Actiune în daune contractuale. Decizia 1114/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1114

Ședința publică din data de 2 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Valentin Niță

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu

JUDECĂTOR 3: Maria Pohoață

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier 3 - 5. 11 județul B, împotriva deciziei nr. 386 din 25 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții SCSA, cu sediul în B,- B sector 1 și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,b-dul - nr. 8 - 1 județul B și, domiciliat în comuna Cozieni județul

Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei, potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei,

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit recurentul- reclamant G și intimata-pârâtă SC SA Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recurentul-reclamant a depus la dosar,prin serviciul registratură, notă de ședință prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, având în vedere că recurentul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, același lucru solicitându-l și intimata-pârâtă prin întâmpinare, constatâ cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

La sfârșitul ședinței de judecată s-a prezentat consilier juridic, pentru intimata-pârâtă SA, care a depus la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria P sub nr. 1075 din 13.06.2006, reclamantul G a chemat în judecată pe pârâții SC SA - Direcția Telecomunicații B și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 539 din 8.04.1990 la Biroul Notarului Public

-

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin titlul de proprietate nr.58354/36 din 17.02.2004 emis de Comisia Județeană Bis -a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1 ha și 2.800. în raza satului, comuna Cozieni, județul B, alături de alți moștenitori ai defunctului.

Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.539/1999, pârâtul înstrăinat pârâtei SC SA suprafața de 100. din terenul reconstituit, deși este străin de succesiune, folosind un proces verbal de punere în posesie, prin frauda la lege.

Pârâta SC SA-Unitatea Regională G ( prin reorganizare) a formulat întâmpinare.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat pe cale de excepție prescrierea acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Invocând prescrierea dreptului la acțiune, pârâta a susținut că sancțiunea aplicabilă contractului de vânzare cumpărare ar fi cel mult nulitatea relativă, astfel că pricinii îi sunt incidente prevederile art.9 din Decretul nr.167/1958.

Pe cale reconvențională, pârâta a solicitat ca în eventualitatea în care s-ar admite acțiunea, reclamanta să fie obligată la plata cheltuielilor necesare pentru mutarea pe un alt amplasament a pilonului metalic de telecomunicații și a transformatorului electric.

La termenul de judecată din 14.09.2006, pârâta a chemat în garanție Primăria comunei Cozieni, județul B, solicitând ca în cazul în care instanța ar constata că actul de vânzare cumpărare este afectat de nulitate absolută, să fie obligată la plata cheltuielilor implicate de mutarea pe un alt amplasament a pilonului metalic și transformatorului electric, precum și a instalațiilor și rețelei de telecomunicații construite pe terenul achiziționat de la, a cărui calitate de proprietar a fost atestată prin procesul -verbal de punere în posesie nr.290/7.04.1999 (filele 33-34 dosar).

Reclamantul a formulat răspuns la cererea reconvențională, învederând că a fost introdusă prematur, iar obiectul acesteia este neprețuit (fila 36 dosar).

Prin sentința nr. 629 din 10.05.2007 s-a admis acțiunea ca întemeiată, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare autentificat sub nr.539/8.04.1999 și s-au respins atât cererea reconvențională cât și cererea de chemare în garanție formulate de pârâta SC SA-Unitatea Regională G, precum și excepția lipsei calității procesual pasive a chematei în garanție Comisia Locală Cozieni constituită pentru aplicarea Legii nr.18/1991.

Constatând nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare, instanța a reținut că în baza acestuia s-a înstrăinat bunul altuia, actul fiind încheiat de vânzător în frauda dreptului proprietarului, cu complicitatea și pe riscul cumpărătorului.

Admițând acțiunea, instanța a respins atât cererea reconvențională, cât și cererea de chemare în garanție, precum și excepția lipsei calității procesual pasive chematei în garanție.

.//.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC SA B, în termen legal conform art.284 Cod proc.civ, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie potrivit motivelor de apel depuse la dosar în baza art.287 Cod proc.civ.

În expunerea motivelor de apel, pârâta a invocat tardivitatea introducerii acțiunii în raport de prevederile art. 9 din Decretul nr.167/158; inadmisibilitatea acțiunii datorită lipsei unui interes legitim dar și posibilității exercitării acțiunii în revendicare; netemeinicia acțiunii în condițiile în care a dovedit buna sa credință, plătind un preț superior celui practicat în zonă, cu convingerea că cumpărat bunul de la un adevărat proprietar, față de comportamentul acestuia și procesul-verbal de punere în posesie.

Apelul a fost înregistrat inițial pe rolul Secției Civile a Tribunalului Buzău sub nr- din 19.07.2007, fiind scos de pe rol și trimis spre competentă soluționare Secției Comerciale și de Contencios Administrativ și Fiscal în baza încheierii din 12.09.2007 prin care s- apreciat că litigiul este de natură comercială.

