Acțiune posesorie. Decizia 346/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL

SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR Nr-

DECIZIA Nr. 346

Ședința publică din data de 6 martie 2008

PREȘEDINTE: Valentin Niță

JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

: - -

Grefier: - -

&&&&&

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamant

" CFR" SA - cu sediul în G,-, Județul G, împotriva sentinței 2680 din 11. 12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimat pârâtSC DE VINURI SA- comuna, județul

Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei conform 8341 din 09.10.2006 și timbru judiciar de 0,15 lei.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă " CFR" SA reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind intimata SC DE VINURI SA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este timbrat iar recurenta prin cererea de recurs solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 al. 2 Cod proced. civilă, după care,

Curtea, luând act de că în cauză nu se formulează alte cererii,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul recurentei, având cuvântul, arată că în ceea ce privește competența de soluționare a prezentului recurs, în opinia sa, aceasta revine Curții de Apel Ploiești, iar pe fondul cauzei solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, motivând în esență că sentința instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea a două principii fundamentale acela al exercitării rolului activ al instanței și al aflării adevărului, în sensul că deși, a admis proba cu interogatoriul pârâtei, nu a administrat-o în scopul aflării adevărului.

Mai susține în continuare că tot în mod greșit instanța a apreciat că acțiunea a fost fundamentată pe un titlu când de fapt acțiunea este fundamentată strict pe principiile posesiunii și ale tulburării acesteia.

CURTEA

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 2242/2007, reclamanta -"CFR"SA Gas olicitat în contradictoriu cu pârâta SC" DE VINURI"SA, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea acesteia din urma sa respecte pașnica folosința a terenului în suprafață de 624,26.situat în Stația CF, cu următoarele vecinătăți: N - Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și locuinței; E - CFR"SA; V - "CFR"SA.

În motivarea acțiunii, s-au învederat următoarele: la data de 31 octombrie 2006 pârâta a adjudecat în urma unei vânzări silite imobilul compus din magazie și o rampă situată în stația CF, iar la scurt timp aceasta a împrejmuit atât suprafața ocupată de bunurile adjudecate cât și o suprafață suplimentară de 250.

Susține reclamanta că acest teren îl posedă încă din anul 1961 și el face parte din zona cadastrală a Stației CFR.

S-a mai precizat că prin Decretul nr.179/03 iulie 1961 al Comitetului de Stat al a fost aprobată exproprierea și trecerea în proprietate statului și administrarea a terenului în suprafață de 4.661,02. de la persoane particulare.

În anul 1962 prin decizia nr.1773 a Consiliului Executiv al Sfatului Popular al regiunii P, s-a trecut din administrarea Sfatului Popular al comunei în administrarea terenul în suprafață de 1.567,50. situat în comuna pentru acces la rampa CFR din Stația CFR și prin decizia nr.713/1961 a Consiliului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii P, s-a trecut din administrarea Sfatului Popular al comunei în administrarea - Direcția Regională CFR B, terenul în suprafață de 4.605,60..

În anul 1961 prin Ordinul nr.205 al Ministerului Agriculturii s-a transmis din administrarea acestuia în administrarea - Departamentul Ferate - terenul în suprafață de 160,12. situat pe linia B - între km 12 +225 - 12 + 276.

Potrivit planului de expropriere suplimentar suprafața de teren care face obiectul prezentei acțiuni a fost expropriat în vederea lărgirii pieței de încărcări - descărcări a stației și a construirii rampei din imediata vecinătate a liniei cheu.

În concluzie, potrivit celor precizate, terenul aferent rampei și magaziei a intrat în proprietatea privată a CFR odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.15/1990 - art.5 și 20,si asa cum rezulta din schita topo a liniei CFR B - terenul respectiv face parte din infrastructura feroviara privata a societatii.

Deși s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă la data de 18 ianuarie 2007, s-a constatat că pârâta a tulburat liniștita posesie a terenului, respectiv prin împrejmuirea cu gard atât a suprafeței de teren de 374,26. ocupată de rampă și magazia adjudecată la licitația publică cât și a suprafeței de 250. suplimentare.

În drept, acțiunea a fost fundamentată pe disp.art.674 Cod procedură civilă, coroborat cu art.1846 și art.1847 Cod civil.

În susținerea prezentei acțiuni s-au depus următoarele înscrisuri: planul de expropriere suplimentar; decretul privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului; procesul verbal din 07 august 1962; decizia nr.1733 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii P; decizia nr.713 a Comitetului Executiv al Regiunii P; Ordinul nr.205 al Ministerului Agriculturii; proces verbal încheiat la 31 ianuarie 1961; ordinul Ministerului Economiei Forestiere din 27 mai 1961 și proces verbal de adjudecare din 30 octombrie 2006.

Pârâta în conformitate cu disp.art.115 Cod procedură civilă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu deține cu titlu de proprietar terenul în litigiu, ea nefăcând dovada că are în patrimoniu acest teren, potrivit nr.HG834/1991.

