Actiune în daune delictuale. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr. 40/
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de reclamantii și, ambii domiciliati in mun.F,-,jud.V și pârâta C - SA, cu sediul in mun. C-N,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.361/06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea in dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatii-pârâti - al și - al, ambii domiciliati in mun.F,-,.5, jud.V, având ca obiect acțiune în daune delictuale.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru apelantii reclamanti av. cu împuternicire avocatială la dosar, lipsă fiind apelanta pârâtă SC - SA C-N și intimatii pârâti și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantilor reclamanti critică sentința civilă nr.361/06.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea pe motiv de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate.
Susține că potrivit prevederilor de la litera b din Anexa 3 la Ordinul nr.3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a lor, limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asiguratorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul și același accident de autovehicul pentru anul 2006 sunt de până la 2.000.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 10.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate. Instanța de fond in mod eronat a interpretat aceste dispozitii în sensul că a apreciat că suma de 2.000.000.000 lei reprezintă plafonul maxim de bani ce se poate acorda per persoana ce a fost implicată în accident și nu per persoana ce a suferit o pagubă fără caracter patrimonial ca urmare a producerii accidentului. Față de faptul că instanța de fond a reținut că se imune o dezdăunare morală a reclamantilor in cuantumul prevăzut de lege ar fi trebuit ca suma acordată acestora cu acest titlu să fie in cuantum de 400.000 lei și nu de 200.000 RON. Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului și schimbarea in parte a sentinței apelate in sensul de a fi obligată pârâta SC - SA la plata sumei de 400.000 RON. Privitor la apelul formulat de pârâta SC Transilvania SA, solicită a fi respins ca nefondat. Cu privire la primul motiv de apel invocat prin care se critică faptul că instanța ar fi acordat despăgubiri materiale in sumă de 62.280 lei reprezentând valoarea autovehiculului Toyota, apreciind că acestea nu pot depăși suma de 23.000 lei, susține că valoarea rezultă din raportul de expertiză efectuat in cauză care a avut in vedere și imbunătățirile efectuate. Sustine că apelanta pârâtă a avut cunoștință de raportul de expertiză și nu a formulat nici un fel de obiecțiuni la concluziile expertului. Referitor la cel de-al doilea motiv de apel prin care se critică faptul că au fost acordate in mod greșit despăgubirile materiale in sumă de 13.350 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare, sustine că limitarea impusă de art.42 din Ordinul 3108/2004 se aplică numai in situatia in care despăgubirile se stabilesc pe calea convenției incheiate intre asigurat, persoana păgubită și asigurator pe baza acordului acestora. Cu privire la ultimul motiv de apel care vizează faptul că despăgubirile morale in sumă de 200.000 lei sunt nejustificate, solicită a fi respins motivat de faptul că apelantii și-au pierdut singurul fiu in accidentul de circulație din 2.09.2006. Precizează că suma maximă prevăzută de Ordinul 3108/2004 de 200.000 lei pentru fiecare persoană păgubită este extrem de mică în raport cu cuantumul prevăzut de lege care depășește suma de 1.000.000 Euro.
CURTEA
Instanța asupra apelului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- (450/c+c/2008, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții: SC - SA C N în calitate de asigurator de răspundere civilă și și, în calitate de i legali ai numitei, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei - SA C N la plata sumei de 213.350 lei și 13.800 EUR cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material și moral suferit ca urmare a decesului fiului lor, precum și la cheltuieli de judecată.
In motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că între pârâta - SA și pârâtul s-a încheiat polița de asigurare seria - nr. - din 12.06.2006, având ca obiect asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru autovehiculul marca TOYOTA, tipul, cu numărul de înmatriculare -.
Perioada de valabilitate a asigurării era 15.06.2006 - 14.12.2006.
