Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Brasov

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA NR.11/ DOSAR NR-

Ședința publică din 14 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Alina Gabriela Stoian JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa

- - - - JUDECĂTOR 3: Laura

- - - judecător

- - grefier

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de numitul împotriva deciziei nr. 446/R din 6 octombrie 2009, pronunțate de Curtea de APEL BRAȘOV - Secția Comercială, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 7 ianuarie 2010, conform celor consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea la data de 14 ianuarie 2010.

CURTEA

Asupra cererii de revizuire de față:

Prin decizia nr. 446/R/6.10.2009, Curtea de APEL BRAȘOVa admis cererea de repunere în termenul de recurs și a respins recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 1578/SIND/29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de contencios Administrativ.

La pronunțarea acestei hotărâri, instanța de recurs a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.1578/SIND/29.06.2009 Tribunalul Brașov prin judecătorul sindic a admis cererea lichidatorului judiciar al debitoarei și a obligat pârâtul să suporte din averea personală suma de 10.246 lei, în temeiul art.138 lit.a, e și f din Legea nr.85/2006.

În motivarea hotărârii se arată că pârâtul a folosit bunurile persoanei juridice în folosul altor persoane și a ascuns o parte din activul debitoarei în valoare de 17.570 lei care ar fi putut fi valorificate în vederea plății datoriilor. Pârâtul nu a făcut niciun demers pentru recuperarea creanțelor pe care societatea debitoare le avea față de alte persoane și nu a virat contribuția angajaților la.

Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul solicitând repunerea în termenul de recurs față de schimbarea în fapt a domiciliului legal, iar cu privire la recurs, a invocat greșita apreciere a probelor din care rezultă că nu există datorii la asigurările sociale soldul final fiind zero, că dreptul de semnătură în bancă aparține asociatului care a administrat în fapt societatea debitoare și care a achitat în totalitate pasivul în sumă de 10.246 lei.

În probațiune s-au depus înscrisuri.

În temeiul art.103 Cod procedură civilă, față de dovezile prezentate de recurentul pârât cu privire la schimbarea domiciliului său din B în B-,.5, curtea admis cererea de repunere în termenul de recurs.

Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de recurs și actele depuse în probațiune, în baza art.3041Cod procedură civilă, curtea a constatat că susținerile recurentului pârât sunt parțial fondate, dar nu schimbă soluția pronunțată de prima instanță.

Referitor la activitatea de administrare a societății debitoare și la calitatea de administrator a recurentului-pârât s-a constatat din actele dosarului că acesta a administrat societatea în perioada 1.09.2005 - 31.08.2006, ulterior îndeplinind funcția de director al societății pe o perioadă nedeterminată. Încetarea mandatului de administrator nu a fost notificat terților și nici predarea gestiunii nu a avut loc potrivit art.3 lit. c al Ordinului nr.1753/2004 dat în aplicarea Legii nr.82/1991 și a prevederilor art.73 și art.194 lit. b din Legea nr.31/1990 conform cărora descărcarea de activitate a administratorilor se aprobă doar prin hotărârea adunării generale a acționarilor. Prin urmare, răspunderea administratorului cu privire la gestionarea activității și existența bunurilor în patrimoniu subzistă până în momentul descărcării de gestiune realizate în condițiile legii.

Susținerile recurentului pârât legate de limitarea răspunderii sale prin actul constitutiv al societății acoperă doar activitățile bancare și de reprezentare a societății nu și obligația de a gestiona bunurile din patrimoniul societății.

În consecință, față de lipsa activelor societății în valoare de 17.510 lei și de inexistența unui raport privind descărcarea de gestiune, s-a constatat că în mod corect au fost reținute prevederile art.138 lit. a și e din Legea nr.85/2006.

Cu referire la prevederile art.138 lit. f din Legea nr.85/2006 susținerile recurentului pârât referitoare la nedovedirea relației de cauzalitate dintre faptă și insolvența societății, sunt corecte. Textul de lege se referă la fapta de a utiliza mijloace ruinătoare pentru a procura fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți. Ori, nevirarea contribuției angajaților la fondul de asigurări sociale nu constituie un mijloc ruinător în accepțiunea conferită de lege și nici nu generează consecințe negative asupra celorlalți creditori.

În legătură cu întinderea prejudiciului stabilit în sarcina pârâtului, s-a constatat că în mod corect instanța de fond a limitat acest prejudiciu în funcție de pasivul societății, iar înlăturarea faptei prevăzute de art.138 lit.f din Legea nr.85/2006 nu are consecințe asupra întinderii acestui prejudiciu. De asemenea, achitarea sumei la care a fost obligat pârâtul recurent de către asociatul societății nu constituie o cauză de exonerare a răspunderii fostului administrator, o atare plată influențând doar modul de executare a hotărârii judecătorești.