Prin sentința civilă nr.3500/18 iunie 2007 Judecătoria Buzăua admis excepția de necompetență materială și a declinat cauza spre competentă soluționare Tribunalului Buzău - Secția Comercială.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-.

Deși inițial ambele părți au solicitat termen în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, ulterior reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză topo-cadastrală. Expertiza ordonată a avut trei obiective: identificarea suprafeței de teren aflată în proprietatea privată a reclamantei și dacă terenul în suprafață de 624,26. face parte din zona cadastrală a Stației CFR și ce suprafață de teren face parte din proprietatea reclamantei.

Expertiza a fost efectuată de expert ing. și asupra acesteia părțile nu au avut obiecțiuni, reclamanta renunțând la cele 2 obiective, respectiv 2 și 3.

Lucrarea astfel efectuată a evidențiat că suprafața de teren în litigiu face parte din zona cadastrală a Stației CF.

Prin sentința nr.2680 din 11 decembrie 2007 Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins acțiunea formulată de reclamanta "CFR"SA G în contradictoriu cu pârâta SC" de Vinuri"SA.

Pronunțând aceasta soluție instanța de fond a reținut ca in cauza nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei acțiunii posesorii impuse de art. 674 alin 1.Pr.Civ si anume,sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare,reclamantul sa facă dovada ca înainte de aceasta data a posedat bunul cel puțin un an iar posesia întrunește condițiile cerute de art. 1846 si 1847.Civ.

Reclamanta, retine instanța de fond, a exercitat aceasta acțiune fundamentata numai pe existenta unui titlu, fără a face dovada îndeplinirii condițiilor necesare admisibilității acțiunii posesorii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta -"CFR"SA G, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea acțiunii posesorii așa cum a fost formulata.

In susținerea recursului reclamanta invoca faptul ca hotărârea instanței de fond este nemotivata si ca prin aceasta s-a încălcat principiul rolului activ al instanței si al disponibilității procesului civil, atunci când a reținut ca acțiunea formulata are rolul unei acțiuni in realizarea dreptului.

Acțiunea formulata in cauza, susține recurenta este întemeiata pe prevederile art 674.Pr.Civ si 1846-1847.Civ,in sensul ca s-a solicitat obligarea paratei a-i respecta posesia asupa terenului in discutie.

Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond,prin prisma criticilor recurentei,având in vedere actele si lucrările dosarului si dispozițiile legale in materie, constata ca recursul este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.

Criticile recurentei referitoare la încălcarea rolului activ al instanței si al disponibilității procesului civil sunt nefondate.

Potrivit art. 129 alin 5 si 6 din Pr.Civ, judecătorii au îndatorirea să stăruie,prin toate mijloacele legale,pentru a prevenii orice greșeală privind aflarea adevărului in cauza,pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii,in scopul pronunțării unei hotărârii temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare,chiar daca părtile se împotrivesc

In toate cazurile,judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecații.

Din interpretarea dispozițiilor legale sus citate rezulta insa ca rolul activ al judecătorului de a stăruii prin toate mijloacele la stabilirea situației de fapt este limitat asupra celor ce formează obiectul pricinii suspus judecatei.Instanța de judecata nu poate iniția cererii pe seama părților in litigiu.

In speța,instanța a fost investita cu o acțiune posesorie,in susținerea căreia a invocat incidenta dispozițiilor art. 674.Pr. Civ raportat la art. 1846 si 1847.Civ,respectând toate cererile parților in ceea ce privește încuviințarea si administrarea probelor.

Faptul insa ca reclamanta nu a dovedit îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei acțiunii posesorii cu care a investit instanța aos oluționa,nu înseamnă ca prin respingerea acțiunii,s-au încălcat principiul rolului activ si al disponibilității procesului civil.

Potrivit art. 674.Pr.Civ cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca,nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare,reclamantul dovedește ca înainte de aceasta data,el a posedat cel puțin un an,posesiunea lui întrunește condițiile cerute de art. 1846 si 1847.Civ.

Or, in cauza, reclamanta nu a dovedit existenta condițiilor impuse de textul de lege suscitat si anume sa fi trecut un an de la tulburare sau deposedare si ca înainte de aceasta data a posedat bunul cel puțin un an. Reclamanta si-a fundamentat acțiunea prin invocarea unui drept de proprietate,respectiv pe existenta unui titlu de proprietate,fundament ce poată sta in justificarea unei acțiuni in revendicare.

de considerentele de mai înainte,Curtea in raport cu dispozițiile art. 312 alin. 1.Pr.Civ urmeaza a respinge recursul reclamantei ca nefondat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamant " CFR" SA - cu sediul în G,-, Județul G, împotriva sentinței 2680 din 11. 12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimat pârâtSC DE VINURI SA- comuna, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 6 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact. /2 ex./25.03.2008

f- al Tribunalului Buzău

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Acțiune posesorie. Decizia 346/2008. Curtea de Apel Ploiesti