La data de 2.09.2006, autovehiculul asigurat, în timp ce era condus de numita, fiica lui, a cauzat un accident rutier în care a fost implicat și autovehiculul marca TOYOTA, tip, având numărul de înmatriculare B-13. condus de fiul reclamanților,.
Ca urmare a evenimentului rutier, a rezultat decesul ambilor conducători auto.
Vinovată de producerea accidentului a fost, fapt stabilit prin Rezoluția nr. 3674/P/2006 din data de 20 decembrie 2007 Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale efectuate în cauză.
Prin aceeași Rezoluție, constatându-se ca angajarea răspunderii penale persoanei vinovate ( ) nu se mai poate face întrucât a intervenit decesul acesteia, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit.g proc.pen.
Reclamanții au precizat că în condițiile în care acțiunea penală nu a mai fost pusă în mișcare, ei înțeleg să sesizeze pe calea prezentei acțiuni civile instanța de judecată competentă, în vederea obținerii unei reparații juste a prejudiciului material suferit de către ei, precum și a prejudiciului moral pe care l-au încercat ca urmare a pierderii fiului lor,.
In motivarea în drept, reclamanții au invocat art. 998, 999.civ. art. 43, 49, 55 din Legea nr. 136/1995, art. 7, 20, 23, 29, 35, 42, 45 din Normele aprobate de CSA prin Ordinul nr. 3108/2004, Anexa III a Normelor menționate.
S-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, martori, expertiză, anexându-se: polița seria - nr. -/12.06.2006; autorizația de reparație seria - nr. -, rezoluția nr. 3674/P/2006 din 20.12.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani; adresa nr. 3674/P/2006 din 22.09.2006 emisă de IPJ V - Serviciul Poliției Rutiere; certificatul de înmatriculare SNS 163 eliberat de SIEIP B la data de 18.03.2003; chitanța din 23.10.2005; certificatul de naștere seria - nr. -, certificatul de deces seria - nr. -; notificarea - invitație la conciliere adresată pârâtei; chitanța din 24 ianuarie 2008 privind comunicarea a notificării-invitație la conciliere adresată pârâtei; procesul-verbal din data de 18 februarie 2008 încheiat ca urmare neprezentării pârâtei la conciliere.
Pârâții și au depus întâmpinare solicitând ca instanța să aibă în vedere:
- culpa fiecărei părți în producerea accidentului;
- că vehiculul implicat în accident era asigurat;
- că asigurarea fusese încheiată pe numele pârâtului;
- limitele valorice maxime ale despăgubirilor.
Pârâta - SA CNa formulat întâmpinare, solicitând instanței să respingă acțiunea pentru netemeinicie și nelegalitate.
In motivarea întâmpinării s-a arătat că în fapt, în urma Declarației de accident dată de numitul, a fost deschis și instrumentat dosarul de daună uvn -, în baza tichetului RCA seria - nr. -/2006, privind evenimentul rutier din data de 02.09.2006, care a avut drept urmare decesul ambilor conducători auto și în care au fost avariate:
- autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare B 13, proprietatea SRL și condusă de;
- autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare -, proprietatea asiguratului și condusă de.
S-a arătat că prin dosarul de daună - s-au stabilit daune materiale
privind avariile autoturismului marca Toyota cu nr. de înmatriculare B 13 în sumă de 23.000 RON, care reprezintă valoarea maximă de despăgubire conform legii speciale în materie de asigurări obligatorii RCA, Ordinul NR. 3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a lor cu Normele de aplicare, valabil pentru evenimentele rutiere produse în anul 2006.
Conform prevederilor art. 35 alin.1 și alin.3 din Ordinul nr. 3108/2004 asigurătorul nu poate acorda despăgubiri " care să depășească cuantumul pagubei", iar cuantumul pagubei reprezintă "costul reparațiilor părților componente sau pieselor avariate ori costul de înlocuire a acestora" S-a mai susținut în întâmpinare că valoarea maximă de despăgubire reprezintă valoarea autovehiculului la data producerii accidentului rutier care se stabilește scăzându-se din valoarea de nou acestuia uzura corespunzătoare ( în raport cu vechimea -nr. de ani, utilizarea - nr. de Km parcurși, starea de întreținere) calculată în cazul de față la suma de 23.000 RON.
