente:
În concepția Decretului nr. 31/1954 -modul de înființare enunțat de articolul 28 litera aaf ost rezervat creării persoanelor juridice de stat. Anume, prin actul de dispoziție al organului competent de stat.
În Constituția României, republicată, se află reglementările fundamentale privind înființarea organelor statului, din cele trei categorii; ale puterii legislative, ale puterii executive și ale puterii judecătorești.
Pe lângă Constituția României, legea fundamentală, care în Titlul III "Autoritățile publice", reglementează în Capitolul V Administrația publică, autoritățile administrației publice locale sunt create în baza Legii nr. 215/2001 și Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Rezultă că, în sensul dispozițiilor articolului 28 litera a din Decretul nr. 31/1954, actul de dispoziție al organului de stat competent este, în cazul autorităților administrației publice locale, legea adoptată de Parlamentul României.
Persoana juridică este titularul capacității "de drept" sau "juridice", care înseamnă aptitudinea sa de a avea drepturi și obligații civile - capacitatea de folosință - și aptitudinea de a dobândi și exercita drepturi subiective civile și de a-și asuma și îndeplini obligații civile prin încheierea de acte juridice civile de către organele sale de conducere-capacitate de exercițiu.
Capacitatea de folosință a persoanelor juridice (articolul 33 Decretul nr. 31/1954) se caracterizează prin: - legalitate; -inalienabilitate; - intangibilitate; generalitate și specialitate.
Potrivit articolului 28 din decretul nr. 31/1954, persoanele juridice înființate prin act de dispoziție al organului de stat competent (în cazul de față, prin Legea nr.215/2001), au capacitate de a avea drepturi și obligații (capacitate de folosință) de la data actului de dispoziție care le înființează.
Principiul specialității capacității de folosință presupune ca persoanele juridice să aibă doar acele drepturi și obligații civile care sunt în concordanță cu scopul acestora.
Astfel, organele puterii executive vor avea drepturi și obligații potrivit criteriului ramurii de drept în care sunt subiecte reprezentative, anume în raporturile de drept administrativ.
Consiliile locale, înființate prin lege, respectiv prin Legea nr.215/23.04.2001, a administrației publice locale, modificată și completată, suntautorități ale administrației publice locale deliberative,(Legea nr. 215/2001, articolul 1) între aceste autorități ale administrațieipublice locale neexistând raporturi de subordonare (articolul 6, alineat 2 din Legea nr.215/2001).
Autoritățile administrației publice locale se organizează și funcționează în cadrul unităților administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală: comune, orașe, municipii și județe (articolul 20 alineat 1, Legea nr.215/2001).
Totodată, legea prevede că prin consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii, precum și prin primari, ca autorități executive (articolul 23 alineat 1 din Legea nr. 215/2001).
Consiliile locale și primarii, se arată în articolul 23 alineat 2 din Legea nr.215/2001, funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
De asemenea, articolul 36 alineat 1 prevede că "Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale".
Printre atribuțiile consiliului local, astfel cum sunt reglementate de articolul 36 alineat 2 din Legea nr.215/2001, se regăsesc și cele privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului și municipiilor (articolul 36, alineat 2 litera h), precum și atribuțiile privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societății comerciale și regiilor autonome de interes local (articolul 36 alineat 2 litera a). În aducerea la îndeplinire acestor atribuții, Consiliul local exercită, în numele unității administrativ - teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii (articolul36, alineat 3 litera c Legea nr.215/2001), iar, potrivit dispozițiilor articolului 36 alineat 5, litera a, în exercitarea atribuțiilor privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiilor, consiliul local hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a unității administrativ teritoriale respective, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.
În fine, consiliul local, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, privind cooperarea interinstituțională la plan intern și extern (articolul 36, alineat 2, litera e), hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public loca (articolul 36, alineat 7).
Rezultă, din dispozițiile legale precitate, că apelantul al comunei, jud. I, are capacitate juridică civilă, constând în capacitatea de folosință (aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile) și capacitate de exercițiu, care au ca izvor legea de înființarea a acestora, 215/2001.
Caracterul de "autoritate deliberativă" al Consiliului Local, prevăzut de articolul 1, alineat 1, litera d din Legea nr.215/2001, are legătură cu regimul autonomiei locale care guvernează administrația publică locală, precum și cu caracterul de organ colectiv care hotărăște în problemele ce țin de competența sa prin vot, în urma unei deliberări, a unei consfătuiri, a unei dezbateri ce are loc între membrii ce alcătuiesc organul colectiv.
Fiind un organ colectiv, o autoritate colectivă, este firesc, din punct de vedere al funcționării sale, ca hotărârile, deciziile să fie rezultatul unei deliberării colective și a votului deliberativ, hotărârile adoptate astfel fiind semnate de către președintele ale conform articolului 315 din lege.
În articolul 45 alineat 1 din Legea nr.215/2001 se prevede, în sensul celor enunțate mai sus, că în exercitarea atribuțiilor ce ăi revin adoptată hotărârii cu votul majorității membrilor prezentei -, iar hotărârile, privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție (alineat 3, articolul 45).
Așadar, legea nu dispune în sensul că, fiind autorități deliberative, nu au personalitate juridică respectiv nu au capacitate de folosință.
Instanța de fond a dat o greșită interpretare dispozițiilor legale, apreciind că " sunt autorități ale administrației publice locale cuatribuții deliberative"și fără personalitate juridică, în timp ce dispozițiile legale (articolul 1 alineat 2, litera d din Legea nr.215/2001) sunt în sensul că toate consiliile (locale, județene, etc. (sunt autorități deliberativeale administrației publice locale.
A fi o autoritate deliberativănu este una și aceeașicu a avea atribuții deliberative.
Nu atribuțiile sunt deliberative, ci își exercită atribuțiile, prin hotărâri și decizii adoptateîn mod deliberativ(articolul 45 alineat 1 din Legea nr.215/2001),prin votul majorității membrilor prezenți, afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare cere o altă majoritate calificată.
După cum am arătat, atribuțiile astfel cum sunt stabilite de legiuitor, prin articolul 36 din Legea nr.215/2001 sunt foarte importante, vizând toate problemele de interes local, hotărând, ca autoritate deliberativă, modalitatea optimă de aplicare și realizare a autonomiei locale, de rezolvare a treburilor publice, în cadrul unităților administrativ teritoriale în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Potrivit dispozițiilor articolului 3 din Legea nr.215/2001, prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivității locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii, drept care se exercită de consiliile locale și de primari.
Ori, în absența capacității de folosință, a aptitudinii de a avea drepturi și obligații civile, autoritățile administrației publice locale, nu și-ar putea îndeplinit scopul pentru care au fost înființate de către legiuitor, toate actele juridice încheiate de acestea fiind nule.
Pentru aceste considerente, Curtea față de dispozițiile articolului 297 alineat 1 Cod procedură civilă, admite apelul desființează în parte sentința comercială nr. 12931/26.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii reconvenționale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței comerciale apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, cu sediul în com.,-, Județ I, în contradictoriu cu intimata SC - - SRL, cu sediul în B,-, -. 9,. 55 sector 6, împotriva sentinței comerciale nr.12931/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința comercială apelată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii reconvenționale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței comerciale apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu
