Actiune în daune contractuale. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIE Nr. 69/

Ședința publică de la 27 august 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandrina Zaharia dr. - -

JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de pârâta - SA B - SUCURSALA A, prin - "" SA cu sediul principal în B,-, sector 6 și reclamanta - TRANS SRL - prin lichidator, cu sediul social în comuna Ruginești, județul V, împotriva sentinței civile nr. 497/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, cauza având ca obiect acțiune în daune contractuale.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspund: consilier juridic pentru apelanta pârâtă - SA și avocat pentru apelanta reclamantă - Trans SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelurile sunt motivate și timbrate corespunzător, iar la 16 iunie 2008, după terminarea ședinței de judecată s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză dispus a se efectua în prezenta cauză. Se referă, de asemenea că s-a mai primit la dosarul cauzei, la data de 19 august relațiile solicitate de instanță de la expertul contabil, constând în dovada convocării părților pentru efectuarea expertizei din data de 11.06.2008.

Apărătorul apelantei reclamante depune la dosar relații emanate de la ORC din care rezultă că lichidatorul societății reclamante - " Trans" SRL este fiind numit din data de 29.11.2007.

Reprezentantul apelantei pârâte - "" SA prezintă la dosarul cauzei un înscris emanat de la ORC V intitulat "Furnizare de informații" care confirmă numirea în calitate de lichidator al numitului u pentru - Trans SRL, cu drepturi depline, începând cu data de 27.11.2007 și cu precizarea că pe perioada anilor 2004,2005,2006 la registrul comerțului nu s-a depus bilanțul contabil. Susține că pe o perioadă de 9 luni de la numire acesta nu și-a îndeplinit atribuțiunile. Solicită, de asemenea, a se constata că la termenul anterior a depus o cerere de înscriere în fals, precizând că la instanța de fond cauza s-a judecat în lipsa acestei societăți, nefiind citată. În aceeași declarație de înscriere în fals a precizat aspectul că lichidatorul nu mai avea calitatea de administrator judiciar după data de 29.11.2007 fiind numit un alt lichidator. Deși nu mai avea calitate, acesta s-a prezentat la instanță în toată această perioadă, până la data de 4.12.2007, iar după rămânerea în pronunțare a cauzei a declarat că își însușește acțiunea.

Apărătorul apelantei reclamante, față de cele precizate de reprezentantul apelantei pârâte învederează că a reprezentat interesele societății reclamante atât la fond cât și în apel, că la data de 28.11.2007 a încheiat contractul de reprezentare cu lichidatorul și că la acel moment, acesta era reprezentantul legal având calitatea de lichidator al societății reclamante, până în decembrie 2007când a expirat mandatul său.

Întrebate de către instanță, dacă sunt cereri noi de formulat sau excepții de invocat ambele părți prin reprezentanți susțin că în cauză nu mai au cereri de formulat.

Curtea, după verificare, constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri.

Reprezentantul apelantei pârâte precizează că înțelege să susțină doar unul din motivele de apel și anume acela, prin care, solicită desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât judecata cauzei la fond, la termenul din 28.11.2007 s-a făcut în lipsa pârâtei care nu a fost legal citată. Nefiind citată, au fost încălcate: dreptul acesteia la apărare, principiul contradictorialității și prevederile art. 6 din

Apărătorul apelantei reclamante, față de apelul pârâtei solicită să fie respins ca nefiind fondat.

Pe apelul reclamantei, consideră că instanța de fond a încălcat prevederile Legii nr. 469 care a intrat în vigoare în februarie 2002, apreciind că aceasta nu era aplicabilă, conform raportului de expertiză efectuat în cauză.

Susținerea că - "" SA nu a fost convocată la efectuarea expertizei este reală și consideră că se impune refacerea acesteia.

Apărătorul apelantei reclamante invocă excepția de netimbrare a apelului declarat de pârâta - SA.

Curtea, după verificare, constatând că la fila 43 dosar apel se află dovada achitării taxei judiciare de timbru de către - SA, dispune continuarea discuțiilor în dezbateri.

Pe apelul declarat de reclamanta - Trans, reprezentantul apelantei pârâte - SA solicită a se constata că apelul reclamantei este declarat de o persoană fără calitate procesuală, întrucât numitul nu mai reprezenta societatea reclamantă în calitate de lichidator.