Acest calcul reprezintă valoarea maximă de despăgubire care se acordă în baza contractului de asigurare obligatorie, este reglem entat de legea speicală în domeniu, în vigoare fiind Ordinul Nr. 3108/2004, și reprezintă limita legală maximă care poate fi acordată în cauză, iar modalitatea de calcul este reglementată în art. 35-38, Anexa nr. 1 - Criterii pentru stabilirea uzurii, din acest act normativ.
In ce privește daunele morale, s-a susținut în întâmpinare de către pârâta - CNf aptul că aprecierea cuantumului acestora nu are suport concret de evaluare și că orice sumă de bani acordată cu acest titlu nu duce la înlăturarea prejudiciului moral, ci va avea ca urmare doar creșterea patrimoniului, fără să poată repune victima în situația anterioară producerii prejudiciului.
Pârâta a anexat întâmpinării copiile actelor dosarului de daună -, solicitând judecarea în lipsă.
La termenul de la 12.06.2008, instanța a admis reclamanților, în dovedirea acțiunii probatoriul constând în: înscrisuri, martori și expertiză tehnică având ca obiectiv să stabilească valoarea autovehiculului marca Toyota, tip, cu nr. de înmatriculare B-13-, la data producerii accidentului, de 2.09.2006.
Martorii propuși de reclamanți au fost audiați în ședința de judecată de la 18.09.2008, iar expertiza tehnică evaluatoare a fost depusă de expert la data de 15.09.2008.
Nici unul dintre pârâți nu a formulat obiecții asupra raportului de expertiză.
La data de 16.10.2008, reclamanții și au solicitat în scris, majorarea câtimii pretențiilor astfel:
- în ceea ce privește daunele materiale reprezentând contravaloarea autovehiculului Toyota, de la 13.800 EUR la 17.300 EUR, conform raportului de expertiză;
- în ceea ce privește daunele morale, de la 200.000 RON la 400.000 RON, potrivit Anexei 3 la Ordinul 3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a lor.
Cererea sus-menționată, conform dispoziției date prin încheierea de la 16.10.2008, a fost comunicată pârâtei - SA C N, făcându-se mențiune despre aceasta pe citație.
Prin sentința nr. 361/6.11.2008 pronunțată în cauză de Tribunalul Vranceaa fost admisă în parte acțiunea, fiind obligată pârâta SC - SA C N să plătească reclamanților despăgubiri civile în sumă de 275.630 lei, formată din: 75.630 daune material și 200.000 lei daune morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Intre pârâții și, la data de 12.06.2006 s-a încheiat polița de asigurare seria - nr. - (fila 10) având ca obiect asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare -, marca TOYOTA.
La data de 02.09.2006, autoturismul susmenționat, condus de (fiica pârâtului ) a produs un accident rutier în care a fost implicat și autoturismul cu numărul de înmatriculare B-13-, marca TOYOTA, tip, la volanul căruia se afla numitul, fiul reclamanților.
Accidentul rutier menționat s-a soldat cu decesul ambilor conducători auto.
Prin rezoluția nr. 3674/P/2006 emisă la data de 20 decembrie 2007 (filele 11-13), Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșania stabilit ca vinovată de producerea accidentului pe numita. Ca urmare a decesului acesteia s-a constatat, prin aceeași rezoluție, că nu se mai poate angaja răspunderea penală, dispunându-se neînceperea urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. g Cod procedură penală.
In atare situație, reclamanții, în scopul reparării prejudiciului material și moral, suferit ca urmare a decesului fiului lor, au formulat acțiunea civilă de față.
Instanța mai reține că:
La data producerii accidentului, 12.06.2006, polița de asigurare era în deplină perioadă de valabilitate (15.06.2006 - 14.12.2006);
In baza contractului de asigurare, reclamanții s-au adresat pentru despăgubiri societății comerciale asigurătoare fără a obține repararea prejudiciului la nivelul pretențiilor formulate, îndeplinind în același timp și obligația procedurală a concilierii directe, prev. de art. 720.pr.civilă (filele 7-9).
Instanța constată că în cauză nu există nici un impediment pentru angajarea răspunderii asiguratorului pârât -, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 51 din Legea nr. 136/1995, potrivit cărora despăgubirile se acordă și în cazul în care cel care conducea autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.
A - In ce privește despăgubirea pentru prejudiciul material:
1 - Cu referire la autoturismul condus de fiul reclamanților (B-13-, Toyota ): instanța reține că acesta a fost avariat în totalitate, conform detalierii avariilor (fila 49).
Prin completarea la acțiune, reclamanții au cerut să fie despăgubiți pentru autoturismul distrus cu suma de 17.300
Societatea asiguratoare a refuzat acordarea acestui cuantum, arătând că suma maximă ce o poate oferi este 23.000 lei, arătând că potrivit art. 35 alin.1 și alin.3 din Ordinul nr. 3108/2004, nu poate acorda despăgubiri "care să depășească cuantumul pagubei, iar cuantumul pagubei este reprezentat de "costul reparațiilor părților componente sau pieselor avariate ori costul de înlocuire a acestora".
Susținerea pârâtei face abstracție de faptul că autoturismul condus de fiul decedat al reclamanților a suferit avarii care nu mai permiteau repararea de părți componente sau ale unor piese și nici înlocuirea acestora.
Această stare de fapt este recunoscută de însăși pârâta asiguratoare și este consemnată în procesul-verbal de constatare a daunelor la rubrica " avariilor" (fila 50), precum și în nota de calcul (fila 51) în care este înscrisă o valoare recuperabilă de 8% (567,54 euro).
In același timp, instanța constată că asiguratorul nu a ținut cont și nu aplicat - pentru calcularea despăgubirilor privitoare la autovehiculul avariat - dispozițiile art. 27 alin.1 și alin. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, care instituie că despăgubirile ce se plătesc de asigurator se stabilesc în funcție de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat și că acestea nu pot depăși valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei și nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.
In conformitate cu reglementarea instituită de lege, instanța, nu va primi punctul de vedere al pârâtei asiguratoare și nici modul de calcul al valorii prejudiciului și, văzând că cererea reclamanților este îndrituită, va acorda acestora ca despăgubire civilă pentru autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare B-13-, suma de 13.800 euro, în echivalent în lei (62.280 lei) stabilită prin raportul de expertiză.
Instanța constată că potrivit obiectivului expertizei, această sumă reprezintă valoarea autovehiculului accidentat în momentul producerii riscului asigurat.
Instanța mai observă că valoarea calculată de expert (și neobiectată de pârâtă căreia i s-a comunicat raportul de expertiză de către instanță) nu depășește maximul prevăzut de anexa 3 (norme) la Ordinul nr. 3108/2004.
2. Cu referire la daunele materiale reprezentând valoarea cheltuielilor de înmormântare, pomeniri, amenajarea monumentului funerar, cheltuieli plătite pentru transportul și îmbălsămarea corpului neînsuflețit al fiului reclamanților, transportul vehiculului avariat, instanța va admite cererea astfel cum a fost formulată pentru suma de 13.350 lei.
Din declarațiile martorilor - și instanța reține că pe lângă banii proprii, reclamanții au cheltuit și suma de 10.000 lei împrumutată, după cum urmează:
- pentru înmormântare (transport, înhumare, loc de veci, gropari, sicriu, slujba religioasă, prima pomenire: 10.000 lei;
- celelalte patru pomeniri ulterioare la care au participat în medie câte 80 de persoane: 6400 lei ( 80 x 20 lei x 4);
- amenajarea monumentului funerar: 6.000 lei.
