Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1053/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1053R
Ședința publică de la 09 octombrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Horia Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Aurică
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, împotriva sentinței comerciale nr. 1557/01.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - IMPORT EXPORT SRL prin lichidator judiciar, CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 B, - SRL și - SA.
La primul apel nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și intimatul, personal, legitimat cu CI seria - nr. - eliberat de SPCEP S5.nr. 4 la data de 02.08.2005, lipsind ceilalți intimați.
Curtea dispune ca dosarul sa fie apelat la sfârșitul ședinței de recursuri.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și intimatul, personal, legitimat cu CI seria - nr. - eliberat de SPCEP S5.nr. 4 la data de 02.08.2005, lipsind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active și acordă cuvântul părților prezente.
Părțile prezente lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.1557/01.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosar nr-, instanța a respins ca nefondată cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei Import Export, doamna, având ca obiect angajarea răspunderii personale patrimoniale a pârâtului și, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, constatând lipsa bunurilor valorificabile în patrimoniul debitoarei, a dispus închiderea procedurii falimentului și a luat toate măsurile subsecvente.
Pentru a pronunța această hotărâre, în ce privește măsura respingerii cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 lit. c) și d) din Legea nr. 85/2006, instanța de fond a considerat că acțiunea nu a fost dovedită în condițiile generale probatorii și în considerarea sarcinii probei, cu sublinierea că reclamanta se rezumă în general la invocarea unor aspecte teoretice, fără a determina și distinge condițiile răspunderii civile, dar și raportul de cauzalitate dintre pretinsele fapte ale pârâtului și prejudiciul de insolvență al debitoarei.
Cât privește măsura închiderii procedurii, instanța a făcut aplicarea literală a dispozițiilor art. 131 și art. 135 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5, în termen legal, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul angajării răspunderii personale patrimoniale a pârâtului cel puțin în măsura datoriilor restante ale Import Export către bugetul general consolidat al statului.
Se arată în cadrul motivelor recursului că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii întrucât pentru angajarea tipului de răspundere civilă pe care art.138 din Legea nr.85/2006 o reglementează, este necesar a fi îndeplinite doar două condiții cumulative: starea de insolvență a debitorului și săvârșirea de către persoanele vizate a uneia dintre faptele enumerate de textul de lege.
Față de aceste condiții, de vreme ce obligațiile fiscale ale administratorului pârât nu au fost îndeplinite prin nedepunerea declarațiilor și a tuturor celorlalte documente prevăzute de lege, aspect care semnifică neținerea contabilității și determinarea falimentului societății debitoare.
De asemenea, sub aspect probator au fost ignorate rapoartele de activitate ale lichidatorului, din care rezultă că pârâtul nu a prezentat documentele contabile ale societății, acte prevăzute de art. 28 din Legea nr.85/2006, dar și funcția probatorie a acestor raportări care relevă legătura cauzală dintre neținerea contabilității, lipsa documentelor contabile și starea de insolvență a debitorului.
-se și natura mandatului comercial exercitat de către administratorul unei societăți comerciale și culpa după care se apreciază incidența răspunderii în caz de insolvență, recurenta arată instanței de recurs că în cauză se impunea admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la plata datoriilor neacoperite ale societății debitoare.
În cadrul recursului nu au fost administrate probe noi.
La termenul de judecată din 09.10.2008, în lipsa părților la proces, Curtea a luat în dezbatere excepția lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 5 în recursul promovat și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei exceptii.
In analiza excepției lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 5, analizata în temeiul art. 137 alin. 1, raportat la art. 298, cu aplicarea art. 316.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Subiectele recursului, confundați cu titularii dreptului cu conținut procesual pentru declararea acestei căi de atac, sunt părțile litigante in fata instanței a cărei hotărâre este astfel atacată.
Potrivit art. 294.proc.civ. inclus in materia "judecata apelului", la care art. 316 face trimitere, în calea de atac nu se poate schimba calitatea părților, cauza cererii primordiale și nu se pot face cereri noi.
Prin urmare, calea de atac nu poate fi promovată de o persoană care nu a avut calitatea de parte în litigiul originar.
Pe de altă parte, având în vedere regula disponibilității procesului civil, reglementată de art. 129 alin. 6.proc.civ. precum și dispozițiile înscrise în art. 295.proc.civ. la care art. 316.proc.civ. face trimitere, potrivit cărora recursul se judecă în limitele conferite de cererea de recurs - cerere care, în cauză, vizează doar aspecte legate de modalitatea în care instanța a dispus asupra acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - Curtea constată că, potrivit raționamentului anterior enunțat, calitatea de părți litigante în aceasta acțiune au avut-o exclusiv lichidatorul judiciar, și paratul.
În consecință, calitatea de parte în recurs se regăsește, potrivit principiului arătat, exclusiv în persoana acestor subiecte procesuale.
Or, în cauză, această identitate procesuală a părților în recurs nu se suprapune cadrului procesual în limita căruia instanța de fond a soluționat cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, în fond, cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost formulată de către lichidatorul judiciar, iar simetria cadrului procesual în recurs presupune calitatea de recurent a aceluiasi subiect de drept.
Examenul de formă și conținut al cererii de recurs arată, însă, că cererea de recurs este formulata de către Administrația Finanțelor Publice Sector 5, în calitate de creditor al Import Export. aceasta acționând independent, fără ca legea să-i recunoască dreptul la recurs individual.
Este adevărat că procedura insolvenței prezintă un pregnant caracter concursual, al cărei scop este acela de a asigura acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, calitatea de creditor al recurentei prezumând interesul acesteia de a obține un rezultat favorabil în cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, contrar celui dat de prima instanță, în scopul final al încasării creanței sale.
Însă, dincolo de aceste observații, dreptul la recurs, recunoscut în condițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006,prezintă o exclusivă componentă procesualăși este distinct de dreptul subiectiv material a cărui protecție o urmărește.
Nici o dispoziție a legii nu instituie excepții procesuale prin care să titularizeze dreptul la recurs, ca drept procesual, oricărei persoane ale cărei interese se leagă de lichiditățile patrimoniului debitorului aflat in insolvență.
În consecință, cadrul procesual subiectiv în judecată a fost stabilit în fața instanței de fond în persoana participanților la această procedură și, cum Administrația Finanțelor Publice Sector 5 nu a avut în fața primei instanțe calitate procesuală în cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, a cărei soluție este singura criticată în recurs, ci doar comitetul creditorilor, Curtea constată că, în mod simetric, dreptul la recurs aparține litiganților inițiali, în raport de care recurenta este terț.
Așa fiind, neavând calitatea de parte în litigiul derulat în fața instanței de fond și, cum prin recurs se critică exclusiv soluția dată cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, Administrația Finanțelor Publice Sector 5 nu poate avea calitatea de recurentă.
În consecință, Curtea urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active și, pe cale de consecință, să respingă recursul Administrației Finanțelor Publice Sector 5, ca fiind promovat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5.
Respinge recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5,împotriva sentinței comerciale nr.1557/01.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, IMPORT EXPORT prin lichidator, CONSILIUL LOCAL SECTOR 5,. și, ca fiind declarat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
10.10.2008
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Cosmin Horia MihăianuJudecători:Cosmin Horia Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică
