Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1061/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Numr în format vechi 1358/3008
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIAL
Decizia comercial nr.1061
Ședința public de la 20.10.2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
Judector - -
Judector - -
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B, în contradictoriu cu intimatele, SC SRL - prin lichidator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr.2529/2.06.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VII-a Comercial, în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public nu se prezint prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de grefier, care învedereaz Curții lipsa prților precum și faptul c recurenta a solicitat judecarea cauzei în lips conform disp.art. 242 pct.2 civ.
Curtea constat cauza în stare de judecat și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința comercial nr. 2529/02.06.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a VII a Comercial, în Dosarul nr-, a fost respins cererea formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 privind atragerea rspunderii patrimoniale a pârâtului pentru pasivul debitoarei SC SRL, aflat în procedura insolvenței. De asemenea, instanța a dispus în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii, constatând c societatea nu deține bunuri ce ar putea fi valorificate și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, judectorul sindic a reținut în esenț c cererea creditoarei ce a fost autorizat de judectorul sindic s o formuleze în condițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, întemeiat pe dispozițiile art. 138 lit. d) și e) din Legea nr. 85/2006, este neîntemeiat, deoarece creditoarea nu a dovedit existențe nici unei fapte ilicite în sensul dispozițiilor legale evocate, iar faptul c în anul 2001, societatea figura cu active imobilizate de 11.385 lei nu este suficient pentru a reține culpa pârâtului, atâta timp cât nu s-a dovedit legtura de cauzalitate dintre fapt și insolvenț. De aceea, cererea creditoarei de atragere a rspunderii patrimoniale a pârâtului în temeiul art. 138 alin. 1 lit. d) și e) a fost respins ca neîntemeiat. Cu pricire la închiderea procedurii, judectorul sindic a reținut c societatea debitoare nu deține bunuri ce ar putea fi valorificate pentru acoperirea creanțelor și pentru c, în speț, creditoarea nu s-a oferit s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a procedat la închiderea acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Bucure ști -Secția a Va Comercial.
În motivarea recursului, se arat c sentința recurat este nelegal și netemeinic, deoarece în cauz erau îndeplinite condițiile prevzute de art. 138 lit. e) și d) din Legea nr. 85/2006. Astfel, dispozițiile art. 138 lit. e) din lege stabilesc c rspunderea administratorului va putea fi atras dac acesta " a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit în mod fictiv pasivul acesteia", iar susținerea creditoarei a avut în vedere ultima raportare contabil depus de debitoare la organul fiscal, pentru perioada 01.01.2001-30.06.2001. Din aceasta a rezultat c la data de 30.06.2001, societatea avea un sold de 11.385 mii lei, de unde se poate trage concluzia c administratorul societții debitoare a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice, de vreme ce nu au fost evidențiate sumele rezultate din încasrile efectuare ca urmare a vânzrii acestor bunuri.
Cu privire la incidența în cauz a dispozițiile art. 138 lit. d) din lege, recurenta-creditoare arat c prin nedepunerea documentelor contabile conform dispozițiilor legale la, s-au înclcat dispozițiile art. 73 coroborat cu art. 201 din Legea nr. 31/1990 republicat. De asemenea, se mai susține, debitorul avea obligația de a depune conform art. 27 din Legea nr. 85/2006, cerere prin care s solicite deschiderea procedurii insolvenței în termen de 30 de zile, iar faț de nedepunerea acesteia, rezult c administratorul acesteia a continuat activitatea societții, deși starea de încetare de plți era evident.
Analizândsentința recurat prin prisma criticilor invocate de recurent prin motivele de recurs, precum și sub toate aspectele, conform art. 3041din pr. civ. Curtea apreciaz c recursul este nefondat și urmeaz a fi respins, ca atare, pentru urmtoarele considerente:
În primul rând, Curtea reține c cererea creditoarei, astfel cum a fost autorizat de judectorul sindic prin încheierea din 17.03.2008 (fila 50 din dosarul Tribunalului), a fost întemeiat pe dispozițiileart. 138 alin. 1 lit. d) și e)din Legea nr. 85/2006 (filele 51-55 din dosarul Tribunalului).
Ca atare, susținerea de fapt a recurentei cu privire la faptul c administratorul a continuat activitatea societții în condițiile în care starea de încetare de plți era evident ( susțineri care încadrate în drept ar presupune aplicarea art. 138 lit. c) din Legea nr. 85/2006), sunt inadmisibile, fiind formulate pentru prima oar în recurs, ceea ce nu este permis de dispozițiile art. 316 rap. la art. 292alin. 1 și art. 294 alin. 1 din pr. civ. deoarece constituie modificarea obiectului, a cauzei și a temeiului juridic ale acțiunii, direct în calea de atac extraordinar a recursului.