În replică, apărătorul apelantei reclamante, față de excepția lipsei calității procesuale a - Trans SRL, invocată de apelanta pârâtă, susține că a formulat prezenta cerere de apel având calitate procesuală.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă:

Prin cererea înregistrată la nr. 726/2005 de către Judecătoria Adjud reclamanta - " Trans" SRL prin administrator a chemat în judecată pârâta - "" SA - Sucursala Adjud, pentru obligarea pârâtei la plata sumei de 379.795.392 lei care urmează a fi actualizată în raport du indicele de inflație, reprezentând diferențe de preț la mărfurile livrate în perioada 31.05.2002 - 16.08.2002 plus penalități de întârziere în sumă de 379.745.392 lei, inclusiv a dobânzii legale aferente, plus suma de 1.000.000.000 lei daune morale.

Reclamanta a precizat că în baza contractului nr. 3/2.05.2002 a livrat pârâtei marfă ce urma să fie achitată prin ordin de plată,CEC sau prin compensare. Pârâta, cu factura nr. 34991/2002 a aplicat prețuri majorate la mărfurile livrate în compensare, până la ultima factură cu nr. -/16.08.2002, reclamanta a facturat pârâtei diferențele de preț practicate de către aceasta la mărfuri livrate în compensare, factură refuzată la plată.

În continuare s-a precizat că potrivit art. 8 alin. 1 din contractul încheiat cu pârâta vânzătorul poate majora prețurile practicate de cumpărător pentru produsele oferite în compensare, iar potrivit art. 2 al aceluiași articol, vânzătorul va calcula diferențe de preț egale cu procentul de majorare, aplicat de cumpărător.

În ceea ce privește daunele morale, a arătat că pârâta a acționat-o în judecată pentru plata sumei de 698.925.052 lei ignorând faptul că datora reclamantei majorările practicate datorită acestei situații.

Pârâta, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii a nefondată, întrucât în contract nu se face nici o referire care să stabilească prețul de referință al mărfurilor ce eventual ar fi trebuit furnizate de către pârâtă, și ca atare la data compensării facturilor valoarea acestora a fost acceptată de către reclamantă prin semnarea unor protocoale de compensare.

Prin sentința civilă nr. 432/2006, Judecătoria Adjuda admis în parte acțiunea și a dispus obligarea reclamantei la plata sumei de 164.693,71 lei cu titlu de pretenții, din care 37.956,60 lei diferență de preț iar 126.737,10 lei penalități.

A fost anulat ca netimbrat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune morale.

Pârâții au fost obligați să plătească reclamantei cheltuieli de judecată 7.800 lei.

S-a reținut că părțile au încheiat contractul nr. 3/2002, cu putere de lege, că expertiza contabilă, în urma verificării evidențelor contabile a stabilit că, în baza protocoalelor încheiate au fost compensate un număr de 19 facturi, în valoare de 182.005 lei cu un număr de 25 de facturi emise de pârâtă, cu aceeași valoare.

S-a reținut că din cele 25 facturi, la un număr de 20 de facturi societatea a practicat majorări de prețuri de 25%, în valoare totală de 379.566.059 lei ROL.

În baza art. 8 alin. 1 din contract reclamanta era îndreptățită să calculeze și să factureze diferențe de preț, la care se adaugă penalități de întârziere de 0,3% pe zi, respectiv 1.267.371 lei ROL.

Sub aspectul daunelor morale, având în vedere că nu s-a achitat taxa de timbru, în baza art. 20 din Legea 146/1997, instanța a anulat acest capăt de cerere.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel - "" SA B apreciind-o ca nelegală, invocând în principal excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Adjud, competența revenind Tribunalului Vrancea.

Prin întâmpinarea depusă în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea în apel reclamanta - " Trans" SRL Ruginești a solicitat respingerea excepției motivând că dispozițiile art. 2 reprezintă norma generală de la care dispozițiile art. 17 Cod procedură civilă reprezintă norma specială derogatorie.

S-a precizat că greșit s-a intitulat calea de atac apel în loc de recurs.

Prin decizia civilă nr. 1/19 decembrie 2006 Tribunalul Vranceaa admis apelul, a anulat sentința nr. 432/2006 a Judecătoriei Adjud și trimis cauza spre soluționare secției comerciale a Tribunalului Vrancea.

S-a reținut că a fost încălcată competența materială.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs - " Trans" SRL Ruginești, și prin decizia civilă nr. 278/R/2007 Curtea de Apel Galația respins recursul ca nefondat.

Pe rolul secției comerciale și de contencios administrativ cauza a fost înregistrată la nr-.

La termenul din 3 octombrie 2007 reclamanta - " Trans" SRL a precizat că renunță la capătul de cerere privind daunele morale (în valoare de un miliard lei).

Pârâta prin întâmpinare a invocat excepția prevăzută de art. 105 alin. 1 Cod procedură civilă, în baza căreia instanța să declare nulitatea actelor de procedură îndeplinite de judecătorul necompetent al Judecătoriei Adjud, care a pronunțat sentința civilă nr. 432/4.07.2006.

A doua excepție - să anuleze, în baza art. 161 alin. 2 Cod procedură civilă cererea reclamantei pentru lipsa calității de reprezentant al societății în persoana d-lui astfel cum rezultă din certificatul constatator nr. -/9.10.2007 eliberat de ONRC.

A treia excepție - a netimbrării cererii având în vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b și art. 10 din Legea 146/1997, raportat la dispozițiile art. 295 al. 11 lit. b Cod fiscal și art. 268 din Normele metodologice.

A patra excepție - lipsa procedurii prealabile, potrivit art. 720/1 Cod procedură civilă - deși la data de 1.04.2005 a fost înregistrată la nr. 1895 o convocare, aceasta nu îndeplinește condițiile art. 720/1 Cod procedură civilă, nu a respectat intervalul de 15 zile, care este un termen imperativ și ulterior a refuzat concilierea (vezi adresa 23/2007).

S-a apreciat că cererea reclamantei este neîntemeiată deoarece a fost inclusă și factura nr. -/30.09.2002, deși contractul este încheiat în 23.05.2002.

De asemenea, a facturat și mărfuri care nu au făcut obiectul anexei nr. 1 la contractul respectiv: motorină, șuruburi zincate, cherestea.

Față de această situație pârâta a susținut că relațiile comerciale dintre părți nu au fost guvernate de prevederile contractului nr. 2309/2006, fapt demonstrat și de facturile emise de ambele părți. S-a susținut că în realitate relațiile comerciale s-au născut anterior datei de 12.04. 10.05.2002, iar prin înțelegerile ulterioare s-a acceptat ca plata să se facă prin compensare cu contravaloarea unor mărfuri procurate de - " Trans" SRL.

Majorarea plăților de pârâtă a fost justificată de majorarea prețurilor la materia primă însă reclamanta a fost notificată în acest sens, solicitând să-i fie livrată marfă în continuare și a semnat și procesul-verbal de compensare.

Factura din 30 septembrie s-a considerat că este fictivă, și că reclamanta a emis mai multe asemenea facturi.

Prin sentința civilă nr. 567/2003, debitoarea - " Trans" SRL, a fost obligată la plata sumei de 65.405.351 lei, cu titlu de penalități și 570.238.657 lei cu titlu de preț marfă neachitată.

Facturile în baza cărora s-a pronunțat sentința sus - amintită fac parte din facturile menționate de reclamantă în cererea sa - în această sentință s-a stabilit că respectiva compensare,s-a efectuat în baza unor facturi fictive.

Pe cale de cerere reconvențională, pârâta a solicitat obligarea la plata sumei 121.715.400 lei ROL reprezentând dobânda din perioada aprilie 2003 - ianuarie 2004.

A depus la dosar certificat constatator nr. -/2007, copia adresei nr. 1895/1.04.2005 și 2236/2005, copiile mai multor facturi (filele 36-46), Încheierea judecătorului delegat nr. 3928/09.03.2005 - fila 46 și copie certificat eliberat de Registrul Comerțului, copia Încheierii nr. 39179/30.11.2005 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului.

