Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1044/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1163/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 1044
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR I -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței comerciale nr. 838 din data de 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul -, în contradictoriu cu intimații, - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, - ROMANIA SA, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și DIRECTIA DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 5.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Curtea pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, invocată de intimata prin întâmpinare.
Apărătorul intimatei, arată că potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006, calitatea procesuală activă de a formula cererea în vederea angajării răspunderii administratorilor societății debitoare o are numai administratorul judiciar sau lichidatorul. Administrația Finanțelor Publice nu a avut calitate procesuală activă nici în prima instanță, cu atât mai puțin ar avea calitate în calea de atac a recursului. Apreciază că recurenta nu are calitatea procesuală activă în prezenta cauză și solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a recurentei.
Curtea, în urma deliberării, cu majoritate de voturi, respinge excepția lipsei calității procesuale active pentru următoarele considerente:
Nu se poate aprecia ca fiind lipsită de calitate procesuală recurenta câtă vreme legea insolvenței reglementează o procedură colectivă, toate părțile interesate, cu atât mai mult creditorii, pot formula recurs împotriva hotărârii pronunțate de judecătorul sindic.
De asemenea, având în vedere și dispozițiile art. 6 din CEDO, ce reglementează dreptul la un proces echitabil, apreciată ca aplicabilă în speța de față în raport cu dispozițiile restrictive ale art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Constatarea lipsei calității procesuale active a recurentei ar conduce la o gravă încălcare a dreptului acestei părți, la un proces echitabil prin punerea sa în imposibilitate de a-și apăra drepturile procesuale.
De asemenea, se au în vedere și dispozițiile deciziei Curții Constituționale, care fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 138 din legea 85/2006, a constatat că o interpretare restrictivă a acestor dispoziții, în sensul că numai părțile limitativ enumerate pot formula cerere întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, ar conduce la încălcarea Constituției, prin încălcarea accesului liber la justiție.
Cu opinia separată, minoritară, în sensul admiterii excepției și respingerii recursului formulat de recurenta Administrația Finanțelor Publice Sector 5, ca fiind introdus de o persoană fără calitate.
Curtea, în ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului, o califică în sensul unor apărări de fond, urmând a fi avută în vedere în combaterea susținerilor recurentei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatei prezente, cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata, prin avocat, solicită să se constate că cererea formulată de recurentă, este o cerere nouă, aceasta nefiind analizată la instanța de fond, recurenta nu a arătat incidenta asupra producerii prejudiciului, nu a stabilit elementele răspunderii civile delictuale și nu a făcut o analiză clară a elementelor răspunderii contractuale, afirmând încălcarea unor norme contabile care nu au relevanță în răspunderea organelor de conducere, solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului și în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 08.09.2005, creditoarea Romania a solicitat instanței deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei
Prin sentința comercială nr.2494/05.12.2005 a Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială s-a admis cererea formulată de creditoarea Romania și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei
La data de 08.11.2006 în calitate de lichidator judiciar al debitoarei a solicitat instanței atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale, respectiv a pârâtei și obligarea acesteia la plata pasivului societății debitoare.
Prin sentința comercială nr.838/25.02.2008, pronunțată în dosarul nr.- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială s-a respins ca nefondată cererea formulată de lichidatorul judiciar în contradictoriu cu pârâta. Prin aceeași sentință s-a dispus și închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea și radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
În motivarea sentinței instanța a reținut în esență că lichidatorul judiciar nu a dovedit existența nici unei fapte ilicite în sensul dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, iar împrejurarea că în anul 2004 debitoarea figura cu active imobilizate de 571.732 lei nu este suficientă pentru a reține culpa pârâtei, atâta timp cât lichidatorul judiciar nu a dovedit legătura de cauzalitate dintre faptă și starea de insolvență, conform dispozițiilor art.1169 Cod civil.
De asemenea judecătorul sindic a constatat că în cauză se impune închiderea procedurii în raport de dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006 întrucât debitoarea nu are bunuri mobile și imobile în patrimoniu care să poată fi valorificate iar continuarea procedurii ar duce la cheltuieli suplimentare nejustificate.
Împotriva sentinței comerciale nr.838/2008 pronunțată în dosarul nr.- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B, recurs ce a fost înregistrat pe rolul Curtea de Apel București - Secția a VI-a Comercială sub nr-.
În motivarea recursului, recurenta arată în esență că în mod greșit instanța de fond a respins cererea întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 întrucât intimata pârâtă se face vinovată de ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.
Atâta timp cât intimata, în calitate de administrator al debitoarei, nu a depus la organele fiscale declarațiile fiscale și nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, se face vinovată de faptele descrise în art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
De asemenea, intimata se face vinovată și de fapta prevăzută de art.138 lit.e din Legea nr.85/2006 întrucât la sfârșitul anului 2004, debitoarea înregistra un profit net de 105.895 lei la o cifră de afaceri de 26.692.650 lei având în patrimoniu active imobilizate la valoarea contabilă de 571.732 lei.
Nerespectarea obligației legale de ținere a contabilității prin nedepunerea actelor contabile, echivalează cu o determinare a dispariției lor, ceea ce duce la concluzia că s-a intenționat să se ascundă modul în care au fost folosite bunurile societății cât și disponibilitățile bănești ale societății.
În susținerea recursului, recurenta nu s-au administrat probe noi.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, excepție respinsă de instanță în ședința publică din 08.10.2008.