-se sub același număr din 25.09.2007, cauza a fost scoasă de pe rol și retrimisă secției civile spre competentă soluționare, conform încheierii din 28.11.2007 prin care s-a apreciat că litigiul este de natură civilă.

Urmare reînregistrării cauzei la Secția Civilă sub același număr din 12.12.2007, prin încheierea din 5.03.2008 s-a dispus retrimiterea ei spre soluționare Secției Comerciale și de Contencios Administrativ și Fiscal, fiind înregistrată la această secție la data de 27.03.2008.

Prin decizia nr. 386 din 25 aprilie 2008, Tribunalul Buzău, a admis apelul

declarat de pârâtă împotriva sentinței nr. 629 din 10.05.2007 pronunțată de Judecătoria P, în contradictoriu cu reclamantul G, a anulat sentința atacată, dispunând trimiterea cauzei spre competentă soluționare în primă instanță, Tribunalului Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ

Pronunțând această decizie, instanța a reținut că natura comercială a litigiilor care sunt subsumate sferei de cuprindere a cererilor și proceselor în materie comercială se stabilește prin raportare la dispozițiile art.3, art.4, art.7, art.9 și art.56 Cod comercial.

Conform art. 2 pct.1 lit.a) din Codul d e procedură civilă, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.

În cauza dedusă judecății, litigiul privește pe reclamantul G și pe pârâta SC SA (comerciant), iar obiectul material al acestuia vizează constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare cumpărare privind un teren intrat în fondul de comerț al pârâtei (acțiune neevaluabilă în bani), astfel că tribunalului îi revine competența de soluționare în primă instanță și nu judecătoriei, conform normelor legale invocate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a precizat că decizia este de natură a-i aduce grave prejudicii, fiind inadmisibil ca după doi ani de judecată să se pună în discuție cui aparține competența de soluționare a cauzei și că a fost încălcat art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului referitoare la dreptul la un procesechitabil și într-un timp rezonabil.

Se arată, în continuare, că vreme de câteva luni cauza s-a plimbat pur și simplu între secția civilă și cea comercială a Tribunalului Buzău, fiind practic un conflict de competență.

Recurentul consideră că nu sunt aplicabile prevederile art. 56 Com, deoarece actul încheiat nu a avut în vedere efectuarea de comerț, deci nu poate fi interpretat ca fiind un act comercial pentru intimată, fiind vorba,evident, de încheierea unui contract privind dobândirea unui bun, contract care este de natură civilă.

Pe fondul cauzei recurentul arată că motivele invocate în cererea de apel nu au niciun suport real, inclusiv excepțiile invocate.

S-a mai susținut de către recurent că hotărârea recurată nu este motivată, făcându-se doar o înșiruire a articolelor de lege pe care instanța de fond le-a apreciat ca fiind incidente în cauză.

Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței.

Intimata SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea reține următoarele:

Primul motiv de recurs privind competența materială este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată recurentul-reclamant a solicitat Judecătoriei P să constate nulitatea absolută totală a unui contract de vânzare încheiat cu intimata de intimatul pentru suprafața de 100

Art. 3 din Codul comercial enumeră, în mod explicit, operațiunile care au fost încadrate ca fiind fapte și acte de comerț, textul referindu-se la efectuarea comerțului propriu-zis, neputând fi clasificat ca act sau fapte de comerț cumpărarea unui bun de către societate.

De asemenea, art. 4 Cod comercial prevede că afară de acestea, se socotesc fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă .

Ca atare, atât timp cât societatea intimată nu a achizitionat acest bun cu scopul de a face comerț, deci, de a-l revine, ci doar pentru mărirea patrimoniului său nu se poate interpreta ca fiind un act comercial, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 56 comercial, ci unul de natură pur civilă, pentru care competența de soluționare a cauzei revine secției civile a Tribunalului, corect investită inițial, în temeiul art. 2 alin. 2 proc. civ.

Pentru aceste considerente, se va admite recursul, în baza art. 312 proc. civ. se va casa decizia recurată și se va trimite cauza pentru soluționare pe fond a apelului de către Tribunalul Buzău -Secția Civilă.

.//.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, Cartier 3 - 5. 11 județul B, împotriva deciziei nr. 386 din 25 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții SCSA, cu sediul în B,- B sector 1 și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,- - 1 județul B și,domiciliat în comuna Cozieni județul

Casează decizia nr. 386 din 25 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și trimite cauza spre rejudecarea apelului de către aceeași instanță-Secția Civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. MP

Dact. MC

3 ex/22.10. 2008

f- Trib.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune în daune contractuale. Decizia 1114/2008. Curtea de Apel Ploiesti