Față de întâmpinarea depusă de pârâtă, reclamanta - " Trans" SRL a depus răspuns la fila 52, prin care a precizat, cu referire la nulitatea actelor de procedură, că pârâta nu a pus în discuție actele de procedură, ci competența instanței, în consecință în cauză sunt incidente dispozițiile art. 160 Cod procedură civilă.

În ce privește calitatea de reprezentant al reclamantei, la data sesizării instanței avea calitate procesuală activă și are calitate procesuală activă și la această dată, având în vedere dispozițiile art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990. În ce privește lichidatorul, acesta nu și-a intrat în atribuțiuni, așa cum rezultă din înscrisul depus la dosar.

În ce privește taxa de timbru, reclamanta a precizat că renunță la daunele morale, iar în ce privește primul capăt de cerere a solicitat ca pârâta-reclamantă să precizeze actul normativ care o obligă să achite taxa de timbru de două ori, în cazul declarării necompetenței instanței pentru una și aceeași acțiune.

În ce privește lipsa concilierii prealabile, a precizat că pârâta recunoaște că a efectuat procedura concilierii, căreia nu i-a putut da curs, astfel că își invocă propria culpă.

Pe fond a susținut că factura din 30 septembrie 2002 nu a stat la baza acțiunii, astfel cum rezultă și din petitul acțiunii și copiile facturilor anexate.

În ce privește semnarea procesului-verbal e compensare, acestea au avut în vedere sumele menționate în facturi, fără a viza art. 8.

A solicitat respingerea cererii reconvenționale, solicitând timbrarea și judecarea separat.

La fila 55 pârâta a depus precizări la întâmpinare prin care a solicitat ca raportul de expertiză efectuat în cauză de expert să nu fie avut în vedere, întrucât a fost desemnat cu încălcarea dispozițiilor art. 202 Cod procedură civilă, care impune tragerea la sorți a experților. Prin încheierea din 22.03.2006 - fila 93 - dosar nr. 726/2005 al Judecătoriei Adjud acesta a fost declarat nul.

În aceste condiții, se impune înlocuirea lui sau recuzarea, în caz contrar fiind aplicabile dispozițiile art. 1203 Cod civil.

Facturile pârâtei din 2.08.2002, 23.07, 24.07,31.07, 9.08,14.08, și 16.08.2002 au fost compensate de expert cu facturile fictive ale reclamantei, care au fost stornate prin facturile din 27.09 și 30.09.2002, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 567/2003.

Mai rezultă din dosarul Judecătoriei Adjud că nu s-au respectat obiectivele expertizei și nici modul de efectuare al acesteia.

A solicitat achitarea taxei de timbru de către reclamantă la Trezoreria Focșani, întrucât cea achitată nu este valabilă, atât timp cât Judecătoria Adjuda fost declarată necompetentă.

În ce privește cererea reconvențională, și-a micșorat pretențiile la suma de 81.714.056 lei ROL.

La termenul din 31 octombrie 2007, instanța, în baza art. 161 al. 1 Cod procedură civilă a dispus citarea lui, în calitate de lichidator judiciar al reclamantei, desemnat prin încheierea judecătorului delegat nr. 39179/2005 - fila 48-50.

La termenul din 14 noiembrie 2007, instanța a admis excepția, a constatat prescris debitul, pentru considerentele de fapt și de drept înserate în aceasta.

La dosarul cauzei a depus concluzii scrise, la data de 4 decembrie 2007, lichidatorul desemnat al reclamantei, prin care precizează că își însușește acțiunea formulată de administratorul - " Trans" SRL.

Prin sentința 457/2007 Tribunalul Vranceaa respins excepțiile invocate de pârâta - "" SA B, ca neîntemeiate, respectiv: excepția nulității actelor de procedură, excepția lipsei calității de reprezentant al societății reclamante a lui, excepția lipsei procedurii prealabile.

A fost admisă în parte acțiunea pentru pretenții formulată de - " Trans" SRL, cu sediul în comuna Ruginești, județul V prin lichidator împotriva pârâtei - "" SA B, Sucursala Adjud, cu sediul în municipiul Adjud,-, județul

A fost obligată pârâta - "" SA să achite reclamantei suma de 3.795,66 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Pârâta a fost obligată la plata sumei de 9.795 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, onorariu expert fond și taxa de timbru.

