Acțiune în revendicare. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 158
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Maria Necșulescu
GREFIER - -
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 23 iunie 2009, consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată - parte integrantă din prezenta decizie - privind judecarea apelului declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr.411 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta - SA
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr. 411 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL și a fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 748/07.03.2006, reclamanta a cumpărat de la - ROMANIA SRL un teren în suprafață de 2000 mp, situat în C, cart. T 24, cu următoarele vecinătăți: N- cale ferată, S - linie tramvai DN 13, E- teren, V - trupul 1, terenul cumpărat fiind rezultat din dezmembrarea unui corp de proprietate mai mare aparținând autorilor vânzătorului, și. La baza încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 784/21.02.2003 de BNP G, a stat titlul de proprietate nr.2811/2002 emis numitului, act ce vizează o suprafață mai mare de 5000 mp, situată în extravilanul satului, cu următoarele vecinătăți: N - Cale ferată, E -, S - Linie tramvai și V - teren. Acest teren a fost dezmembrat în două parcele, trupul nr. 2 fiind cumpărat de către - ROMANIA SRL, care l-a vândut apoi reclamantei. În cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare cu dezmembrare se menționează însă în mod eronat că vecinătatea vestică a terenului în ansamblul său este proprietatea numitului, în contextul în care titlul de proprietate ce a stat la baza încheierii acestui act îl indică pe ca vecin în partea estică.
S-a constatat că pârâta are în proprietate o suprafață de 100.717,086 mp. conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M 07 nr.1654 din 26.08.1996. Acest certificat a fost emis pârâtei ca urmare a constatării dreptului său de folosință și administrare prin sentința civilă nr.18746/1995 a Judecătoriei Craiova, sentință definitivă și irevocabilă.
Instanța de fond a încuviințat efectuarea a două expertize topografice. În primul raport întocmit de, s-a menționat că reclamanta ar fi indicat că terenul său este inclus în terenul deținut de pârâtă, însă pe baza actelor prezentate de părți, expertul a stabilit că terenul aparținând autorului reclamantei - se află situat în afara terenului pârâtei.
În cuprinsul celui de-al doilea raport de expertiză întocmit de către expert (filele 153-155) s-a menționat faptul că vecinătățile din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu corespund cu cele din titlul de proprietate al autorului reclamantei pe laturile de est și vest, după cum nici una din vecinătățile terenului deținut de către pârâtă nu corespunde vecinătăților terenului revendicat de către reclamantă. Concluzia expertului a fost în sensul că "terenul revendicat nu se suprapune cu terenul deținut de către pârâtă", iar "terenul revendicat de către reclamantă se află la nord de proprietatea lui, vecinul de la nord al terenului deținut de pârâtă, punct de vedere susținut de schița terenurilor (fila 156).
Acțiunea în revendicare este acea acțiune promovată de către proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar și are ca finalitate conferirea posibilității reclamantului proprietar neposesor de a-și exercita în mod plenar atributele dreptului de proprietate conferite de art. 480 civ.
În cadrul unei acțiuni în revendicare imobiliare, proba poartă asupra dovedirii de către reclamanta nu numai a dreptului său de proprietate asupra terenului revendicat, cât și asupra faptului aflării acestui teren în posesia pârâtei.
Deși a prezentat acte atestând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, respectiv terenul în suprafață de 2000 mp, situat în C, cart. T 24, probele administrate în cauză nu demonstrează faptul ocupării acestui teren de către pârâtă.
Pentru a aprecia astfel instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit de către expert, înlăturând raportul de expertiză realizat de către, datorită caracterului contradictoriu și nefundamentat al concluziilor exprimate de către acest expert în cuprinsul raportului și al răspunsului la obiecțiuni. În același sens sunt și răspunsurile pârâtei la interogatoriul ce i-a fost luat la solicitarea reclamantei, astfel încât, coroborând aceste probe, instanța a constatat că terenul revendicat de către reclamantă se află la nord de proprietatea lui, vecinul de la nord al terenului deținut de pârâtă, iar nu pe terenul deținut de către pârâtă.
