Actiune în daune contractuale. Decizia 483/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - acț. în daune contract. -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 483
Ședința publică din 27 martie 2008
PREȘEDINTE: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Nechifor Veta
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Municipiul S - prin primar, cu sediul în municipiul S, str.-, județul S, împotriva sentinței nr.3291 din 13.12.2007 a Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal ( dosar nr-).
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 20 martie 2006, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a da posibilitatea reclamantei intimate să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi - 27 martie 2008.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Suceava sub nr- la data de 3.09.2007, reclamanta - "" - Sas olicitat obligarea pârâților Școala cu clasele I-VIII "" S și Municipiul - prin primar, la plata sumei de 17.106,84 lei penalități de întârziere în plata energiei termice furnizate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arătat că a încheiat cu prim pârâta contractul de prestare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare nr.26/2005, prin care pârâta se obliga să achite prețul serviciilor furnizate. De asemenea, în caz de neplată a debitelor în termenele stabilite, pârâta s-a obligat să plătească penalități de întârziere. Deși reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, pârâta nu a achitat în termenul stabilit contravaloarea facturilor emise. Municipiul Saf ost chemat în judecată întrucât are obligația legală de a asigura finanțarea unităților de învățământ universitar de stat.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea față de prim pârâtă ca beneficiară directă serviciilor de furnizare energie termică, pe prev. Legii nr. 326/2001, HG67/2004, nr.HG 784/2005 și nr.HG 210/2005.
În drept, acțiunea reclamantei față de secund pârât a fost întemeiată pe prev. art. 45 din Legea nr. 216/2001, prev. OUG nr.32/2001 aprobate prin Legea nr. 374/2001 - art. 13. În fapt, reclamanta a susținut că secund pârâtul are calitate de ordonator de credite, având ca atare obligația de a asigura cu prioritate în cadrul bugetelor locale, plata facturilor reprezentând c/v consum de energie electrică, termică și de gaze naturale; s-a mai învederat că prin actele normative menționate, începând din anul 2001, finanțarea învățământului de stat și asigură din bugetele locale.
În cauză, secund pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale, în sensul că față de obiectul acțiunii " plată penalități" legislația în materie deși face referire la utilitățile publice, nu conține mențiuni legate de termenul de plată sau majorări de întârziere.
Prin sentința nr.3292 din 18.09.2007 Judecătoria Suceava și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal.
Dosarul a fost înregistrat la această instanță sub nr- la data de 5.10.2007.
Investit cu soluționarea, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 3291 din 13 decembrie 2007 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul S - prin primar și a admis acțiunea formulată de reclamanta - "" - S obligând pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 17.106,84 lei reprezentând majorări de întârziere și 1115 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că excepția nu este dată, răspunderea secund pârâtului fiind una civilă delictuală și nu contractuală.
Pe fondul cauzei Tribunalul Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal a reținut că penalitățile sunt datorate de beneficiar în temeiul art.969 cod civil și art.17 din contractul de furnizare, care stabilește că neachitarea facturilor în termen de 30 de zile de la data emiterii ei, atrage dobânzi și penalități de întârziere egale cu cele folosite pentru neplata obligației față de bugetul de stat.
Cu privire la secund- pârâtă, instanța a reținut răspunderea sa civilă delictuală și a stabilit că aceasta, cunoscând termenul de plată de 30 de zile pentru facturi, este culpabilă de virarea cu întârziere a sumelor necesare plății, ceea ce duce la îndeplinirea condițiilor angajării acestei răspunderi, prev. de art. 998 Cod civil.
Împotriva sentinței pronunțată de tribunal, Municipiul - prin primar a declarat recurs.
În motivare, recurenta invocă nelegalitatea sentinței în ceea ce privește obligarea sa în solidar cu beneficiarul direct al serviciilor de energie termică, a penalităților. A reiterat motivul vizând nesemnarea de către al contractului de furnizare a energiei termice și a învederat că în această situație nu poate fi obligat la penalități, care sunt practic sancțiuni contractuale prestabilite ce nu pot fi aplicate terților. A precizat recurentul, că răspunderea sa civilă delictuală nu poate fi angajată, deoarece virarea cu întârziere a sumelor nu este o faptă ilicită în sensul legii, în lipsa unor prevederi vizând termenele până la care să fie îndeplinită această obligație de virare a sumelor.
Recurentul a criticat de asemenea, caracterul solidar stabilit de instanță, obligației de plată a penalităților. A susținut că în speță, prev. art. 42 Cod comercial nu au aplicabilitate, deoarece raportul juridic dedus judecății are un singur debitor, unitatea școlară direct beneficiară a serviciilor, și nu municipalitatea, care este terț.
Recursul formulat, a cărui motivare face trimitere la prev. art. 304 pct.7,9 Cod pr.civilă, nu poate fi primit.
, prin specificitatea sa, face ca art.973 Cod civil ce reglementează principiul relativității efectelor contractului, să fie interpretat în sensul că: odată ce obligația prim pârâtei este una civilă contractuală, iar a recurentului una civilă delictuală, izvorul obligației este același - legea și orice disjungere ori disociere a obligației, în sensul unui beneficiu de diviziune este inadmisibil față de caracterul unic al raportului juridic comercial d e obligare.
Chiar dacă s-ar admite că pentru situația specială de speță, s- stabilit oarecum forțat caracterul solidar al obligației pârâților, obligația izvorând din fapte și acte juridice diferite ( răspunderea prim pârâtei este una cu caracter civil contractual, iar răspunderea recurentului ar putea fi una cu caracter civil delictual), înlăturarea acestei solidarități, așa cum invocă secund pârâtul în recurs, nu aduce nici un profit acestuia, astfel cum nici menținerea solidarității nu o prejudiciază. Aceasta, deoarece tot recurentul în calitate de ordonator de credite este cel care conform art. 45 din Legea nr. 216/2001, a OUG nr.32/2001, art. 13 din Legea nr. 374/2001, are obligația de a asigura cu prioritate sumele necesare plății, în cadrul bugetului local.
De urmare, conf. art. 312 rap.la art. 316, 296 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul S - prin primar, cu sediul în municipiul S, str.-, județul S, împotriva sentinței nr. 3291 din 13decembrie 2007 a Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./31.03.2008
Președinte:Grapini CarmenJudecători:Grapini Carmen, Nastasi Dorina, Nechifor Veta