Prin încheierea din 14 februarie 2008 s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 457/11.12.2007 în sensul că pârâta - "" SA Adjud este obligată să achite reclamantei suma de 37.956,60 lei cu titlu de preț, diferență de preț și 37.956,60 lei cu titlu de penalități de întârziere în loc de 3.795,66 lei, cum din eroare s-a consemnat.

S-a reținut cu privire la excepțiile invocate de pârâta-reclamantă - "" SA că:

Excepția nulității actelor de procedură îndeplinite de judecătorul necompetent din cadrul Judecătoriei Adjud, potrivit art. 105 alin. 1 Cod procedură civilă nu se poate reține în cauză.

Prin decizia civilă nr. 1/2006 Tribunalul Vranceaa admis apelul, a anulat sentința civilă nr. 432/4.07.2006 a Judecătoriei Adjud și a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Vrancea - secția comercială, fără să se pronunțe asupra procedurii urmate, astfel cum dispun dispozițiile art. 2972alin. 2 - dacă prima instanță s-a declarat competentă, iar instanța de apel a stabilit că a fost necompetentă, anulează hotărârea și trimite cauza instanței competente să o soluționeze. Instanța anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată reține procesul spre soluționare.

În speță, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra procedurii urmată de prima instanță înțelegând să mențină actele procedurale efectuate în fața primei instanțe, raportat la dispozițiile art. 160 Cod procedură civilă, care dau posibilitatea ca dovezile administrate să rămână câștigate judecății.

În ceea ce privește anularea cererii pentru lipsa calității de reprezentant al administratorului s-a considerat o excepție peremtorie, dar care începe prin a avea un caracter dilatoriu - față de art. 161 Cod procedură civilă, instanța neputând anula în mod automat cererea ci acordă un termen pentru îndeplinirea lipsurilor.

În consecință, la termenul din 31 octombrie 2007, instanța a dispus citarea lichidatorului numit prin încheierea judecătorului delegat 39179/2005, care și-a însușit acțiunea formulată de reclamant prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce privește taxa de timbru - invocată de pârâtă, Tribunalul o apreciază ca neîntemeiată motivat de faptul că pentru primul capăt de cerere pe care și l-a precizat la termenul din 17 octombrie 2007 - fila 43 ca fiind în sumă de 164.693,71 lei, a achitat taxa de timbru conform chitanțelor de la fila 57 - 2.695 lei și fila 108 - 3.000 lei din dosarul nr. 726/2005 al Judecătoriei Adjud.

Verificând sumele în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 din legea nr. 146/1997 - aplicabilă în speță, instanța reține că suma cu titlu de taxă de timbru achitată de reclamantă este de 4.541,06 lei. În consecință, reclamanta a achitat peste suma impusă de lege.

În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, privind daunele morale, a renunțat la termenul din 3 octombrie 2007.

Dacă susținerile pârâtei în ce privește taxa de timbru au în vedere ipoteza achitării unei noi taxe de timbru, cu ocazia rejudecării de către instanța competentă, Tribunalul apreciază că nici un text de lege nu impune o astfel de obligație reclamantei.

În ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, prevăzută de art. 720/1 Cod procedură civilă, Tribunalul nu o poate reține pentru considerentele: excepția lipsei procedurii prealabile este o excepție de fond - privește o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare și absolută - rezultă din modul cum este reglementat textul de lege - înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.

Din aceste puncte de vedere ea poate fi invocată în orice fază a procesului și de orice parte interesată. Sub aspectul termenului, locului, mijloacelor și modalităților de manifestare a voinței - prevederile art. 720/1 Cod procedură civilă au un caracter de recomandare.

Pârâta a recunoscut că a fost convocată de reclamantă, pe data de 11.04.2005 (fila 33 dosar -) însă nu a putut să-i dea curs (fila 34).

Rațiunea concilierii prevăzute de art. 720/1 Cod procedură civilă este aceea de a simplifica judecata în cazul pretențiilor bănești, care ar putea fi soluționate pe cale amiabilă; cum pârâta nu a dat curs, instanța nu poate reține lipsa procedurii prealabile.