Reclamantul nu a făcut dovada faptului posesiei de către pârâtă a terenului revendicat, aceasta fiind una din condițiile esențiale promovării unei acțiuni în revendicare imobiliară.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
O primă critică vizează nulitatea raportului de expertiză, având în vedere că expertul nu a efectuat lucrarea cu convocarea legală a părților, în conformitate cu art.208 pr.civ. Convocarea reclamantei s-a restituit cu mențiunea că societatea nu e cunoscută în localitate, însă expertul a refăcut lucrarea tot cu nerespectarea prevederilor referitoare la convocarea părților.
Sub aspectul netemeiniciei s-a arătat că sentința s-a întemeiat pe un raport de expertiză nu numai nul, dar și eronat întocmit.
Terenul pârâtei nu are vecinătăți, nu este delimitat prin actul de proprietate, deci expertul nu putea să stabilească vecinătățile pe baza titlului. Schița invocată de expert în raportul refăcut, aparținând intimatei pârâte (fila 79) este realizată de persoane neautorizate, fiind un act sub semnătură privată, fără consecințe juridice.
Sentința civilă nr.18746/1995 a Judecătoriei Craiova nu consfințește dreptul de proprietate, recunoaște doar dreptul de folosință și de administrare, iar expertiza a făcut o analiză a vecinătăților terenului reclamantei, omițând să indice vecinătățile terenului pârâtei tocmai pentru că acestea nu sunt în titlu.
Apelanta reclamantă a susținut că a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, dreptul fiind intabulat, iar poziționarea terenului rezultă din schița parcelară realizată de Primăria C și că pârâții posedă terenul, fiind îndeplinite condițiile admisibilității acțiunii în revendicare.
Intimata pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că expertul a expediat convocarea reclamantei la adresa indicată de aceasta, iar la data când s-a dispus refacerea raportului de expertiză, reprezentantul reclamantei se afla în sala de ședință. Cu privire la lipsa vecinătăților terenului său, s-a arătat că în schițele anexă la certificat sunt prezentate vecinătățile.
Pe de altă parte, pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, trebuie obținută hotărâre judecătorească, după care se încheie protocol cu vecinii, se întocmesc schițele cadastrale și apoi se obține certificatul care se înscrie în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni.
Dimpotrivă, cu ocazia dezmembrării terenului, în memoriul tehnic s-au modificat vecinătățile din titlu autorului, cât și categoria, destinația terenului din extravilan, în intravilan.
S-a mai susținut că schița parcelară este eliberată la 16 decembrie 2002, ulterior eliberării titlului de proprietate.
Se constată că instanța de fond a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice, specialitatea topografie, considerând că primul raport conține concluzii contradictorii. Pentru efectuarea celui de-al doilea raport de expertiză a fost desemnat expertul, care a efectuat expertiza (atât raportul inițial, cât și cel refăcut) cu încălcarea dispozițiilor art.208 pr.civ. scrisoarea recomandată a reclamantei ( fila 136 și 158 dosar fond) restituindu-se de fiecare dată cu mențiunea destinatar necunoscut, ceea ce echivalează cu lipsa convocării, chiar dacă adresa este cea precizată de parte în acțiune. Expertul trebuia să citeze persoana juridică de drept privat cu respectarea dispozițiilor art.87 pr.civ. respectiv prin reprezentantul legal și nu trebuia să efectueze lucrarea decât după primirea confirmării.
Constatând întemeiată critica apelantei privind convocarea părții de către expert, instanța de apel a încuviințat efectuarea unei noi expertize, desemnându-se prin tragere la sorți, expertul.
Intimata pârâtă a formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns și s-au depus înscrisuri pentru dovedirea susținerilor părților.
La 9 iunie 2009 - SA Cai nvocat excepția de nelegalitate a schiței parcelare, considerat răspuns la cererea nr.- din 05.12.2002, întemeiată pe dispozițiile art.554/2004.
Acest înscris nu are caracterul unui act administrativ în accepțiunea Legii 554/2004, măsurile luate în procedura reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991, se contestă la instanța de drept comun, potrivit dispozițiilor art.51 și următoarele din Legea 18/1991.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și ținând cont de probele administrate în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat.
Dreptul de proprietate al autorului inițial al apelantei reclamante, cât și cel al intimatei pârâte își are izvorul în lege; numitului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe 50002-teren extravilan, în temeiul Legii 18/1991, iar intimata pârâtă a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.1656 emis la 26.08.1996, în conformitate cu HG 834/1991.