Totalul sumelor cheltuite cu înmormântarea și ulterior acesteia și reținute de instanță este de 17.200 lei, urmând a se admite pentru suma de 13.350, atât cât s-a cerut prin acțiune.
In consecință, instanța, în ce privește prejudiciul material, constată că acesta este în cuantum de 75.630 lei, fiind compus din: 62280 lei (valoarea autovehiculului avariat), plus 13.350 lei (cheltuieli pricinuite de funeraliile fiului reclamanților).
In ce privește daunele morale, instanța, din declarațiile martorilor, reține că în urma decesului unicului fiu, reclamanții s-au îmbolnăvit, suferința psihică determinându-i să renunțe la bunurile mobile și imobiliare agonisite pentru copilul lor și să se retragă din viața socială.
Este adevărată aserțiunea cum că aprecierea daunelor morale nu poate avea un suport concret de evaluare, însă instanța nu-și însușește și punctul de vedere al pârâtei potrivit căruia acordarea de daune morale ar conduce doar la creșterea patrimoniului". Efectele morții unicului fiu al reclamanților asupra acestora, suferințele mentale și sufletești încercate de părinții din cauză, dublate de ireparabila încetare din viață a propriului copil sunt de natură să formeze instanței convingerea că acestora li se cuvine o dezdăunare morală în cuantumul maxim prevăzut de lege de 200.000 lei și nu de 400.000 lei cum s-a cerut prin cererea ulterioară de majorare a pretențiilor (fila 119).
Admiterea în parte a despăgubirilor este reclamantă de conținutul Anexei 3 la Ordinul nr.3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a lor, pentru anul 2006 (anul în care s-a petrecut accidentul), la litera b se prevede că limita maximă pentru prejudiciile fără caracter patrimonial este de 200.000 lei pentru fiecare persoană.
Este adevărat că în accidentul produs au decedat două persoane, dar instanța consideră că o eventuală sumă reprezentând daune nepatrimoniale morale pentru decesul celei de-a doua persoane, adică pentru decesul fiicei pârâților nu se cuvine a fi acordate reclamanților din prezenta acțiune.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal, s-a declarat apel d e către reclamanții și, precum și de către pârâta SC - SA.
Reclamanții s-au declarat nemulțumiți de cuantumul pretențiilor admise de judecătorul fondului. În concret, ei au apreciat că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate.
În dezvoltarea criticiilor aduse sub acest aspect, apelanții au învederat instanței de apel următoarele:
Potrivit prevederilor de la litera b din Anexa 3 la Ordinul nr. 3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a lor, limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul și același accident de autovehicul pentru anul 2006 sunt de până la 2000.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 10.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudiciile fără caracter patrimonial .
Din interpretarea acestui text rezultă că suma de 2000.000.000 lei reprezintă plafonul maxim ce poate fi acordat fiecărei persoane ce a suferit un prejudiciu fără caracter patrimonial, or în prezenta cauză acțiunea a fost formulată de și, în calitate de persoane ce au suferit astfel de prejudiciu ca urmare a decesului fiului lor.
Pe cale de consecință, plafonul maxim al despăgubirilor ce poate fi acordat în prezenta cauză nu este de 2.000.000.000 lei, ci de 4.000.000.000 lei(ROL).
Este greșită interpretarea dată de către instanța de fond textului din Anexa 3 la Ordinul nr. 3108/2004 în sensul că suma de 2000.000.000 lei reprezintă plafonul maxim de bani ce se poate acorda per persoana ce a fost implicată în accident și nu per persoană ce a suferit o pagubă fără caracter patrimonial ca urmare a producerii accidentului.