Pe fondul cauzei, instanța reține că între părți a intervenit contractul de vânzare cumpărare nr. 3/22.05.2002, prin care s-au înțeles să vândă și să cumpere mărfurile prevăzute în anexa 1 la contract - fila 10 din dosar.

La art. 2 din contract sunt prevăzute condițiile de livrare și preluare a mărfurilor, în alin. 2 și 3 fiind prevăzute și penalitățile de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi, calculate la valoarea mărfurilor nelivrate la termen sau nepreluate de cumpărător la termenele prevăzute în contract.

La art. 6 și 7 din contract s-a stipulat că cumpărătorul se obligă să deconteze fiecare factură în termen de 20 de zile de la data emiterii acesteia, în caz contrar cumpărătorul urmând a suporta penalități de întârziere calculate la suma datorată, instrumentul de plată fiind Ordinul de plată, CEC - ul și compensarea.

S-a mai menționat că în art. 8 că vânzătorul, care în speță este reclamanta, poate majora prețul mărfurilor, în raport cu prețurile practicate de cumpărător pentru produsele oferite în compensare cu precizarea la alin. 2 că, în cazul în care cumpărătorul va practica prețuri majorate la compensare și vânzătorul va calcula diferențe de preț egale cu procentul de majorare aplicat de cumpărător.

Astfel, dispozițiile contractuale au forță de lege între părțile contractante, contractul fiind valabil încheiat între cele două părți și necontestat de nici una dintre acestea.

În cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă care a reținut că, în baza protocoalelor intervenite între părți (atașate la dosarul cauzei), s-au efectuat compensări pentru stingerea obligațiilor reciproce, pentru un număr de 19 facturi emise de către - " Trans" SRL în valoare totală de 1.320.59,64 lei ROL, cu un număr de 25 de facturi emise de - "" SA B - Sucursala Adjud, de aceeași valoare.

Cele 19 facturi emise de reclamantă către pârâtă nu includ diferențe de preț, față de cele ale pârâtei, din care, un număr de 20 (din totalul de 25) rezultă o majorare de preț de 25%, în valoare totală de 379.566.059 lei.

Potrivit art. 8 alin. 1 din contract, reclamanta este îndreptățiră să calculeze și să factureze diferențe de preț la mărfurile vândute, în același procent cu cumpărătorul, la facturile sale, intrate în compensare.

Pentru nedecontarea în termen a sumei, au fost calculate penalități în cuantum de 0,3% pe zi întârziere, potrivit art. 6 alin. 2 din contract, în sumă de 1.267.371.071 lei.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 - Legea 469/2002, totalul penalităților nu poate depăși cuantumul pretențiilor, prin urmare instanța va acorda penalități în cuantum egal cu cel al pretențiilor.

În ce privește apărările formulate de pârâtă, Tribunalul nu le poate reține, pentru considerentele:

Factura -/30.09.2002, pentru suma de 640.388.750 lei a fost emisă de reclamantă și reprezintă diferențele de preț la mărfurile sale și penalități pentru nedecontare în termen, care a fost returnată de pârâtă, fără a fi întocmit un refuz la plată.

În ce privește perioada aprilie - septembrie 2005, contractul a intrat în vigoare în mai 2005, iar relațiile contractuale s-au născut anterior datei încheierii contractului, astfel cum recunoaște și pârâta (fila 28 - întâmpinare).

Ca urmare, acceptând plata prin compensare, rezultă că a acceptat și această diferență pentru luna aprilie, chiar dacă nu a existat un contract încheiat.

Pentru a primi susținerea pârâtei că relațiile comerciale dintre părți nu au fost guvernate de contractul 23.09/2002, pentru perioada indicată, ar fi trebuit să se depună la dosarul cauzei o modificare - potrivit art. 9 din contract - prin acordul de voință exprimat de părți, ori instanța nu a regăsit un astfel de acord.

Reclamanta aduce în discuție mai multe facturi din care ar rezulta alte mărfuri decât cele din anexa contractului.

Din moment ce acestea au fost acceptate la plată de pârâtă, prin compensare, nefiind contestate, instanța nu poate considera ca fiind o sumă nedatorată de aceasta.