Împotriva deciziei recurentul a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 324 pct. 5 teza I Cod de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire susține că la data de 12.10.2009 de comun acord cu domnul, a încheiat Convenția/12.10.2009, în sensul că domnul personal și în calitate de asociat majoritar al, cu sediul în B,-, jud. B, CUI -, J-, recunoaște că nu mai are niciun fel de pretenții materiale față de după stingerea la data de 23.09.2009 a debitului în cuantum de 10.246 lei, având în vedere faptul că existența debitului respectiv nu se datorează vreunei culpe a revizuentului, în calitate de fost administrator/director al

Deși înscrisul a fost întocmit după pronunțarea deciziei nr. 446/R/06.10.2009 pronunțată în dosarul nr- de Curtea de APEL BRAȘOV - Secția comercială, acest înscris doveditor nou este relevant, util și pertinent în speță, deoarece face trimitere la înscrisurile preexistente depuse în faza de recurs, mai precis la dovada achitării debitului de 10.246 lei, conform înscrisului - denumit DEPUNERE nr.-/ 23.09.2009 emis de BRD Sucursala B în contul de lichidare special -, sumă onorată de către domnul, asociatul majoritar al debitoarei

De asemenea, mai există un înscris încheiat între revizuent și intimat denumit Proces -verbal/25.08.2009 prin care au fost predate bilanțul contabil/31.12.2008, balanța de verificare/13.12.2008, listele inventar/31.12.2008 și copia codului fiscal, înscris care nu a putut fi înfățișat instanței de recurs din motive obiective, fiind în posesia intimatului, și care ar fi putut infirma concluziile instanței de recurs cu privire la așa zisa "lipsa activelor societății în valorare de 17.510 lei și de inexistența unui raport privind descărcarea de gestiune".

Pe cale de consecință, creditorul s-a substituit astfel prin novație fostului creditor DGFP B, unicul creditor înscris pe tabelul final al creditorilor din dosarul nr- aflat pe rol la ribunalul Brașov și recunoaște în mod expres că acțiunea de atragere a răspunderii administratorului este netemeinică și nelegală în condițiile în care nu există nici unul din elementele necesare angajării răspunderii delictuale a revizuentului: prejudiciu, culpă și legătura de cauzalitate.

În probațiune, revizuentul a depus la dosar înscrisurile despre care face vorbire în cerere.

Examinând cererea de revizuire, în raport de dispozițiile legale care reglementează această cale de atac, curtea reține următoarele:

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea nu poate fi admisă decât pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 pct. 1 - 9 Cod de procedură civilă.

Revizuentul invocă prevederile pct. 5 teza I din art. 322 Cod procedură civilă, în conformitate cu care revizuirea se poate cere "dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".

Din interpretarea acestui text de lege rezultă condițiile cerute pentru admiterea cererii de revizuire în baza acestui motiv:

- înscrisul să fie nou, deci să nu fi fost cunoscut de instanță în procesul în care s-a soluționat hotărârea atacată;

- înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea supusă revizuirii;

- imposibilitatea prezentării înscrisului în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții;

- înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată.

În speță, revizuentul invocă două înscrisuri.

Primul înscris pe care își întemeiază cererea este o convenție încheiată cu asociatul majoritar al societății debitoare, prin care acesta declară că nu mai are nicio pretenție materială față de revizuent pentru debitul în cuantum de 10.246 lei, pe care l-a plătit pentru societate.

Acest înscris a fost întocmit ulterior pronunțării hotărârii atacate, deci nu poate determina revizuirea hotărârii atacate.

Cu privire la cel de-al doilea înscris, procesul verbal din data de 25.08.2009, prin care au fost predate actele contabile ale societății, revizuentul nu a dovedit nici reținerea acestuia de partea potrivnică, nici imposibilitatea depunerii acestuia la dosarul de recurs, mai ales că a fost întocmit la câteva zile după ce acesta a declarat recursul.

Pe de altă parte, acest înscris nu poate duce la schimbarea soluției. Motivul obligării pârâtului să suporte din averea personală pasivul societății în insolvență a fost lipsa unor active (art. 138 lit. a și e din Legea nr. 85/2006) iar în documentele predate cu procesul verbal nu se justifică aceste lipsuri.

În raport de aceste considerente, se constată că cererea de revizuire este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 446/R/6.10.2009 a Curții de APEL BRAȘOV - Secția Comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red:./15.01.2010

Dact:/25.01.2010

- 4 ex. -

Judecători recurs:, -

Președinte:Alina Gabriela Stoian
Judecători:Alina Gabriela Stoian, Gabriela Comșa, Laura

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Brasov