Pe fondul cauzei, recurenta solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât debitoarea a depus la organul fiscal teritorial documentele contabile iar invocarea unor norme contabile nu duce la angajarea răspunderii patrimoniale.
Intimata a mai invocat și excepția inadmisibilității recursului, excepție calificată de instanță ca fiind o apărare de fond ce urmează a fi analizată în combaterea recursului. Intimata arată că lichidatorul judiciar în dosarul de fond a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.e din Legea nr.85/2006 iar recurenta solicită angajarea răspunderii pe dispozițiile art.138 lit.d, ceea ce echivalează cu o nouă cerere în recurs.
În combaterea recursului, intimata a depus la dosar acte (filele 20-57).
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și a probelor administrate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Intimata creditoare a fost administrator al debitoarei
Potrivit art.138 lit.e judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei să fie acoperit de administratorul care a determinat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Din probele existente la dosarul de fond nu rezultă că pârâta intimată a ascuns o parte din activele debitoarei și atât lichidatorul judiciar cât și recurenta s-au rezumat la indicarea textelor legale fără să facă dovada în condițiile art.1169 cod civil că intimata se face vinovată de faptele descrise.
Apărarea intimatei în sensul că recursul este inadmisibil nu este întemeiată, întrucât recurenta în calitate de creditoare a debitoarei, în motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă a criticat sentința instanței de fond și prin raportare la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, text de lege în baza căruia instanța va examina cauza sub toate aspectele.
Din actele administrate în recurs, coroborate cu probatoriul administrat în dosarul de fond, rezultă că nu se poate reține în sarcina intimatei faptele prevăzute de art.138 lit.d și e din Legea nr.85/2006 întrucât recurenta nu a probat în condițiile art.1169 Cod civil că intimata nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea sau că a ascuns o parte din activul debitoarei, fapte care să întrunească elementele constitutive ale faptelor prevăzute de art.138 lit.e și d din Legea nr.85/2006.
Legiuitorul, prin dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 nu a instituit o prezumție de culpă în sarcina administratorului ci faptele imputabile acestuia trebuie dovedite în condițiile art.1169 Cod civil.
Față de considerentele expuse Curtea constată că faptele descrise de recurentă în sarcina intimatei nu întrunesc elementele constitutive ale faptelor prevăzute de art.138 lit.e sau d din Legea nr.85/2006, astfel că instanța de fond în mod corect a respins cererea de angajare a răspunderii patrimoniale, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, împotriva sentinței comerciale nr.838 din data de 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul -, în contradictoriu cu intimații, prin lichidator judiciar, ROMANIA, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și DIRECTIA DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 5
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Iulia Nicoleta
- - - -
Grefier,
Cu opinia separată a doamnei judecător I în sensul:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, împotriva sentinței comerciale nr.838 din data de 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul -, în contradictoriu cu intimații, prin lichidator judiciar, ROMANIA, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și DIRECTIA DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 5 B, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2008.
Judecător,
I -
Red.Jud. - 27.10.2008
Tehnored. - 28.10.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
OPINIE SEPARATĂ
Opinia separată privește în mod exclusiv excepția lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 5.
Cu majoritate de opinii, excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.
Opinia minoritară este în sensul admiterii excepției și drept urmare, recursul va fi respins ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Considerentele de fapt și de drept pe care se întemeiază opinia minoritară sunt următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006, "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele enumerate la lit.a-g".
În dosarul nr.- al Tribunalului București Secția a vii-a Comercială, lichidatorul judiciar - SRL al debitoarei - SRL, în prezent a formulat la data de 8.11.2006 cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator în temeiul art.138 alin.1 lit.e) din Legea nr.85/2006, solicitând obligarea acesteia la plata pasivului societății debitoare.
Prin sentința comercială nr.838/25 02 2008 pronunțată de Tribunalul București, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de lichidatorul judiciar împotriva pârâtei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B în nume propriu.
Recurenta Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B nu a avut calitate de reclamantă în fața instanței de fond, această calitate aparținând lichidatorului judiciar, așa cum am arătat.
Subiect al recursului sau titular al recursului este acela care are vocația să exercite această cale de atac. Așadar, sunt îndreptățite să exercite recursul, reclamantul și pârâtul. Nu poate avea legitimare procesuală în recurs o persoană care nu a avut calitate de parte litigantă în fața instanței de fond.
Nici o dispoziție din legea specială care reglementează procedura insolvenței nu derogă de la procedura de drept comun. De subliniat că, aliniatul 3 al art.138 din Legea 85/2006 introduce o prevedere specială prin care se reglementează ipoteza în care administratorul judiciar sau lichidatorul rămâne în pasivitate și nu formulează cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, acordându-se comitetului creditorilor legitimare pentru a demara acțiunea împotriva fostei conduceri a societății debitoare. Sigur că în această ipoteză comitetul creditorilor care a formulat cererea va avea și calitate de a declara recurs împotriva sentinței prin care se soluționează cererea. În speță, nu ne aflăm în această ipoteză, dat fiind că lichidatorul judiciar este cel care a promovat acțiune în fața instanței de fond.
Legiuitorul a înțeles să acorde cu titlu de excepție legitimare procesuală activă comitetului creditorilor, iar excepția este de strictă interpretare și nu poate fi extinsă la alte situații decât cea reglementată de textul legal.
Pentru aceste argumente de fapt și de drept, excepția lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 5 este întemeiată, iar recursul declarat de aceasta este de respins pentru acest motiv.
Judecător,
I -
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Iulia Nicoleta