În cuprinsul acestui ultim înscris se menționează expres că terenul este identificat în anexele 4 și 9 din documentația de stabilire și evaluare a terenurilor înregistrată sub nr.1148/1996 la OCOT D, astfel că este nefondată critica apelantei în sensul că terenul pârâtei nu este delimitat prin vecinătăți și că schița este realizată de persoane neautorizate.
Intimata pârâtă a urmat procedura prevăzută de lege pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, prima etapă constituind-o hotărârea judecătorească, în speță sentința civilă nr.18746/08.12.1995 prin care s-a constatat dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor menționate în dispozitivul hotărârii, terenul din C,- (actualmente nr.58) fiind înscris la amplasamentul nr.2.
Expertiza topografică întocmită în apel în sistem sterografic 1970, identificat terenul revendicat de reclamantă, cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP sub nr.748 din 07.03.2006, ca fiind amplasat, suprapus pe terenul deținut de pârâtă.
Expertul a avut în vedere vecinii din contractul autentic nr. 748/07.03.2006 și a stabilit că pe toate cele patru puncte cardinale, suprafața de 20002se învecinează cu terenul pârâtei, deci această suprafață este inclusă în terenul deținut de pârâtă.
Într-o acțiune în revendicare, reclamantul trebuie să dovedească faptul că are titlu pentru terenul revendicat și că pârâtul îl deține fără drept.
În speță, reclamanta a făcut dovada că a cumpărat suprafața individualizată de expert ca fiind inclusă în suprafața de 16.9762deținută de pârâtă, însă aceasta din urmă s-a apărat în sensul că suprafața revendicată este proprietatea sa, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, situație în care se va proceda la compararea celor două titluri ale părților; contractul de vânzare-cumpărare autentic și certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
O primă constatare este aceea că autorului inițial al apelantei reclamante, cel de la care a cumpărat vânzătorul său, i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 18/1991, nu pe vechiul amplasament, expertul menționând că a avut teren în altă zonă, respectiv str.-, fiind expropriat.
Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că între titlul de proprietate eliberat de Comisia Județeană D numitului și actele succesive de vânzare-cumpărare către - ROMÂNIA SRL, respectiv - SRL, există neconcordanță în ceea ce privește categoria terenului-extravilan în titlu și intravilan în actele de înstrăinare, cât și în ceea ce privește vecinătățile, schimbarea vecinului dinspre -, la Vest, ceea ce echivalează de fapt cu o schimbare a amplasamentului terenului, nefiind vorba doar de o corectare a indicării vecinătăților -determinată de faptul că terenurile nu sunt orientate perfect pe nord.
dintre titlul autorului inițial și contractul de vânzare cumpărare al apelantei reclamante, face ca titlul acesteia din urmă să fie mai slab caracterizat comparativ cu cel al pârâtei. nu puteau dobândi decât terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului
Potrivit art.27 din Legea 18/1991, eliberarea titlului de proprietate nu poate avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Față de aceste dispoziții legale, schița parcelară eliberată de Primăria C ca răspuns la cererea nr.-/05.12.2002, prin care sunt inversate vecinătățile, ceea ce înseamnă schimbarea amplasamentului, fiind ulterioară eliberării titlului de proprietate, nu produce efecte juridice - neputându-se considera că prin aceasta s-a rectificat titlul.
Și sub aspectul îndeplinirii formalităților de publicitate imobiliară, titlul pârâtei este mai bine caracterizat, fiind înscris în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni sub nr.2059/25.03.1997, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, înscriere care are efectele prevăzute și după data intrării în vigoare a Legii 7/1996, conform art.56 din lege, pe când dreptul reclamantei s-a înscris în CF în anul 2003, fiind nefondată și critica referitoare la formalitățile de publicitate a dreptului de proprietate.
În concluzie, deși expertiza topografică a stabilit că suprafața din contractul de vânzare-cumpărare autentic, cu vecinătățile din act, revendicată de reclamantă este inclusă în suprafața deținută de pârâtă, titlul acesteia din urmă este mai bine caracterizat pentru considerentele expuse anterior, urmând ca în temeiul art.296 pr.civ. să se mențină sentința tribunalului și să se respingă apelul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în com., sat - Calea bucurești nr.2. jud. D, împotriva sentinței nr.411 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta - SA C cu sediul în C, Calea - nr.58, jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. / 15.07.09
tehnored. /4ex
30 Iunie 2009
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Maria Necșulescu