Într-o astfel de interpretare ar însemna că prejudiciul fără caracter patrimonial suferit de o persoană nu este apreciat în primul rând în funcție de trauma suferită de acesta, ci în funcție de numărul persoanelor ce au suferit o astfel de traumă.
Pe cale de consecință, apelanții-reclamanți au solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate, în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate, în sensul obligării pârâtei SC - SA. La plata sumei de 400.000 RON în loc de 200.000 RON.
Pârâta SC - SA. a atacat cu recurs( calificat de inatanța de control judiciar drept ape) aceeași hotărâre, invocând ca și motive de nelegalitate și netemeinicie următoarele:
Instanța de fond a reținut și acordat în mod greșit valoarea despăgubirii pentru autoturismul avariat în sumă de 62.280 RON, în condițiile în care valoarea maximă de despăgubire calculată de societatea de asigurare potrivit algoritmului stabilit de legislația în vigoare( Ordinul 3108/2004) este de 23.000 RON.
Fără un temei legal instanța de fond a acordat daune materiale sub forma cheltuielilor de înmormântare, suma solicitată de reclamanți fiind încuviințată în totalitate, doar în baza depozițiilor martorilor audiați în cauză. Or, potrivit Ordinului RCA în vigoare la data producerii accidentului( nr. 3108/2004), repectivele solicitări ale reclamanților trebuiau analizate funcție de documentele justificative indicate în actul normativ.
Nici solicitarea de daune morale nu a fost cenzurată de către instanța de fond, de vreme ce aceasta a acordat aceste daune în limitele maxime prevăzute în același ordin RCA și anume de 200.000 lei.
Este cunoscut că stabilirea daunelor morale se face, spre deosebire de daunele materiale, în baza unor criterii mai puțin precise, subiective. Ordinul RCA conține prevederi exprese nu numai la maximul acordat arătat în anexa, dar și la aspectul luării în considerație a jurisprudenței din România.
În speță, acordarea daunelor morale s-a făcut prin ignorarea jurisprudenței românești în materie. S-a acordat maximul prevăzut de Ordin pentru daunele morale, deși singurii moștenitori sunt părinții victimei, punându-se în mod firesc întrebarea care ar fi fost cuantumul daunelor morale dacă cel care a decedat în cauză ar fi lăsat în urma sa copii minori pentru care singurele mijloace de subzistență ar fi fost doar cele oferite de victimă.
Într-adevăr, daunele morale reprezintă o sumă de bani acordată pentru a înlătura un prejudiciu moral, însă trebuie să se aprecieze și moralitatea intențiilor de îmbogățire.
Pentru motivele expuse succint mai sus, apelanta SC - SA. A solicitat reformarea sentinței apelate în sensul celor arătate de dânsa.
Reclamanții-apelanți și au formulat întâmpinare față de motivele apelului declarat de pârâta SC - SA. solicitând respingerea respectivului appel, arătând în esență că pârâta nu a formulat obiecțiuni la expertiza instrumentată la fond pentru evaluarea daunelor materiale, astfel că nu mai pot fi primite criticile sale în această privință.
Sub aspectul probării și evaluării daunelor morale, reclamanții au opinat că s-a respectat în cauză legislația în vigoare ce nu interzice proba cu martori, documentele justificative fiind necesare doar pentru ipoteza stabilirii despăgubirilor de către părți, fără intervenția instanței de judecată.
unicului fiu este cel mai grav prejudiciu moral pe care îl poate încerca o persoană, așa încât maximul permis de Ordinul RCA pentru compensarea traumei morale este unul simbolic chiar în raport de late dispoziții legale, precum și de jurisprudența românească.
La rândul său, pârâta-apelantă SC - SA a solicitat pe calea întâmpinării respingerea apelului reclamanților, apărările sale fiind similare motivelor de apel mai sus analizate.
Apelurile de față sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Examinând hotărârea criticată din perspectiva celor semnalate de apelante, Curtea constată că, în cauză, situația de fapt a fost corect stabilită în cauză pe baza probatoriului administrat la solicitarea ambelor părți( înscrisuri, martori, expertiză).