Semnarea de către administratorul reclamantei a facturilor emise de pârâtă cu prețul majorat nu înseamnă că, la rândul său, nu ar avea același drept, respectiv să calculeze diferențe de preț egale cu procentul de majorări, aplicat de cumpărător (în speță pârâta) la compensare (potrivit art. 8 alin. 2 din contract).

În ce privește caracterul fictiv al mai multor facturi emise de reclamantă, pârâta avea posibilitatea să urmeze căile legale prevăzute pentru această situație, până la proba contrară instanța le va da valoarea cuvenită.

În ce privește sentința civilă nr. 567/2003 - fila 66-67 Tribunalului Vrancea, instanța reține că aceasta a fost pronunțată în baza nr.OG 5/2001, care la art. 11/1 al. 1 dispune că somația de plată nu are autoritate de lucru judecat, cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părți.

În ce privește raportul de expertiză, instanța nu poate avea în vedere dispozițiile art. 202 alin. 1 Cod procedură civilă, deoarece la termenul din 23.11.2005, când părțile au fost reprezentate prin avocați, instanța a desemnat expertul fără a se opune vreuna dintre părți.

Desemnarea prin tragere la sorți se utilizează atunci când părțile nu se învoiesc asupra expertului desemnat de instanță; ori din verificarea încheierii de ședință din 23.11.2005, instanța nu reține o astfel de situație.

În ce privește susținerea pârâtei, că prin încheierea din 22.03.2006 (fila 93 dosar 726/2005), instanța a declarat raportul nul, aceasta era de rea-credință, deoarece s-a dispus refacerea raportului de expertiză la termenul din 22.03.2006, iar la termenul din 12.04.2006 s-a depus raportul refăcut, asupra căruia pârâta, la termenul din 3.05.2006, nu a avut obiecțiuni, astfel că nu pot fi avute în vedere celelalte motive invocate, referitoare la obiective și mod de efectuare.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a apreciat cererea reclamantei întemeiată în parte și a respins excepțiile invocate de pârâtă.

Împotriva menționatei sentințe a declarat apel - "" SA B și distinct - " Trans SRL.

Prin apelul formulat de - " SA B este criticată soluția ca netemeinică și nelegală, din următoarele considerente:

În ședința din 27 august 2008 la Curtea de Apel Galați apelanta - "" SA B - Sucursala Adjud a precizat că înțelege să susțină motivul de apel prin care a invocat soluționarea cauzei fără a fi citată legal la adresa sa.

acest motiv arătând că în temeiul art. 297 alin.1 Cod procedură civilă consideră că se impune desființarea sentinței civile nr. 497/2007 a Tribunalului Vrancea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

La termenul din 28.11.2007 s-a procedat la judecată în lipsa apelantei pârâte care nu a fost citată legal la sediul din B, menționat în cuprinsul cererii de recuzare formulată de aceasta fila 88 dosar.

Prin aceasta a fost încălcat dreptul la apărare al apelantei care a fost pusă în imposibilitate obiectivă de a participa la un proces echitabil în cadrul căruia să fie respectat principiul contradictorialității, fiind grav prejudiciată.

Apelul formulat de - "" SA este fondat.

Apelanta - "" SA cu sediul în B, B-dl T nr.:. sector 6, nu a fost citată legal pentru termenul din 28.11.2007 la sediul său din B, b-dl nr.:. deși avea calitatea de pârâtă-reclamantă, judecata făcându-se în lipsa acesteia cu încălcarea dreptului la apărare, a principiului contradictorialității procesului civil și nerespectându-se și dreptul la un proces echitabil, menționat în cuprinsul art. 6 din, pronunțându-se în cauză sentința civilă nr. 497/11.12.2007 de către Tribunalul Vrancea.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2007 Tribunalul Vranceaa admis excepția prescripției și a constatat prescris dreptul de a formula acțiune în ce privește dobânda legală pentru perioada aprilie 2003 - ianuarie 2004, în sumă de 81.714.056 lei. Prin aceeași încheiere a fost acordat un alt termen, dispunându-se citarea părților pentru data de 28.11.2007, dată la care a fost soluționat fondul cauzei.

Pentru ca părțile să depună concluzii scrise cauza a fost amânată prin încheierea din 28.11.2007 la 6 decembrie 2007, dată la care a fost pronunțată sentința civilă nr. 497/2007 apelată în cauză.