În ce privește aplicarea art. 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006, Curtea consider c, în mod corect a apreciat judectorul sindic c nu s-a fcut dovada de ctre creditoare a îndeplinirii condițiilor generale și speciale pentru atragerea rspunderii prevzute de art. 138 lit. d) din lege.
Potrivit textului de lege membrii organelor de conducere pot fi obligați s suporte o parte din pasivul societții, dac au contribuit la ajungerea societții în stare de insolvenț prin aceea c:". au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.",de asemenea, Curtea apreciaz c sentința este legal și temeinic.
În primul rând, recurenta-creditoare nu arat care dintre cele trei elemente materiale ale activitții pgubitoare svârșite de administrator ar fi incidente în cauz, iarîn al doilea rând, din actele existente la dosar, întocmite de lichidatorul judiciar nu rezult caracterul fictiv al evidențelor contabile, nici dispariția unor documente contabile și nici înclcarea dispozițiilor legale privind evidența contabil.
În acest sens, Curtea reține c pentru aplicarea art. 138 din legea nr. 85/2006 este nevoie de întrunirea cumulativ dou condiții speciale:a) svârșirea uneia sau mai multora dintre faptele prevzute de acest text de legeșib) condiția ca acestea s fi fost cauzele strii de insolvenț( la care se adaug, desigur, condițiile generale ale rspunderii civile delictuale desprinse din art. 998-999 din civil).
Referitor la incidența în cauz a dispozițiilor art. 138 lit. e) din aceeași lege, Curtea constat c motivele de recurs sunt, de asemenea, nefondat deoarece simpla împrejurare c în anul 2001, societate debitoare figura cu active în valoare de 11.385 mii lei nu duce automat la concluzia c pârâtul se face vinovat de deturnarea sau ascunderea unei prți din activ ori c acesta a mrit în mod fictiv, pasivul acesteia. Creditoarea își întemeiaz susținerea pe o prezumție simpl, care îns nu este suficient pentru atragerea rspunderii patrimoniale cu caracter special instituite de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 85/2006. Pentru a fi atras rspunderea în temeiul acestei dispoziții, ar fi fost necesar s se dovedeasc în cauz și interesul personal al administratorului persoan fizic, reaua-credinț a acestuia și mai ales, legtura de cauzalitate între starea de insolvenț și pretinsa fapt de "deturnare" sau "ascunderea" activelor debitoarei. Or, creditoarea nu numai c nu dovedește aceste condiții, dar nici mcar nu le susține motivat, argumentat, criticile sale limitându-se la simple afirmații, la un silogism neconcludent, în sensul c dac la nivelul anului 2001 existau active în patrimoniul societții, iar în anul 2007, societatea se afla în insolvenț, ar fi de la sine înțeles c administratorul a deturnat și ascuns aceste active. Curtea reține c, dimpotriv, rspunderea patrimonial prevzut de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, nu poate fi atras decât în condițiile restrictive și speciale ( de strict interpretare și aplicare) prevzute de legea special, iar nu doar în baza unor prezumții care nu sunt nici mcar demne de a naște probabilitatea și cu atât mai puțin nu sunt coroborate cu alte probe care s conduc la concluzia afirmat de recurenta-creditoare.
Dac lichidatorul judiciar a precizat în raportul de activitate nr. 2 (filele 46-48 din dosarul Tribunalului) c nu poate preciza dac sunt incidente dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, iar creditoarea a fost autorizat ea însși s formuleze cererea, aceasta avea obligația procedural prevzut de articolul 129 alin. 1 teza final din Codul d e procedur civil raportat la articolului 1169 din Codul civil, de a face dovezi în sensul incidenței acestor dispoziții, iar nu doar s afirme anumite fapte, întemeiate pe prezumții simple, dar care nu au suficient greutate și nici puterea de a naște probabilitatea, în sensul art. 1203 din civil.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 rap. la art. 3041din pr. civ. și art. 304 pct. 9 din pr. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NNUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 împotriva sentinței comerciale nr. 2529/02.06.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a VII a Comercial, în Dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât și cu debitoarea SC SRL, prin lichidator judiciar.
Irevocabil.
Pronunțat azi, 20.10.2008, în ședinț public.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
GREFIER
RED/DACT/RE/2 EX./19.11.2008
Sent.com. nr. 2529/02.06.2008
Tribunalul Bucure ști -Secția a VII a Comercial
Dosarul nr-
Jud. fond:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu, Maria Speranța