Astfel, despăgubirea acordată pentru distrugerea autoturismului a fost stabilită de prima instanță pe baza concluziilor unui expert de specialitate. În condițiile în care pârâta a nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, aceasta nu mai este în termenul procedural de a contesta cuantumul stabilit de expert, lipsa obiecțiunilor sale prezumând achiesarea la cele stabilite de expert.
Pârâta a fost, așadar, îndreptățită și a avut posibilitatea să ceară refacerea lucrării de expertiză de către un alt expert specializat în materie.
Astfel, potrivit art. 212 alin. 2.proc. civ. expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării. Aceasta înseamnă că normele care reglementează condițiile în care trebuie să se invoce neregularitatea raportului de expertiză au caracter dispozitiv. Drept urmare, față de prevederile art. 108 alin. 3 proc.civ. neinvocarea neregularităților raportului la prima zi de înfățișare după depunere și înainte de a se fi pus concluzii pe fond, atrage sancțiunea decăderii.
În privința daunelor materiale derivând din cheltuieli de inmormântare, Curtea apreciază că acestea au fost cuantificate de prima instanță ținând cont de depozițiile martorilor, proba cu martori nefiind interzisă pentru evaluarea unor atare cheltuieli în situația în care părțile nu ajung la o înțelegere extrajudiciară în privința cuantumului acestora. Edificatoare în acest sens este formularea textului legal invocat de către pârâtă: La stabilirea despăgubirilor pe bazaconvenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurătorii RCA, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele: în caz de de deces, cheltuielile de înmormântare, probate cu documente justificative; cheltuielile de transport al cadavrului, probate cu documente justificative, text din a cărui interpretareper a contrariorezultă că, în lipsa unei înțelegeri amiabile a părților asupra daunelor, acestea pot fi cuantificate de instanță în baza oricărui mijloc de probă.
Referitor la daunele morale, este de reținut că evaluarea acestora este atributul suveran al instanței.
Raportată la speța de față, cuantificarea daunelor moarale, a traumei psihice încercate de cei care și-au pierdut unicul fiu, trebuie să fie făcută astfel încât să compenseze într-o oarecare măsură un atare prejudiciu moral incomensurabil.
În condițiile în care nu există norme de drept substanțial asupra unor criterii de evaluare, doctrina și jurisprudența în materie rămân reperele de esență pentru judecător.
Faptul că, în speță, judecătorul fondului a acordat astfel de daune în limita plafonului maxim permis de Ordinul RCA invocat de pârâtă nu este în măsură să releve nelegalitatea sub acest aspect a hotărârii, fiind lipsite de relevanță aserțiunile pârâtei referitoare la cuantificarea daunelor morale în alte situații ipotetice.
Întrucât Ordinul RCA la care s-a făcut referire mai sus stabilește expres în anexa 3 lit. b că limita maximă pentru prejudiciile fără caracter patrimonial este de 200.ooo lei pentru fiecare persoană, Curtea apreciază că intenția legiuitorului a fost de a acorda o compensare bănească pentru vătămarea corporală sau moartea unei persoane, fără a ține cont de numărul celor îndreptățiți a primi astfel de despăgubire, asfel cum, de altfel, a concluzionat și prima instanță.
În raport de considerentele expuse mai sus, curtea apreciază ca legală și temeinică hotărârea ce face obiectul apelurilor de față, motiv pentru care urmează aom enține ca atare, dând astfel eficiență disp. art. 296.proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantii și, ambii domiciliati in mun.F,-,jud.V, împotriva sentinței civile nr.361/06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea in dosarul nr-.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta C - Transilvania SA,cu sediul în C N,-, jud.C împotriva sentinței civile nr.361/06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Vrancea in dosarul nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno.O/30.06.2009/7 ex.
Fond-
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Gina Ignat