Cererea de recuzare formulată de către apelantă, fila 88 dosar conține sediului principal al acesteia în B,-, sector 6, unde trebuia legal citată aceasta, cum se reține de altfel și în cuprinsul încheierii din 26 noiembrie 2007 prin care a fost respinsă cererea de recuzare în discuție, unde se impunea citarea părților dispusă prin încheierea din 20 noiembrie 2007 nerespectată în cauză.

Dispoziția expresă consemnată în art. 87 pct. 2 Cod procedură civilă instituie regula potrivit căreia persoanele juridice de drept privat vor fi citate prin reprezentanții lor, la sediul principal al administrației sau la cel al sucursalei sale.

Textul conferă un caracter subsidiar citării la sediul sucursalei persoanei juridice.

Prin conținutul art. 87 pct. 3 se menționează că acestea se citează în toate cazurile prin organele lor de conducere, la sediul administrației lor - menționat de către apelantă, în mod expres B, B-dl T nr.:. sector 6.

În condițiile în care, la sediul principal al apelantei nu s-a făcut dovada citării sale și s-a dispus aceasta, rezultă că au fost nesocotite dispozițiile art. 85 Cod procedură civilă care reglementează formalitățile esențiale privind exercitarea dreptului la apărare încălcat și care influențează soluționarea fondului cauzei.

Soluționarea cauzei în lipsa pârâtei care nu a fost legal citată ca urmare atrage casarea hotărârii și trimiterea cauzei în vederea rejudecării la aceeași instanță.

Prin cel de al doilea apel formulat de - " Trans" SRL împotriva sentinței nr. 497/2007 este criticată soluția în ceea ce privește timbrarea penalităților în raport cu cuantumul pretențiilor formulate în cauză.

Consideră că nu s-a observat că Legea nr. 469/2002 este ulterioară încheierii contractului nr. 3/2.05.2002 și cum nu retroactivează, contractul este guvernat de Legea 76/1992.

Arată că art. 7 alin. 3 din Legea nr. 76/1992 limitează penalitățile la valoarea debitului nu și în situația în care această prevedere are caracter supletiv, este menționat în contract.

Ori, în art. 6 alin. 2 din contract sunt menționate penalitățile de 3% pe zi de întârziere, fără a fi limitate la suma datorată.

De asemenea, susține că instanța nu s-a pronunțat asupra dobânzii legale prevăzută de art. 43 Cod comercial.

Apelul formulat de - " Trans" SRL este fondat.

Pentru a se stabili raporturile reale existente între părți cu respectarea principiilor legale ale procesului civil și dreptul constituțional al apărării nesocotit în cauză cât și a completării cererilor formulate și nesoluționate de instanța de fond se impune admiterea și a apelului formulat și de - " Trans" SRL și în rejudecarea unitară a cauzei în fond să se analizeze motivele invocate, numai astfel apelantul nu va fi privat de un grad jurisdicțional referitor la dispozițiile art. 43 Cod comercial.

În conformitate cu art. 289 și urm. Cod procedură civilă se va admite și cel de al doilea apel declarat de - " Trans" SRL, cu consecința desființării sentinței nr. 497/2007a Tribunalului Vrancea și casarea cu trimitere spre soluționare la aceeași instanță a cauzei de față.

În rejudecare se vor analiza toate motivele invocate în conținutul apelurilor declarate în cauză, numai astfel fiind posibilă stabilirea adevărului în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de pârâta - SA B - SUCURSALA A, cu sediul social în Adjud,-, județul V și reclamanta - TRANS SRL - prin lichidator, cu sediul social în comuna Ruginești, județul V, împotriva sentinței civile nr. 497/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- și desființează sentința civilă nr. 497/11.12.2007 pronunțată de către Tribunalul Vrancea, cu consecința casării cu trimitere a cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 august.2008.

Președinte Judecător

Dr. - - dr. - -

Grefier

-

Red.dr.

Tehno:

4 ex./15.09.2008

Fond:

Președinte:Alexandrina Zaharia
Judecători:Alexandrina Zaharia, Sarmisegetuza Tulbure

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune în daune contractuale. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Galati